Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Un deficit de cont curent nesustenabil, acutizarea puseului inflationist, costuri mai ridicate ale energiei. Anul 2008 nu pare sa vina cu multe vesti bune.

economie


Un deficit de cont curent nesustenabil, acutizarea puseului inflationist, costuri mai ridicate ale energiei. Anul 2008 nu pare sa vina cu multe vesti bune.

Franele puse in cresterea economica la nivel mondial, o data cu propagarea efectelor crizei ipotecare americane, vor aduce si pentru Romania un puls mai slab al economiei. Chiar daca prognozele oficiale sunt optimiste, avansul Produsului Intern Brut estimat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP) fiind de 6,5% in 2008, turatiile motorului economiei s-ar putea tempera. Miza majora a anului viitor ar putea fi o contributie notabila a agriculturii la PIB, insa asteptarile s-ar putea dovedi hazardante, de vreme ce anul acesta sectorul agricol a avut o contributie negativa in PIB, de 18%. Inclusiv Fondul Monetar International a revizuit in scadere previziunile de crestere a economiei romanesti, la doar 6%, pentru 2008. insa, economia Romaniei inregistreaza cresteri semnificative, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, iar riscul major ar putea fi supraincalzirea.



La nivel european si mondial, previziunile pentru 2008 nu sunt mai imbucuratoare decat pentru Romania. Creditele vor fi tot mai greu de accesat, resursele vor fi mai scumpe, costurile mai mari. Singurele vesti bune par sa vina dinspre economiile emergente, hotarate sa nu scada ritmul alert de dezvoltare.

Analisti din piata locala si din alte piete internationale incearca sa contureze imaginea economiei mondiale in 2008 si sa raspunda macar la o parte din intrebarile si ingrijorarile directorilor financiari.

Care sunt riscurile imediate ale deteriorarii indicatorilor macroeconomici

Riscurile care planeaza asupra economiei, prin deficite nesustenabile si stoparea procesului de dezinflatie, perturba mediul de business, iar increderea investitorilor intr-un climat stabil se diminueaza.

Dar care ar fi costurile unei retrogradari? Atentionarile venite din partea agentiilor de rating ar putea duce la depunctarea Romaniei, iar o scadere a calificativelor va accentua "sentimentul negativ". "Deficitul de cont curent, estimat la 13% in 2008, ramane principalul risc pentru economie. Anticipam ca leul sa ramana depreciat la o medie de 3,58 lei\euro in 2008, ceea ce ar ajuta dezechilbrul balantei de plati" avertizeaza Ionut Dumitru, sef Departament Cercetare Macroeconomica din cadrul Raiffeisen Bank. Anul 2007 a fost dovada unor corectii necesare in situatia in care deficitul de cont curent a accelerat pana la 14% in PIB, de la 10,3% in 2006.

"O ruptura ampla de ritm in domeniul finantarii acestor deficite via investitii sustenabile pe termen lung", sunt 19219m1210t riscurile imediate ale accelerarii deficitelor si neincadrarii in tinta de inflatie, puncteaza Florian Libocor, analist-sef la BRD. Problema de fond, este cea a finantarii deficitului, prin calitatea investitiilor. Cert este ca investitiile, in lipsa unor active tentante, se diminueaza, scazand, implicit, si gradul de acoperire prin investitii. Dar si asa, jumatate din volumul investitiilor reprezinta transferuri de la compania mama, ceea ce nu inseamna strict crearea de locuri de munca.

Avertismentele, privind un scenariu de hardlanding, sunt tot mai numeroase, evitarea unor derapaje repetate putand fi solutionata prin intarirea politicilor economice. Dar, cum 2008 este un an electoral, este improbabil ca politicile guvernului sa favorizeze o evolutie sustenabila a economiei. Cum caracterul politicilor economice in Romania este mai degraba relaxat, varianta probabila fiind corectia pe curs. Scenarii, in care riscul unui deficit nesustenabil s-ar diminua, exista, desi ritmul de crestere al importurilor este dublu comparativ cu cel al exporturilor. "Daca se mentine contextul inflationist mondial - adica pretul petrolului nu coboara tinand cont de asteptarile de stagnare economica sau chiar recesiune in SUA, iar preturile alimentelor continua sa creasca prea mult coroborat cu majorarea dobanzilor la lei, cat si, probabil, la euro se va ajunge pe termen mediu si la o calmare a cererii interne si o crestere moderata a importurilor", explica Dragos Cabat, presedinte CFA Romania. Impactul pe termen mediu asupra deficitului de cont curent ar putea fi pozitiv, de vreme ce deficitul balantei comerciale este direct raspunzator de amplificarea deficitului extern. Reversul monedei ar propaga alte probleme.

CUM 2008 ESTE UN AN ELECTORAL, ESTE IMPROBABIL CA POLITICILE GUVERNULUI SA FAVORIZEZE O EVOLUTIE SUSTENABILA A ECONOMIEI

O inrautatire a mediului economic international va micsora rata profitului in economie, veniturile bugetare punand astfel presiune pe deficite si pe nivelul salariilor. Dar, considera Dragos Cabat, este foarte posibil ca in contextul unui an 2008 dificil sa aiba loc o necesara trezire la nivel corporativ in Romania si implicit o reforma structurala necesara.

Image

Survine problema incasarilor la buget, mai ales ca anul preelectoral a favorizat o crestere notabila a pensiilor. Autoritatiile romane mizeaza pe cresterea incasarilor, astfel ca ponderea veniturilor in PIB ar trebui sa urce la 40%.

Planuri optimiste, s-ar putea spune, ori realizabile, daca se apeleaza la majorarea unui impozit principal, cel mai probabil o data cu schimbarea guvernarii. "Relaxari fiscale nu se mai pot face in momentul de fata. Este nevoie de o crestere a incasarilor la buget, fie prin cresterea TVA-ului, pana la 21%, sau a cotei unice. Daca ascultam de Fondul Monetar nu ajungeam aici cu deficitele" este de parere Ionut Dumitru.

Va avea BNR castig de cauza in lupta cu inflatia in 2008?

Avansul galopant al preturilor fac din 2008 un an supus unor presiuni inflationiste majore.

Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, in special pentru titei, grau si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni, iar cererea tot mai ridicata la nivel mondial va continua sa exercite presiuni asupra preturilor. in plus, calendarul de crestere a preturilor administrate pune o presiune suplimentara pe obiectivul Bancii Nationale.



Pretul gazelor din import, care asigura aproape 40% din consumul intern anual al Romaniei, ar putea creste, la 1 ianurie 2008, cu 15-16%, majorare care va avea impact asupra tarifelor platite de populatie.

Desi Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a dat asigurari ca majorarea medie a tarifelor platite de populatie pentru gaze si electricitate va fi sub nivelul inflatiei, este greu de crezut ca presiunile cumulate vor permite inscrierea inflatiei in tinta.

BNR recomanda executivului o politica salariala cat mai stransa incepand de anul viitor intrucat politica monetara nu este suficienta pentru mentinerea inflatiei. Cresterea salariilor si o depreciere prea rapida a leului catre valoarea de 4 lei euro, sunt de departe riscurile majore pentru inflatie.

"In situatia in care vom avea cresteri salariale generale mai mari de 8-12% in anul 2008, este foarte probabil ca impactul asupra inflatiei sa fie major", crede Cabat. Ritmurile de crestere pentru salarii si consum ar trebui sa se incadreze sub sporul de productivitate, insa acest scenariu nu este plauzibil, mai ales intr-un an electoral. Daca 2007 a reprezentat anul in care procesul de dezinflatie s-a stopat, prin ratarea tintei propuse de autoritati, nici 2008 nu da semnale favorabile. Tinta in 2008 ar putea fi ratata. "Este un scenariu care nu trebuie exclus, insa in acest moment cred ca readucerea inflatiei in interiorul intervalului de fluctuare programat este perfect posibil", puncteaza Florian Libocor. Potrivit expertilor Erste Bank, anul 2008 va aduce Romaniei o inflatie de 4,8%, peste prognoza revizuita recent de BNR, de 4,3%. Or, asta ar insemna o politica monetara restrictiva.

Ratarea tintei de inflatie pentru 2007 si presiunile inflationiste majore anticipate pentru prima parte a anului viitor, ar putea forta BNR sa procedeze la majorari ale dobanzii de politica monetara. "Probabil ca BNR va ridica dobanda de politica monetara la 8,5% in 2008, prin majorarea cu 0,5 puncte procentuale a acesteia in lunile ianuarie si februarie" crede analistul Raiffeisen Bank. Insa, cresterea ratei dobanzii cu un punct procentual genereaza un impact negativ de 0,06% la cresterea economica, potrivit unui studiu al BNR.

Miscari similare de dobanzi sunt asteptate si la nivel regional, de vreme ce inflatia se inscrie pe un trend ascendent in tarile ECE. Pentru anul 2008, raportul "Soaring Inflation", realizat de expertii Erste Bank, prognozeaza o inflatie de 4% in Cehia si 3,5% in Slovacia. "Este foarte probabil ca bancile centrale din Europa Centrala si de Est sa actioneze si ne asteptam sa raspunda inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobanzilor sau cel putin prin lansarea unor comentarii alarmiste, care sa sustina eforturile depuse in vederea reducerii inflatiei", considera Juraj Kotian, sef departament cercetari Macro al Erste Bank.

Marea intrebare: cu cat platim mai mult in 2008?

In contextul unei lichiditati mai scazute in pietele internationale, majoritatea comentatorilor agreeaza ideea unor costuri suplimentare pentru finantari. Dobanzile la credite vor avea o tendinta de crestere incepand de anul viitor, pe fondul avansului costurilor de finantare ale bancilor si al revenirii inflatiei, astfel ca romanii ar putea plati o dobanda majorata cu un punct procentual. Se estimeaza ca aplicarea in continuare a unor masuri restrictive de politica monetara va avea ca efect diminuarea graduala a expansiunii creditului. "Cresterea economica mai redusa si presiunile inflationiste precum si deprecierea monedei nationale vor reduce viteza de crestere a creditului, atat la nivel corporativ, cat si pentru retail", apreciaza Cabat. Cu toate acestea, preferinta romanilor pentru creditele de consum va aduce o sporire a acestora. Pana in 2009, UniCredit estimeaza ca ponderea creditelor pentru locuinte va reprezenta doar 16% din structura indatorarii populatiei, de la 20% in 2006, iar creditul de consum va avea o pondere de 82% in crestere fata de 2006.

De altfel, in Romania se inregistreaza o situatie atipica. Daca creditul de consum reprezinta in majoritatea statelor europene o treime din totalul creditelor contractate de populatie, in Romania, peste 75% din credite merg pe consum. "Credem ca disciplinarea populatiei in urmatorii ani in procesul indatorarii prin folosirea parghiei pretului, cresterea ratei dobanzii, a rezervelor minime obligatorii va avea eficienta scazuta.

AUTORITATILE ROMANE MIZEAZA PE CREsTEREA INCASARILOR, ASTFEL CA PONDEREA VENITURILOR IN PIB AR TREBUI SA URCE LA 40%.

Restrictiile de lichiditate ar putea fi mai eficiente pentru ca afecteaza in special cantitatea", se arata in studiu. Or, temperarea creditarii prin masuri ce afecteaza cantitatea, va mentine in continuare un decalaj amplu, fata de statele europene, din punct de vedere al intermedierii financiare, calculata ca pondere a creditului neguvernamental in PIB. Daca gradul de intermediere financiara este de 114% in 2005 in UE, in Romania, in 2007 se anticipeaza ca acesta sa atinga nivelul de 30%. La nivelul anului 2007, indatorarea per capita in Romania este de 888 euro, tara noastra fiind plasata pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est.




Risca Romania o depunctare? Greu de spus cat ne-ar costa o posibila retrogradare....

Apetitul investitorilor pentru leu ar putea fi stimulat in cazul majorarii dobanzii cheie, ceea ce ar putea duce la majorarea intrarilor de valuta. Leul s-ar aprecia, iar deficitele externe ar avea de suferit. insa, ipoteza ca investitorii ar putea "invada" Romania s-ar putea dovedi lipsita de temei. Posibila retrogradare a ratingului de tara ar spulbera echilibrul fragil al economiei. Pericolul pentru o eventuala depunctare a Romaniei este reprezentat de datoria externa pe termen scurt. In teorie, datoria pe termen scurt trebuie sa se situeze sub rezervele internationale. Cifrele demonstreaza ca la nivelul lunii iunie rezervele internationale ale BNR, de 23,62 miliarde euro, se situau peste valoarea datoriei de 16,6 miliarde euro. Nu suntem intr-o pozitie riscanta, dar lucrurile tind sa se inrautateasca. "Agentiile de rating ne vor penaliza. Este posibil ca una dintre agentiile internationale ca Moody's sau S&P sa schimbe perspectiva de rating a Romaniei", comenteaza analistul Raiffeisen. Expertii Fondului Monetar avertizeaza ca exista posibilitatea de contagiune pe pietele financiare, deoarece cresterea primelor de risc intr-una dintre tarile emergente europene poate determina investitorii sa reevalueze riscurile pe alte piete din regiune. In situatia in care Romania este dependenta de finantari externe, iar investitorii straini ar percepe activele romanesti cu un grad de risc majorat, s-ar putea inregistra iesiri spectaculoase ale capitalurilor.

Image

Leul ar pierde teren in favoarea monedei unice europene. Dar, o depreciere a monedei nationale, cu 20%, ar cauza o pierdere directa in PIB de 0,05%. Perdantii: inflatia si PIB-ul. in orice context, volatilitatea cursului de schimb va continua sa fie ridicata, cel putin in primul semestru din 2008. Leul, sub privirile circumspecte ale investitorilor, s-ar putea deprecia usor.

Nivelul mediu al leului, vazut de Raiffeisen, este de 3,58 lei/ euro. Dar unde ajunge leul, in cazul in care agentiile internationale de rating penalizeaza decalajele din economie. Greu de spus, dar este o ipoteza riscanta pentru economie si populatie.

Or, in situatia in care derapajele din economie propaga un sentiment mai putin favorabil Romaniei, fuziunile si achizitiile de pe piata locala ar putea fi afectate. In schimb piata bursiera ar putea produce castiguri considerabile, o data cu tranzactionarea unor active tentante. Ramane de vazut in ce masura contrangerile din economie vor mentine climatul de business favorabil unei cresteri sustenabile, sau daca derapajele repetate isi vor pune amprenta negativa.

Se pare ca probleme serioase ameninta economia mondiala in 2008, nu?

Sunt multe zone de incertitudine - nu numai cum va evolua aceasta restrangere a creditarii - dar per total, economia globala, care, potrivit estimarilor D&B Country Risk Services, va creste cu 3,2% in 2008. Exista insa un aspect de care trebuie tinut cont, spune Darren Middleditch, analist la D&B: "Aceasta crestere este calculata pe baza asteptarilor noastre potrivit carora economia SUA nu va intra in recesiune ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare. Totusi, riscul unor turbulente serioase ramane important, iar estimarile noastre optimiste pot fi afectate de riscuri precum continuarea cresterii pretului petrolului. Cred insa ca, daca economiile vor fi marcate de acest lucru, cererea pentru hidrocarburi va scadea, fortand pretul petrolului sa scada", spune Middleditch.

Daca economia americana isi va incetini ritmul, de unde vor veni cresterile importante?

De la economii precum cele ale Braziliei, Rusiei, Indiei sau Chinei, motivate sa creasca in continuare, desi conditiile internationale nu mai sunt atat de animate ca in anii anteriori. Ritmul de crestere deosebit al Chinei s-ar putea reduce de la 11,7% la 9,8% in 2008, potrivit lui Darren Middleditch. "Presiunile inflationiste vor continua sa creasca si s-ar putea sa duca la o schimbare de politica monetara in a doua parte a anului viitor, care sa permita monedei nationale a Chinei sa se aprecieze intr-un mod mai realist", avertizeaza analistul D&B.

Si economia Indiei s-ar putea sa aiba o perioada mai dificila anul viitor. "Cresterea economica va fi mai moderata ca rezultat al impactului scaderii productiei industriale, cresterii dobanzilor si intaririi rupiei", crede Middleditch.

O parte din stralucirea economiei ruse s-ar putea atenua in viitor din cauza ritmului lent al reformelor economice. Chiar si sectorul hidrocarburilor ar putea fi afectat de tendinta Rusiei de descurajare a investitiilor interne prin exproprierea activelor care aveau performante.



Analistul D&B se asteapta ca economia Braziliei sa mentina ritmul de crestere, ca urmare a cresterii consumului intern.

Va mai continua procesul de temperare a creditarii si anul viitor?

Majoritatea analistilor, intre care si Ismail Erturk, de la Manchester Business School, sunt de acord ca nu sunt de asteptat vesti bune de la bancile afectate de criza creditelor ipotecare subprime. Intrebarea este ce impact va avea acest lucru asupra finantarii afacerilor in 2008. Potrivit unui studiu Deloitte derulat in toamna acestui an, 50 din cei 51 de directori financiari chestionati au afirmat ca aceasta criza va limita accesul la credite in general. Insa numai 13 dintre ei au afirmat ca limitarea va fi semnificativa.

O lichiditate mai scazuta pe pietele financiare in 2008 va afecta o parte dintre companii, avertizeaza Jason Green, director in cadrul Departamentului de Corporate Finance al PricewaterhouseCoopers. "Situatia favorabila din ultimii doi ani a permis companiilor sa treaca cu bine peste performantele slabe inregistrate. Anul viitor insa, aceste companii nu se vor putea baza pe noi credite pentru a iesi din situatiile dificile.

Andrew Burrell, director asociat la compania Experian, sustine ca, dupa mai multi ani de profituri bune si control al costurilor, marea majoritate a balantelor de plati ale firmelor sunt echilibrate. "Prin urmare, finantarile externe nu mai sunt atat de importante ca in trecut."

Afacerile nu vor arata foarte roz in 2008 - de exemplu, cum ramane cu costurile ridicate ale energiei?

T oti analistii sunt de acord ca ritmul alert de dezvoltare a unor economii precum cea a Chinei va tine pretul combustibililor sus. Ryan Kneale, analist la BetsFor- Traders.com, crede ca este doar o chestiune de timp pana cand pretul barilului va trece de pragul psihologic de 100 de dolari. "Singura intrebare este cand, nu daca, pragul acesta va fi trecut", crede si Andrew Horstead, cercetator la Utilyx, furnizor de servicii de management al riscului si achizitii de energie.

In opinia sa, trecerea acestui prag are implicatii asupra modului in care directorii financiari vor gestiona costurile energiei. "Cu un viitor incert in privinta evolutiei pretului petrolului si cu un risc mare de volatilitate, a devenit tot mai important pentru companii sa aiba o politica serioasa de management al riscurilor in procesele de zi cu zi", spune Horstead.

Cum vor evolua monedele internationale, in special cu moneda americana?

Simon Derrick, seful Directiei de cercetare monetara a Bank of New York Mellon, crede ca este foarte probabil ca dolarul american sa-si continue declinul. In opinia sa, unul dintre factorii care au stat la baza politicii monetare a SUA a fost ingrijorarea legata de atitudinea anti-inflationista a Rezervei Federale fata de miscarea in sus a preturilor la energie. Marc O'Sullivan, reprezentantul Currencies Direct, crede insa ca "tehnic vorbind, dolarul pare subapreciat, dar, tinand cont de cresterea economiei americane la 3,8%, vestile nu sunt chiar atat de rele. Consumatorii americani au inceput sa cumpere mai multe produse autohtone, iar acest fapt creste profitabilitatea companiilor locale. Acest lucru, cuplat cu faptul ca 2008 este un an electoral, ar putea sa duca la o intarire a dolarului. Oricum, nimic nu este cert, avand in vedere ca 24 de ore inseamna mult in politica, cum spune zicala, iar in pietele valutare si mai mult."

Peste toate astea trebuie sa ne facem griji si in privinta mediului, nu?

Problemele de mediu vor deveni mai prezente pe agenda companiilor anul viitor. ""Sustenabilitatea devine o problema de competitivitate pentru anumite sectoare industriale, in special pentru cele care se confrunta cu probleme de emisii de carbon, deseuri, cerere mai mare de resurse etc.", spune Justin Keeble, reprezentantul companiei Arthur D Little.

"Atitudinea consumatorilor europeni se schimba si acest lucru se va observa in preferintele lor. Vedem asta in domenii cu impact asupra mediului, precum industria auto, unde nivelul consumului de combustibil a devenit primul criteriu de alegere a unei masini, sau in domeniul energiei casnice, unde exista un interes mare pentru «tarifele verzi». Vom vedea aceasta tendinta extinsa si pentru bunuri de larg consum si retail. (...) Acordurile de reducere a emisiilor de carbon vor afecta in special industriile mari consumatoare de energie, care nu se incadreaza in prezent in Schema de Schimb de Emisii a UE (ETS). Aceste lucruri vor avea un impact financiar asupra Declaratiei de Venituri si Pierderi si asupra valorii actiunilor. Directorii financiari ar trebui sa evalueze costurile emisiilor poluante atunci cand fac investitii", crede Keeble.

Deci, cum va arata 2008 pentru mediul de afaceri britanic?

Din pacate, se pare ca finantarile vor fi mai restrictive, iar lipsa resurselor mai acuta. In ultima parte a acestui an au avut loc restructurari si refinantari pozitive. "Dar, afirma Carolyn Swain, de la firma de avocatura Halliwells, nu ne asteptam ca situatia sa se mentina. Finantatorii isi analizeaza registrele si nu par deschisi a mai imprumuta bani companiilor care nu s-au imprumutat indeajuns pana acum. Anul viitor este posibil sa creasca gradul de insolventa, companiile indatorate gasindu-se in imposibilitatea de a-si refi nanta creditele deja greu de suportant", spune Swain.

TEXT Peter Bartram (Financial Director Marea Britanie), Izabela Stefanescu (Financial Director Romania) Bogdan Barligea (redactor sef adjunct Financial Director Romania)













Document Info


Accesari: 1787
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )