Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































UTILIZAREA SONDAJULUI IN CARACTERIZAREA FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE

economie












ALTE DOCUMENTE

STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL. PIATA PRIMARA SI SECUNDARA
ANALIZA INDICATORILOR DE REZULTATE A ACTIVITATILOR DE PRODUCTIE SI DE COMERCIALIZARE
ANALIZA FRN, NFRN, TN (analiza pe orizontala)
Microeconomia
PROBLEMA ALIMENTARA PE PLAN MONDIAL. DIFICULTATI SI OPORTUNITATI ACTUALE
VALORI MOBILIARE ( SECURITIES )
Caracteristicile muncii si ocuparii in servicii
ECONOMIE ADEVARAT SAU FALS
TINTIREA INFLATIEI
Analiza soldurilor intermediare de gestiune

UTILIZAREA SONDAJULUI IN CARACTERIZAREA


FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE








Cuprins


Tema proiectului2

extragerea esantionului..3

gruparea datelor inregistrate..4

calculul marimilor relative de structura.9

caracterizarea statistica a repartitiilor obtinute11

repartitia vanzatorilor dupa varsta.12

repartitia vanzatorilor dupa orele lucrate.13

repartitia vanzatorilor dupa salariul net14

ESTIMAREA LIMITELOR PENTRU MEDIA COLECTIVITATII TOTALE SI PENTRU NIVELUL TOTALIZAT AL CARACTERISTICII.....................17

analiza corelatiei dintre valoarea desfacerii si salariu18

bibliografie21




































TEMA PROIECTULUI



Un agent economic dispune de o retea de unitati economice cu profilul alimentatie publica in care sunt angajati 500 de vanzatori.

Pentru cei 500 de vanzatori, considerati ca o colectivitate generala, s-a intocmit o baza de sondaj. Inscrierea in baza de sondaj a vanzatorilor s-a facut in ordine alfabetica, ceea ce constituie un criteriu aleator si li s-a dat un cod (nr. crt.).

Considerand cei 500 de vanzatori ca formand o colectivitate statistica se cere:

sa se extraga printr-un procedeu de sondaj un esantion de 60 de unitati si sa se centralizeze nivelurile individuale ale fiecaruia din variabilele prezentate potrivit continutului lor;

sa se grupeze datele inregistrate la punctul precedent folosind gruparile simple pentru toate caracteristicile inregistrate pe intervale egale si neegale (se vor folosi minim 8 grupe pentru intervale egale si minim 3 grupe pentru intervale neegale) si sa se centralizeze datele conditionate de gruparile folosite. Sa se reprezinte grafic seriile obtinute,

sa se calculeze toate marimile relative posibile si sa se reprezinte grafic marimile obtinute folosind diagramele adecvate;

sa se calculeze indicatorii tendintei centrale, indicatorii variatiei si ai asimetriei pentru variabilele inregistrate;

sa se aplice regula adunarii dispersiilor pentru tabelul cu dubla intrare obtinut prin gruparea combinata;

sa se extinda rezultatele obtinute asupra intregii colectivitati pentru doua variabile daca P = 0,9973 (z = 3);

sa se aplice metoda corelatiei si regresiei pentru datele din esantion. Sa se masoare gradul de intensitate al corelatiei. Pentru date grupate se vor lua in calcul primele 10 unitati din esantion, la care se vor calcula si coeficientii de corelatie a rangurilor.




Extragerea esantionului


1. Din baza de sondaj se extrage un esantion format din 60 de vanzatori. La extragere s-a folosit procedeul selectiei mecanice cu pas de numarare egal cu 8 si prima unitate extrasa . .

S-au inregistrat datele privind sexul, varsta (ani), zile lucrate, ore lucrate, valoarea desfacerilor lunare (lei) si salariul net lunar (lei) din luna februarie 2009.


Nr. crt.

Sex

Varsta

(ani)

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea desfacerilor (lei)

Salariul net lunar

(lei)


F







F







F







M







F







F







F







F







F







F







M







F







F







F







F







M







M







M







F







F







M







F







F







F







M







F







M







F







M







M







M







M







F







F







M







F







M







F







F







M







F







F







M







M







M







F







M







M







F







F







M







F







F







F







F







F







F







F







F







M






Total







Interpretare..


Gruparea datelor inregistrate


Gruparea pe intervale de variatie egale


Gruparea datelor inregistrate

Gruparea pe intervale de variatie egale

Gruparea pe intervale egale implica urmatoarele etape:

a)      calculul amplitudinii absolute de variatiei (A) care exprima imprastierea maxima a valorilor serei.

Axa = Xmax - Xmin;

Daca variatia este foarte mica (in cazul nostru Axa £ ) se va forma o distributie pe variante (valabil in cazul caracteristicilor: varsta; zile lucrate).



b) stabilirea in parametrii intr-un anumit numar de grupe (r) se poate stabili astfel:

Ø    daca variatia caracteristicii este relativ uniforma si volumul de unitati nu este suficient de mare numarul de grupe se poate fixa anterior (din cerintele proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale egale);

Ø    iar daca numarul grupelor nu este anterior cunoscut si volumul unitatilor este suficient de mare se recomanda stabilirea grupelor conform relatiei lui Sturgers,

r = 1+3,322log n

c)determinarea marimii intervalului de grupare (h), se calculeaza ca raport intre amplitudinea absoluta a variatiei si numarul de grupe:

sau

Nota: Marimea intervalului (h) se rotunjeste la intreg in plus (ex.3,25

Prima grupa se porneste de la xmin adaugandu-se succesiv marimea intervalului de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stanga intervalului va fi considerata ca limita inferioara, iar valoarea din dreapta ca limita superioara. Valorile care formeaza limitele intervalelor se inregistreaza fie numai ca limita superioara fie ca limita inferioara pentru a evita inregistrari duble a caracteristicilor.

Analog se rezolva pentru orice variabila.


2A. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa varsta

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax - Xmin = 27 - 19 = 8

Repartitia vanzatorilor dupa varsta

Varsta

(ani)

Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea

Desfacerilor (lei)

Fondul de

salariu lunar (lei)























































Total







Reprezentarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa varsta se ilustreaza prin poligonul frecventelor si prin curba cumulativa a frecventelor.



Varsta

(ani)

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator





































Total










2B. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa ore lucrate

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax -Xmin = 211 - 135 = 76

b) Nr. de grupe r = 8

c) Marimea intervalului h == = 9,510


Repartitia vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate

Grupe de

vanzatori dupa

nr. ore lucrate

Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru:

Zile

lucrate

Valoarea desfacerilor

lunare (lei)

Fondul de salariu

lunar (lei)









































Total





Nota: Limita superioara este inclusa in interval.


Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate se ilustreaza prin poligonl frecventelor si prin curba cumulativa a frecventelor.


Grupe de vanzatori

dupa nr.ore lucrate

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total












2C. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa salariul net lunar

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax -Xmin = 3692 - 2200 = 1492

b) Nr. de grupe r = 8

c) marimea intervalului h = = =186,5187

Repartitia vanzatorilor in functie de salariul net lunar (lei)

Grupe de

vanzatori dupa

salariul net lunar (lei)


Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru:

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea desfacerii

lunare (lei)









































Total






Nota: Limita superioara inclusa in interval

Centralizarea valorilor dupa salariul net lunar s-a obtinut la fel ca si la orele lucrate.

Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa salariul net lunar, se ilustreza prin poligonul frecventelor si curba cumulativa a frecventelor.


Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total





Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivitatii pe grupe cat mai omogene, iar gruparea statistica este cea mai semnificativa modalitate a sistemetizarii datelor dupa o caracteristica numerica sau nominativa.

Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale raspunde necesitatii de sistematizare si omogenizare a datelor unei observatii statistice de masa si a caracterizarii independente a fiecarei variabile din propria observare.


Gruparea pe intervale de variatie neegale


Pentru analiza structurii colectivitatii pe grupe tipice se foloseste gruparea pe intervale neegale.

Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.

Un prim principiu al gruparii pe intervale neegale este trecerea de la variatia lineara (interval de marime constanta) la variatia neuniforma a unor intervale de grupare din ce in ce mai mari.

Un alt principiu de grupare are in vedere separarea unitatilor pe trei grupe: mici, mijlocii si mari.


2.2.A Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa varsta

Nivelul mediu

= 22,7

Grupe de vanz. dupa varsta (ani)

Nr. vanz.

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(lei)

Fondul de    salariu

(lei)

Calificativul







Cei mai tineri







Tineri







Mai putin tineri

Total









2.2.B. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa orele lucrate

Nivelul mediu =171,43

Grupe de vanzatori dupa nr. ore

lucrate

Nr. vanz

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Valoarea desfacerii

(lei)

Fondul de salariu lunar (lei)

Calificativ






Minimum






Mediu






Maxim

Total






Nota: Limita superioara inclusa in interval



2.2.C. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa salariu net


Nivelul mediu =2964,2

Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar

(lei)

Nr. vanz

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(lei)

Calificativ






Mic






Mediu






Mare

Total








Nota: Limita superioara inclusa in interval


Distributiile bidimensionale cu frecvente se reprezinta grafic prin diagrama norului de puncte (corelograma)




CALCULUL MARIMILOR RELATIVE DE STRUCTURA


Din cele 5 marimi relative intalnite in statistica, in proiectul de fata se pot determina trei:


. Marimile relative de structura se obtin ca raport intre parte si intreg. Forma cea mai obisnuita de exprimare a marimilor relative de structura este cea a procentelor care arata cate unitatii din indicatorul raportat revin la 100 unitati ale indicatorului baza de raportare. Se pot calcula atat pe baza frecventelor absolute si in acest caz au sens de frecvente relative ()

cat si pe baza valorilor centralizate privind : varsta, zilele lucrate, orele lucrate, volumul desfacerilor si salariul net, obtinandu-se in acest caz ponderea sau greutatea specifica () a unei valori () in totalul valorilor colectivitatii ():

3.2. Marimile relative de coordonare se obtin ca raport intre doua grupe sau intre doua colectivitati ce coexista in spatiu.

Pentru o colectivitate impartita in doua grupe pentru care nivelul pe grupe al variabilei studiate este xA si xB :

sau

Daca sunt mai multe grupe, se alege una ca baza de comparatie si se raporteaza, pe rand, fiecare grupa la baza aleasa.

3.3. Marimile relative de intensitate se obtin prin raportarea a doi indicatori cu continut diferit dar intre care exista o relatie de interdependenta.

la nivel partial: ; la nivelul ansamblului:


3.A Calculul marimilor relative pe baza repartitiei vanzatorilor dupa ore


Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii si a

structurii acestora in functie de varsta


Intervalul de variatie dupa ore

Calificativul


Marimi relative de structura %

Frecvente relative

gi

Zile lucrate

Val. desf

Fond salariu


Cei mai tineri






Tineri






Mai putin tineri





Total







Interpretare




Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii si a raportului acestora fata de grupa celor mai tineri, in functie de varsta


Intervalul de variatie dupa ore

Nr. vanz.

ni

Valori centralizate pentru:

Marimile relative de coordonare

Zile lucr.

xi

Val. desf.

zi   

Fond salariu

si

Nr. vz

ni/n1

Zile lucr xi/x1

Val desf zi/z1

Fond sal

si/s1




























Total










Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii pe total si in medie pe un vanzator in functie de varsta salariatului


Intervalul de variatie dupa ore

Nr. vanz.

ni

Valori centralizate pentru:

Marimile relative de intensitate

Zile lucr.

xi

Val.

desf.

zi   

Fond salariu

si

Zile lucr xi/ni

Val desf zi/n1

Fond salariu si/n1

























Total








Caracterizarea statistica in cazul dat se refera la determinarea:

a)      Indicatorilor tendintei centrale:

q       Media aritmetica

q Modul (modulul, dominanta)

q   Mediana (Me)

b)      Indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei:

q       Abaterea medie liniara :

q       Dispersia

q       Abaterea medie patratica

q           Coeficientul de variatie (v):

respectiv

q       Coeficientul de asimetrie

sau








Repartitia vanzatorilor dupa varsta


Varsta

(ani)

Nr. vanzatori

xini

Frecvente cumulate crescator























































TOTAL







a)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

q       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

= 23 ani   

q       Mediana (Me)

locul medianei:

Variabila 23 ani este prima a carei frecventa cumulata crescator este mai mare de 30,5

=23 ani

b)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q     Abaterea medie liniara :

q     Dispersia

q     Abaterea medie patratica

= = 2,04 %

q     Coeficientul de variatie (v):

= 8,98 %

v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

= -0,14

= -0,44

Rezulta asimetrie



Repartitia vanzatorilor dupa orele lucrate


Grupe de vanzatori dupa ore

lucrate

Nr. Vanz.

Centrul intervalului

xi

xini

Frecvente cumulate crescator

























































Total








c)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

q       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima (175-185)

q      

q       Mediana (Me)

locul medianei:

Intervalul medianei este (175-185)

Me==175 + 10= 175,88

d)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q     Abaterea medie liniara :

q     Dispersia

q     Abaterea medie patratica

q     Coeficientul de variatie (v):

= 10,85%

v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

= -0,47

= -0,69

Rezulta asimetrie ..




Repartitia vanzatorilor dupa salariu net (lei)


Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar (lei)

Nr, vanz.

Centrul intervalului

xi

xini

Frecvente cumulate crescator

























































Total








a)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

q       Modul

Locul Mo - intervalul cu frecventa maxima -> intervalul (3135-3322)

187 =3203,89


q       Mediana (Me)

locul medianei:

prin urmare intervalul (2948-3135) este primul interval a carei frecventa cumulata crescator este mai mare de 30,5

2948 + 187= 3415,5

b) Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q     Abaterea medie liniara :



q     Abaterea medie patratica

q     Coeficientul de variatie (v):

v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

= -0,70

=-3,89

Rezulta asimetrie negativa moderata


Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obtinuti intr-un tabel sintetic.

Indicatorii tendintei centrale, de variatie totala si de asimetrie pentru variabilele inregistrate in esantion.



Denumirea indicatorului

Variabilele inregistrate

Varsta


Ore lucrate

Salariul net lunar

Media aritmetica




Modul




Mediana




Abaterea medie liniara




Abaterea medie patratica




Dispersia




Coeficientul de variatie % dupa:







Coeficientul de asimetrie dupa

Mo




Me

























ESTIMAREA LIMITELOR PENTRU MEDIA COLECTIVITATII TOTALE SI PENTRU NIVELUL TOTALIZAT AL CARACTERISTICII


Eroarea medie de reprezentativitate

pentru selectie repetata:

== 46,12

pentru selectie nerepetata:

== 43,30

Eroarea limita maxima admisa

pentru selectie repetata

= 3= 138,36

pentru selectie repetata

= 3= 129,9

Intervalul de incredere al mediei colectivitatii generale:

Intervalul de incredere al nivelului totalizat al caracteristicii


Estimari pentru repartitia vanzatorilor dupa valoarea desfacerilor



Selectie repetata

Selectie nerepetata

Eroarea medie de reprezentativitate



Eroarea limita maxima admisa



Intervalul de incredere al mediei



Intervalul de variatie al nivelului totalizat




Estimari pentru repartitia vanzatorilor dupa salariul net lunar



Selectie repetata

Selectie nerepetata

Eroarea medie de reprezentativitate



Eroarea limita maxima admisa



Intervalul de incredere al mediei



Intervalul de variatie al nivelului totalizat






ANALIZA CORELATIEI DINTRE VALOAREA DESFACERII SI SALARIU


Corelatia liniara simpla (date negrupate)


Se aplica pentru primele 10 unitati din esantion, privind numarul de ore lucrate (xi) si salariul net lunar (yi ) - mii lei. Seria se va ordona crescator dupa numarul de ore lucrate (xi) mentinandu-se salariul net lunar (yi ) corespunzator.

Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :


A)     Metoda seriilor paralele interdependente


Nr. crt

Ore lucrate

(xi)

Salariul net lunar

(lei) (yi)
































Concluzie: Valorile xi fiind ordonate crescator se poate observa ca si valorile yi cresc in cea mai mare parte, ceea ce sugereaza o legatura directa.


B)     Metoda grafica este o alta cale de a stabili legatura dintre fenomene.

Pentru a obtine graficul de corelatie, denumit si corelograma, valorile caracteristicii factoriale (xi) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile caracteristicii rezultative (yi) sau intervalele respective. Fiecare unitate observata a celor doua caracteristici se reprezinta grafic printr-un punct.

Graficul de asemenea confirma o legatura directa de forma liniara.

Metoda grafica este utilizata cu bune rezultate pentru alegerea functiei analitice care se studiaza (in cazul regresiei si corelatiei)

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienta principala faptul ca desi permit constatarea legaturii si caracterulul ei, nu o pot masura printr-un indicator sintetic. Acest inconvenient este inlaturat prin utilizarea metodei regresie.

Metoda regresiei constituie o metoda statistica analitica de cercetare a legaturii dintre variabile cu ajutorul unor functii denumite functii de regresie.

Notand cu Y variabile dependenta si cu x1 , x2 xn variabilele independente obtinem ecuatia de regresie y = f (x1 , x2 xn).

In cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactoriala liniar considerand legatura dintre y si x de tipul yxi = a +bxi. Parametri ecuatiei in acest caz se determina prin rezolvarea urmatorului sistem de ecuatii:

Daca se foloseste metoda determinantilor se obtine:



Datele necesare calcularii celor doi parametri sunt prezentate in tabelul de mai jos.


Nr ctr.

xi

yi

xiyi

Yxi= a + bx





























































Total







== -202,19

== 18,42

a)      Raportul de corelatie liniara simpla se calculeaza cu formula:



Nr. crt

xi

yi

Yxi

(yi - Yxi)2

(yi - )2














































































Unde: ==2799,4


Metoda coeficientului de corelatie


Intensitatea legaturii se masoara prin coeficientul de corelatie (ry/x).


Rezulta ca legatura dintre aceste doua variabile este directa (rz/x>0) si puternica. Exista legatura liniara intensa deoarece ry/x=Ry/x.

b)      Calculul coeficientului de corelatie a rangurilor


= =0,98   

in care: di - reprezinta diferenta intre rangurile perechii de valori (xi,yi);

n - numarul de perechi de valori.

Coeficientul de corelatie a rangurilor propus de Kendall :

== 0,84

in care = 38

in care: Pi - numarul rangurilor mai mari care urmeaza rangului curent pentru variabila dependenta;

- numarul rangurilor mai mici care urmeaza rangului curent pentru variabila dependenta.



Calculul coeficientilor de corelatie a rangurilor


Nr crt

xi

yi

Ranguri

di=rxi-ryi

di2

Pi

Qi

Pi-Qi

rxi

ryi


 





































































































total










BIBLIOGRAFIE

1. Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, STATISTICA APLICATA IN ECONOMIE, Editura Oscar Print, 2007

2. . Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, APLICATII STATISTICE IN STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE, Editura Oscar Print, Bucuresti 2007



loading...











Document Info


Accesari: 1913
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )