Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Venitul, Consumul si Investitiile

economie












ALTE DOCUMENTE

Gestiunea portofoliului de active
NAVLUL
Facilitati acordate intreprinderilor mici si mijlocii
ORGANIZAREA FLOTEI MARITIME MONDIALE
Oferta
EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI
Supermarket Manager Vision
Venitul, Consumul si Investitiile

lectia 12Venitul, Consumul si Investitiile








1. consumul personal sau privat

2. cheltuielile guvernamentale

3. formarea bruta a capitalului fix

4. exportul net

PIB = Cf + Ib + En

1. salarii (S)

2. dobānda (D)

3. renta (R)

4. profit (Pr)

5. amortizarea (A)

6. taxe indirecte nete (T)

PIB = S + D+R+Pr + A + T

Inclinatia marginala spre consum este 0,6 iar cresterea economiilor de 400 miliarde u.m. cresterea venitului la nivelul unei economii este de


b. 1000 miliarde u.m.

 Raspunsul este corect deorece:
Relatia dintre īnclinatia marginala spre consum (c') si īnclinatia marginala spre economii (s') este urmatoarea:
c'+s' = 1
Deci:
0.6 + s' = 1
s' = 0.4
Īnclinatia marginala spre economii (s') este definita ca raport dintre variatia economiilor si variatia venitului prin urmatoarea formula matematica:
s' = ΔS/ΔV
Deci, īnlocuind cu variabilele cunoscute īn aceasta problema, obtinem:
0,4 = 400 miliarde u.m/ ΔV
ΔV = 1000 miliarde u.m
Prin urmare, variatia venitului (ΔV) este de 1000 miliarde u.m.


Consumul personal de bunuri si servicii este 1000 miliarde u.m., consumul de
stat de bunuri si servicii 400 miliarde u.m., investitiile brute 300 miliarde u.m.,
consumul de capital fix 100 miliarde u.m., exportul 60 miliarde u.m., iar
importul 40 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net si
investitiile nete sunt, īn miliarde u.m

d. 1720; 1620; 200

 PIB=C+G+CCF+ IN +ExpN-SVS (PIB=PNB-SVS)
IN = IB -CCF=300-100=200u.m.
ExpN=Export-import=60-40=20u.m.
SVS=0 PIB=1000+400+100+200+20-0=1720u.m.
PIN=PIB-CCF=1720-100=1620u.m.
Unde: PGB=produs global brut, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, ExpN=export net, SVS= soldul veniturilor din strainatate, C=consum personal, G=cheltuieli guvernamentale.



Potrivit lui J. M. Keynes, cānd venitul se modifica, de regula si īn medie,
consumul
e

e. se modifica īn acelasi sens, dar cu o marime mai mica

 Raspunsul este corect deoarece exista, conform economistul britanic J.M Keynes o lege psihologica fundamentala ". pe a carei actiune putem conta, cu toata īncrederea, atāt aprioric, pe baza cunoasterii naturii umane, cāt si pe baza experientei oglindite īntr-o multitudine de fapte" si care spune ca, "de regula si īn medie, oamenii īnclina sa-si mareasca consumul atunci cānd venitul lor creste, dar nu cu atāta cu cāt creste venitul". Altfel formulat, cānd venitul se modifica, de regula si īn medie,
consumul se modifica īn acelasi sens, dar cu o marime mai mica.



Indicatorii economici masoara activitatea economica

c. atāt pentru cheltuieli, cāt si pentru rezultate

 Indicatorii economici sintetizeaza activitatile economice si urmaresc modul de transformare a veniturilor īn cheltuieli pentru consum, drept pentru care necesita o analiza atāt din partea rezultatelor, cāt si din partea cheltuielilor, deoarece la rāndul lor depind de venituri


Cānd PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decāt PIB, Amortizarea =
Investitiile nete, iar Investitiile brute reprezinta 1/5 din PIB, īnseamna ca

b. PIN = 4500 u.m.

 PGB=1,2PIB PIB=PGB/1,2=6000u.m./1,2=5000u.m.
IB= IN +CCF=1/5PIB=1/585000U.M.=1000U.M.
Dar CCF=IN=1000/2=500u.m.
PIN=PIB-CCF=5000-500=4500u.m., unde PGB=produs global brut, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, IB=investitie bruta,
IN =investitie neta, CCF=amortizare


Investitiile nete plus consumul de stat de bunuri si servicii plus consumul
personal de bunuri si servicii formeaza

a. PIN

 PIB=C+G+CCF+ IN
PIN=PIB-CCF=C+G+ IN
Unde: IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net



Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se
formeaza īntre

. cresterea venitului si cresterea investitiilor



 Raspunsul este corect deoarece multiplicatorul investitiilor este raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci cānd are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decāt sporul investitiilor



Produsul intern se calculeaza ca indicator agregat

d. pentru bunurile finale

 Pentru a se putea calcula o serie de rezultate si de cheltuieli este nevoie de un sistem de indicatori finali, de la īncheierea unei activitati economice

Daca din produsul global brut se scade consumul intermediar, rezulta

. PIB

 PGB =PIB+Ci


Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se
formeaza īntre


d. cresterea venitului si cresterea investitiilor

 Raspunsul este corect deoarece multiplicatorul investitiilor este raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci cānd are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decāt sporul investitiilor.

Atunci cānd amortizarea este egala cu consumul intermediar, iar investitiile
nete sunt de doua ori mai mari decāt amortizarea

c. investitia bruta este de 3 ori mai mare decāt consumul intermediar

 IN =2CCF
CCF= IN /2
IB = IN +CCF=2CCF+CCF=3CCF
CCF= IB /3=Ci
Unde: IB=investitie bruta,IN =investitie neta, CCF=amortizare, Ci=consum intermediar

Daca īnclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor
este

d. 2

 Raspunsul este corect deoarece:
Relatia dintre īnclinatia marginala spre economii (s') si multiplicatorul investitiilor (k) este urmatoarea:
k= 1/s'
Prin urmare, īn cazul datelor acestei probleme, se obtine:
k= 1/0,5
k= 2
Deci, īn cazul īn care īnclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor este 2

Diferenta dintre produsul intern brut si produsul intern net este egala cu:

. amortizarea capitalului fix

 PIB=PIN+CCF(consum de capital fix sau amortizare); PIB-PIN=CCF

Care din urmatoarele relatii nu este corecta?:


Raspuns:  


s'+c'=1



s'=1-c'



k =ΔC/ΔI

 Raspunsul corect este c) k =ΔC/ΔI deoarece multiplicatorul investitiilor este raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci cānd are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decāt sporul investitiilor. Deci relatia matematica corecta este: k =ΔV/ΔI


VD=C+S



0<S'<1< TD>



Daca PIN = PIB - 2000 atunci

b. amortizarea capitalului fix este de 2000

 PIB = PIN + CCF
CCF =2000 Unde: PIB=produs intern brut, PIN=produs intern net, CCF=amortizare

Consumul intermediar

nu cuprinde amortizarea capitalului fix

 PGB=PIB+Ci
Ci=PGB-PIB(ambii indicatori contin amortizare, dar īn operatie se anuleaza)
Unde: PIB=produs intern brut, PGB=produs global brut, Ci=consum intermediar

Produsul global brut, comparativ cu produsul intern brut

d. este mai mare, cu consumul intermediar

 PGB=PIB+Ci Unde: PIB=produs intern brut, PGB=produs global brut, Ci=consum intermediar

Spre deosebire de produsul intern, produsul national

d. se refera la agentii economici nationali, indiferent unde īsi desfasoara activitatea

 Raspunsul este corect deoarece indicatorii macroeconomici nationali iau īn calcul bunurile si serviciile realizate de agentii economici nationali īn timp ce indicatorii macroeconomici interni iau īn calcul bunurile si serviciile realizate de agentii economici rezidenti (cei care īsi desfasoara activitatea īn interiorul tarii)




Piata fortei de munca lectia 11

PIAŢA MUNCII

Ca factor activ si determinant al oricarei activitati, munca este o conditie generala a activitatii economice. Piata muncii reprezinta totalitatea relatiilor, interactiunea dintre purtatorii cererii si cei ai ofertei de munca īntr-un cadru care respecta reglementarile si normele īn vigoare pentru a determina conditiile de angajare a salariatilor si marimea salariilor.
Pe piata muncii se vinde si se cumpara forta de munca, nu oameni. Cererea de munca reprezinta asadar necesarul de munca īn societate la un moment dat, īn conditii bine determinate de loc si timp, de mesaje ale pietei si de asteptari si criterii impuse de angajatori.
Trebuie sa fie facuta o diferenta foarte clara īntre cererea de munca si nevoia de munca. Aceasta din urma va fi īntotdeauna mai mare deoarece include atāt munca remunerata, cāt si pe cea neremunerata. Prin urmare, muncile din activitatile casnice, cele realizate de studentti, militari īn termen si alti nesalariati nu fac obiectul cererii si al ofertei.
Cererea si oferta de munca nu sunt strict conditionate de piata muncii. Īn functie de ceea ce se cere pe piata sub forma de bunuri materiale si servicii se formeaza si cererea de munca. Pe de alta parte, oferta de munca trebuie sa tina cont de o serie de conditii demografice. Nici oferta, nici cererea nu au o mobilitate perfecta. Pe lānga aceasta trasatura fundamentala, cele doua determinante ale pietei muncii mai au si alte caracteristici:
. Se formeaza īn timp īndelungat
. Munca este singurul factor de productie variabil pe termen scurt
. Satisfacerea lor are loc īn general pe termen scurt

Munca trebuie sa fie un proces reglementat. Contractul este considerat adesea īn domeniul juridic drept legea partilor. Tot īn aceasta maniera poate fi desfasurata si munca īn conditii legale. Orice alta forma de munca este illegala si este īnsotita de tot felul de neajunsuri pentru ambele parti, dar īn special pentru angajat. Acesta este la dispozitia firmei. Nu se poate plānge daca nu sunt respectate īntelegerile prealabile pentru ca, fie este dat afara, fie este descoperita ca munceste ilegal. Firma face īn acest fel evaziune fiscala, dar īn acelasi timp nici nu se va bucura de daruirea si constiinta unui angajat care ar identifica interesele sale cu cele ale angajatorului sau.
Un contract ar trebui asadar sa cuprinda:
. Timpul de munca suplimentar depus
. Modul de organizare al muncii pe schimburi
. Sporurile aferente unor conditii deosebite(noaspte, stres, toxicitate, risc)
. Modul de salarizare
. Conditiile de promovare
. Protectia muncii

Cererea de munca īn raport cu nevoia de munca

a. este mai mica

 Cererea de munca reprezinta necesarul de munca dintr-un domeniu de activitate, sector economic bine determinat la un moment dat. Aceasta este determinata de o serie de conditii de angajare bine determinate, de asemenea, drept pentru care cererea va fi caracterizata de o oarecare rigiditate. Cei care vor sa se angajeze īndeplinesc conditiile de angajare, sau nu le īndeplinesc, calea de mijloc nu exista decāt īn cazuri particulare. Nevoia de munca nu are aceeasi rigiditate - desi, un anume grad are si ea - pentru ca oamenii sunt constienti ca de muncit tot trebuie sa munceasca pentru a se īntretine, chiar daca la un moment dat locul de munca nu le satisface asteptarile. Prin urmare, nevoia de munca va fi īntotdeauna mai mare decāt cererea, pentru ca include si munca neremunerata.

Din perspectiva pietei muncii, progresul tehnologic se reflecta īn principal īn

c. somajul tehnologic

 Acesta apare ca urmare a īnlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrāngerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme.

Pe termen lung, marimea salariului are tendinta generala de

a. crestere

 Oamenii acumuleaza experienta, īsi diversifica permanent cunostintele si au pretentii īn consecinta. De asemenea, o data cu īnaintarea īn vārsta ei nu mai pastreaza aceleasi oportunitati de angajare la un nou loc de munca, drept pentru care solicita o serie de garantii care pot fi si materiale. Tendinta generala de crestere a salariilor poate fi si rezultatul intentiei sindicatelor de a indemniza permanent veniturile pentru a tine pasul cresterii preturilor. Aceasta tendinta generala de crestere a salariilor poate avea un efect nefast asupra economiei daca nu este īnsotita de o crestere corespunzatoare a productivitatii, dar nu exista īntotdeauna o corelatie directa īntre aceasta din urma si revendicarile salariale.

Din confruntarea cererii cu oferta de munca, la nivelul firmei, se determina:


c. marimea si dinamica salariului

 Marimea si dinamica salriului sunt determinate de confruntarea cererii cu oferta de munca pentru ca acestea reprezinta un pret si evolutia sa viitoare.


Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determina

b. reducerea cererii de forta de munca īn momentul

 Īn momentul īn care angajatii solicita din ce īn ce mai multi bani, salariul devine un cost pentru firma si pentru antreprenor, iar un cost, prin definitie, este un indicator dorit cāt mai scazut. Īn acest sens se va reduce cererea de munca.

Fac obiectul cererii si ofertei de munca activitatile

d. care presupun munca salariata

 Salariul este un pret al muncii si, ca pret, īn general, poate mijlocii raportul cerere oferta. - Salariul este un pret al muncii si, ca pret, īn general, poate mijlocii raportul cerere oferta.




loading...











Document Info


Accesari: 44713
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )