Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CULTURA ORZULUI

agricultura












ALTE DOCUMENTE

AGRICULTURA RAMURA A PRODUCTIEI MATERIALE
PORUMBUL - Zea mays L
Caracteristicile pamantului ca factor de productie
Functiile agriculturii
Apicultura moderna
FASOLEA (semivolubila)
AGROCHIMIE - MRANITA, URINA SI MUSTUL DE GUNOI , GUNOIUL DE PASARI, IN CULTURA PLANTELOR HORTICOLE, PROPRIETATI SI UTILIZARE

CULTURA ORZULUI

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate īn cultura. Sunt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele īnceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple īntrebuintari īn alimentatia omului, īn furajarea animalelor si īn industrie. Orzul este folosit īn alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc īn hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la īngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere.



.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grīu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. Īn obtinerea maltului si a berii orzul este folosit īnca din antichitate, avīnd o larga utilizare si īn zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut īn proteine si mai bogat īn amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii

Particularitati biologice

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decīt a grīului. La īnfratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grīu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decīt alte cereale. Semanat prea adīnc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Orzul are īnfratirea mai buna decīt grīul secara sau ovazul. Orzul de toamna are īnfratirea mai buna decīt orzul de primavara. La orzoaica īnfratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.

Cerintele fata de clima si sol

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Sīnt īn general mai reduse decīt la grīu dar aceste cerinte sīnt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decīt grīul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avīnd perioada de vegetatie scurta, reuseste īn climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta īn fabricarea berii se cultiva īn zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic īn boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decīt grīul sau secara de toamna rezistīnd pīna la -15 grade C., la nivelul nodului de īnfratire daca a parcurs procesul de calire. Avīnd perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizīndu-se īnainte de secetele de vara, scapīnd astfel mai usor de sistavire comparativ cu grīul. Fata de sol orzul este mai pretentios decīt grīul avīnd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta.

Rotatia

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Īn stabilirea plantei premergatoare se are īn vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sīnt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si īntr-o buna stare de fertilitate, īnsa nu prea bogati īn nitrati. Bune premergatoare sīnt cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine īngropate sa nu īngreuneze semanatul

Fertilizarea

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al grīului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma īn medie īntre 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. īn substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza īn general cu īngrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb).




.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Administrarea īngrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. Īngrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate īn acest element, administrīndu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sunt urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K  īn substanta activa.

Amendamentele atat pentru orzul de toamnana cat si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. Īn functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha īngrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu īn anul semanarii orzului de toamnana ci īn anii anteriori).

Lucrarile solului

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sīnt similare cu cele pentru grīul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei

Samīnta si semanatul

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Samīnta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile īnaintea grīului (īntre 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre īn iarna bine īnradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pīna la intrarea īn iarna, favorizīnd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar īntīrzierea duce la scaderea rezistentei la ger  a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata īn prima urgenta cīnd se poate iesi īn cīmp. Īntīrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul īn proteina, diminuīnd calitatea produsului.

Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rīnduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adīncimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm īn functie de textura si umiditatea solului. Adīncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avīnd o putere mai slaba de strabatere. Adīncimea de semanat influenteaza atīt intervalul semanat-rasarire, cīt si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samīnta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este īntre 160-200 kg/ha, īn functie de MMB, puritate si germinatie.

Lucrari de īngrijire

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  La orzul de toamna se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate īn toamna si primavara si celelalte lucrari de īntretinere la desprimavarare īn functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire īn cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grīu īn functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gīndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Recoltarea

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Recoltarea orzului īncepe la coacerea deplina, cīnd umiditatea boabelor este sub 16-17%. Īntīrzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor.




.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai ridicata de 15%, deoarece numai astfel se asigura o mare capacitate germinativa a boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pīna la umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile īnaintea grīului. El trece foarte repede īn rascoacere, asa īncīt pericolul pierderilor daca se īntīrzie recoltarea sīnt mai mari decīt la grīu. Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate īn tara noastra este ridicata permitīnd obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de primavara asigura conditii medii de 4000 - 6000 kg/ha īn functie de conditiile de cultura 

CULTURA SORGULUI

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Fiind originar din zona calda sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minima de germinatie este 10 grade C., optima 30 - 32 grade C, maxima 40 grade C. Īncoltirea si rasarirea decurg normal la temperatura mai ridicata (peste 15 grade C.). Plantele sīnt sensibile la temperaturi negative. Sorgul este o planta de zi scurta, iar spre nord ziua lunga si temperatura mai scazuta prelungesc perioada de vegetatie. Fata de apa sorgul are cerinte mai reduse avīnd un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de apa este īn faza de crestere intensa a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo - lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutra spre alcalina. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu apa freatica la mica adīncime. Īn tara noastra sorgul poate valorifica solurile saraturoase, unde nu merg alte cereale.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Rotatia

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Sorgul reuseste dupa orice cultura si chiar dupa el īnsusi. Conditia principala este ca premergatoarele sa nu lase solul prea īnburuienat, deoarece dupa cum s-a aratat, sorgul īn prima parte a vegetatiei creste īncet si se īmburuieneaza usor. El urmeaza de regul dupa cereale paioase īnsa se cultiva si dupa floarea soarelui si porumb. Dupa sorg se obtin rezultate slabe cu majoritatea plantelor cultivate, īn special cu cele de toamna, deoarece solul ramīne sarac īn apa si elemente nutritive (īn primul rīnd īn azot). Pot urma dupa sorg plante de primavara, leguminoase pentru boabe, precum si porumb, floarea soarelui, etc.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  .Fertilizarea

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Deoarece sorgul pentru boabe se cultiva īn conditii de seceta, de obicei factorul limitativ nu-l reprezinta elementele nutritive ci lipsa apei. Īn aceste conditii sorgul reactioneaza ceva mai slab la aplicarea īngrasamintelor. Īn conditii de umiditate mai buna si pe soluri sarace, sorgul reactioneaza la fertilizarile cu N 50-80; P 30-60; K 40, kg/ha s.a.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Lucrarile solului

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Pregatirea terenului pentru sorg este ca si cea prezentata la porumb. De mentionat este faptul ca semanīndu-se tīrziu o atentie deosebita trebuie sa se acorde combaterii buruienilor primavara, prin discuiri repetate pīna la semanat. Acestea duc si la aerarea si īncalzirea mai buna a solului, foarte necesara, mai ales īn conditiile de cultura a sorgului tehnic pe soluri ceva mai grele si cu regimul hidric ridicat.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Samīnta si semanatul



.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Samīnta dupa recoltare se usuca la 14% umiditate si se conditioneaza. Īnainte de semanat samīnta se trateaza cu insecto - fungicidele utilizate si la porumb. Epoca de semanat la sorg este cīnd se realizeaza īn sol la 5 cm adīncime cca. 14 - 15 grade C. (dimineata la ora 8) iar temperatura este īn crestere. Aceasta se realizeaza īn a doua decada a lunii mai. Densitatea optima la sorgul pentru boabe este de 150000 - 200000 plante/ha, īnsa pe soluri sarace, pe nisipuri, pe saraturi, densitatea se reduce la 100000 plante/ha. La sorgul pentru maturi densitatea este de 40 - 60 mii plante/ha, iar la sorgul zaharat 60 - 80 mii plante/ha. Distanta īntre rīnduri este de 70 - 80 de cm, folosindu-se pentru īntretinerea culturii setul de masini de la porumb. Adīncimea de semanat este de 4 - 6 cm, īnsa pe solurile nisipoase se poate semana la 5 - 7 cm, iar pe solurile mai rele si reci la 3 - 5 cm. Cantitatea de samīnta la hectar la sorgul pentru boabe si cel tehnic este de 10 - 15 kg. Semanatul sorgului se face cu semanatori universale, folosite pentru cereale paioase sau cu cele pentru porumb.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Lucrarile de īngrijire

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Pentru combaterea buruienilor si a crustei, cīnd sorgul are 4 - 8 frunze, se poate lucra cu sapa rotativa. Prasilele sīnt necesare de cīte ori apar buruienile. Īn mod obisnuit se fac 2 - 3 prasile mecanice si 1 - 2 prasile manuale. Raritul se face cīnd plantele au 4 - 5 frunze. Aceasta lucrare este obligatorie la sorgul pentru maturi si cel zaharat. Īn cultura sorgului sīnt  eficiente erbicidele pe baza de Atrazin selective pentru sorg aplicate ca si la porumb īnainte de semanat. Unele specii nedistruse de Atrazin (palamida, susai) se pot combate aplicīnd pe vegetatie, cīnd sorgul are 5 - 6 frunze, erbicide pe baza de 2,4 D sau Icedin īn doza de 1,0 - 1,3 kg substanta activa la hectar. Se recomanda ca Atrazinul singur sa se aplice numai īn solele īn care dupa sorg se cultiva porumb. Combaterea afidelor se poate face cu insecticide specifice. La sorgul pentru maturi si cel zaharat , īnlaturarea lastarilor sporeste calitatea productiei. Lucrarea fiind costisitoare se recomanda respectarea densitatilor stabilite la plantat. La sorgul zaharat īndepartarea paniculelor imediat dupa fecundare duce la cresterea zaharozei cu pīna la 3%.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Recoltarea

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Recoltarea este diferentiata īn functie de scopul culturii. Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina (septembrie), nefiind pericolul scuturarii, folosind combina de cereale paioase, cu masa de taiere ceva mai sus si turatia tobei mai redusa. Pentru a grabi si uniformiza maturizarea se poate aplica desicantul Reglone 2 - 3 l/ha, cīnd semintele au circa 30% umiditate. Dupa 7 - 14 zile umiditatea boabelor ajunge la 16 - 18%. Sorgul pentru maturi se recolteaza fie la coacerea īn lapte cīnd se obtin panicule de foarte buna calitate, ramificatii elastice, caz īn care se renunta la productia de boabe, fie la coacerea īn pīrga.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Productia 

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Sorgul hibrid pentru boabe ajunge la productii de 5000 pīna la 10000 kg/ha seminte si productie dubla de tulpini.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Sorgul pentru maturi produce1500 - 2000 kg/ha panicule uscate, 1000 - 1500 kg/ha seminte (daca se recolteaza īn pīrga) si 5000 - 8000 kg/ha tulpini.

.   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;   &nb 949k1019j sp;  Sorgul zaharat realizeaza 4000 - 8000 kg/ha tulpini si 2000 - 3000 kg/ha seminte, prin presarea tulpinilor rezulta 60% suc cu 8 - 15% zahar, iar dintr-o tona de tulpini rezulta 50 - 60 litri












Document Info


Accesari: 3582
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )