Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






ADAPOSTURI PENTRU TAURINE

agricultura











ALTE DOCUMENTE

ELEMENTE SPECIFICE AGRICULTURII PE TIPURILE DE SOLURI ALE ROMANIEI
Adapost pentru porcine
ADAPOSTURI PENTRU TAURINE


ADAPOSTURI PENTRU TAURINE

Adaposturi pentru tineret femel de reproductie. Solutiile de cazare adecvate tineretului femel de reproductie sunt: stabulatia libera nediferentiata pe gratare si cea diferentiata cu zona de odihna colectiva, indicandu-se cazarea tuturor categoriilor de varsta in acelasi adapost pentru echilibrarea bilantului termic in sezonul rece. Pentru junicile gestante se recomanda stabulatia libera cu cusete individuale de odihna.

Adaposturi pentru tineret mascul de reproductie. Dupa 6 luni cresterea taurasilor este asociata cu cele doua perioade de testare astfel: in prima perioada (6-12 luni) se cazeaza legat pe standuri mijlocii sau liber in boxe individuale, iar in a doua perioada(12-15 luni) se prevede intretinerea legata pe standuri lungi sau mijlocii. Intretinerea legata se completeaza cu miscarea libera in padocuri.

Adaposturi pentru tauri reproducatori sunt concepute in stabulatie legata pe standuri lungi prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala. Dupa fiecare doua standuri se prevede culoar pentru protectia personalului iar pentru miscare se prevad caruseluri simple cu patru brate in cruce de care se leaga inelul nazal al taurilor.

Adaposturi pentru ingrasarea tineretului taurin indiferent de sistemul de ingrasare adoptat (intensiv, semiintensiv), prezinta caracteristici comun 434c23e e pentru toate fazele: stabulatia libera in colectivitati de 25-40 capete pe gratare in boxe nediferentiate; in boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut permanent.

Adaposturi pentru ingrasarea(reconditionarea) taurinelor adulte se organizeaza pentru intretinerea legata pe standuri scurte completate cu gratare.

Adaposturi sau compartimente de izolare. Asigura spatiul necesar pentru 2% din efectiv si se poate amenaja la un capat al maternitatii servind la izolarea si tratarea animalelor din ferma.

Ingrijirea adaposturilor

Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate.

2.2 Amplasarea adaposturilor

In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile sanitar-veterinare astfel:

-   terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

-   sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale;

-   sa existe surse suficiente de apa potabila;

-   terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie anterioara ;

-   prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de inalta tensiune, conducte subterane, canalizari;

-   acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere;

-   zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf;

-   sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei;

-   amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice

-   pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii;

-   amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.

2.3 Orientarea adaposturilor

Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante, asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.

-                          Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona.

-                          Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe directia opusa vantului dominant.

-                          Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara.

CERINTE DE MICROCLIMAT

Ventilatia adaposturilor

Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb.

Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

Specificare

Volum minim (m3/h/animal)

iarna

vara

Bovine adulte in adaposturi inchise neancalzite

42

125

Bovine, tineret in adaposturi inchise neancalzite

25

100

Vitei pana la 4 luni, in adaposturi incalzite

20

80

Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la care este amplasat tavanul.

Specificare

Zone cu temperaturi sub:

200 C si stabulatie de peste 7 luni

-100 C si cu stabulatie intre 5-7 luni

00 C si cu stabulatie sub 5 luni

Vaci in lactatie, tauri, bovine adulte la ingrasat

14-18

18-25

25-30

Tineret bovin

10-12

12-14

14-16

Vitei

8-10

10-12

12-14

Temperatura in adapost

Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara. Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt:

Categoria

Temp. minima

Temp. maxima

Temp. optima

Vaci

6

24

10-14

Maternitate

12

24

20

Vitei 0-15 zile

12

24

15-18

Vitei 16-20 zile

10

24

12-15

Vitei 21-90 zile

8

24

10-15

Vitei 91-180 zile

8

24

10-12

Tineret 6-12 luni

6

24

8-10

Junici

6

24

8-10

Umiditatea relativa a aerului in adapost

Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul unei temperaturi de 4,5 grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect.

Iluminarea adaposturilor

Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

Compozitia aerului din adaposturi

Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata animalelor nu ar fi posibila.

Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon - gaz incolor,usor acru, solubil in apa, provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si asternutului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor.

Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate, cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%.

Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se recomanda folosirea asgternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna ventilatie.


Document Info


Accesari: 10898
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )