Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis

agricultura












ALTE DOCUMENTE

PERSPECTIVE ISTORICE IN DEZVOLTAREA AGRICULTURII
PAMANTUL - PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL
AGROCHIMIE - MRANITA, URINA SI MUSTUL DE GUNOI , GUNOIUL DE PASARI, IN CULTURA PLANTELOR HORTICOLE, PROPRIETATI SI UTILIZARE
CULTURA ORZULUI
Agricultura
Cultura plantelor industriale
Indicii calitativi si cerintele agrotehnice ale lucrarilor de baza ale solului
Manual privind Bunele conditii agricole si de mediu (destinat functionarilor APIA)
Proiect de Pomicultura Infiintarea unei plantatii intensive de par
Botcile

Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis

         Necesarul de utilaje pentru intocmirea diagramei de pregatire a graului pentru macinis se stabileste printr-un calcul simplu, urnmarind raportarea cantitatii de grau prelucrata pe orala incarcatura specifica a fiecarui utilaj in parte.



         Exemplu : sa se calculeze utilajul necesar unei sectii de pregatire a graului pentru macinis, a carei capacitate de lucru este de 180 tone/ 959d33j 24 h. Se mentioneaza ca la sectiile de curatitorie li se asigura o capacitate de lucru mai mare decat a sectiei de macinis cu circa 10-20 %, pentru a se evita fluctuatile in capacitatea de macinis a morii provocate de evntualele defectiuni de scurta durata in functionarea utilajelor din sectia de pregatire.

         In aceasta situatie, sectia de macinis(moara) are o capacitate de lucru de 150t/24h, iar capacitatea curatitoriei, cu 20 % mai mare dact a morii, este deci de 180t/24h.

         Calculul se face pornind de la capacitatea orara a utilajelor raportata la capacitatea de 7500kg/h a curatitoriei ( 180.000kg:24h=7500kg/h).

         Cantarul automat. Urmarind fluxul tehnologic, primul utilaj va fi un cantar automat de control. Acesta se calculeaza dupa capacitatea cupei si numaru de rasturnari. Pentru cereale se construiesc cantare automate cu capacitatea cupelor intre 10 si 600 kg. Cele cuprinse intre 10 si 15 kg fac 3 rasturnari pe minut; 2 rasturnari pe minut fac cele de 50-100  kg si o rasturnare pe minut cele cu capacitatea cupei peste 100 kg.

         In cazul de fata:

              7500kg/h

              -------------------------=41,7 kg

              3 rasturnari x 60 min

         Cum cantarele automate pentru cereale se construiesc in marimi de 10, 20, 30, 50, 100, 500, 600 kg se va alege un cantar cu cupa de 60 kg.

         Separatorul-aspirator

         Se calculeaza plecand de la incarcatura specifica a acestuia exprimata in kg pe centimetru latime de ciur si ora si care in medie este de 50-55 kg/cm.h.

         Deci:

            7500

           -------=150 cm latime pe sita

            50

Cum exista separatoare cu latime a ciurului de 80 cm se pot lua 2 separatoare cu ciururile de aceasta latime.

         Triorul cilindric- are incarcatura specifica de 700-800 kg/m² suprafata de triorare.

         Suprafata de triorare fiind dat de ralatia:

       S= π.D.l

        Unde: D=0,6m

                   l=2,2m

         Rezulta:          S=3,14.0,6.2,2=4,15 m²

        

Pentru cantitatea cnsiderata, suprafata necesara va fi:

     7500kg

     ------------=10 m²

      750kg/m²

Deci se poate deduce ca sunt necesare 3 trioare cilindrice.

In eventualitatea ca se pot utiliza trioare cu discuri, acestea au in medie capacitatea de lucru de 200-250 kg/h pe fiecare disc. In majoritatea cazurilor aceste trioare se construiesc cu 24-27 discuri si, pentru datele din exemplu se vor alege 2 trioare a caror capacitate variaza intre 5000-6000 kg/h.

Triorul spiral - se calculeaza tinandu-se seama de faptul ca un asemenea trior, la o inaltime de 2000 mm si un diametru de 600 mmpoate prelucra 120-150 kg/h deseuri de trior.

Cantitatea acestora se poate determina calculandu-se un maxim de 5% ce poate rezulta in cazul trecerii prin triorul cilindric sau cu discuri a granelor cu cele mai mari procente de corpuri straine si sparturi de boabe. La 7600kg/h grane prelucrate se poate obtine un maxim de 400kg/h deseuri de trior ceea ce necesita trei trioare spirala.

Masinile de decojit (periile) au incarcatura specifica de 800-900 km/m² manta.h,iar calculul este asemanator cu cel prezentat la triorul cilindric, folosindu-se binenteles diametrul si lungimea mantalelor de la aceste masini.

Aparatu magnetic se calculeaza folosindu-se incarcatura specifica de 150-180 kg cereale .h pentru un magnet (potcoava):

        7500

        ------- =42 magneti (potcoava)

        180kg  

Pentru o putere de ridicare de 12 kg , socotita minima pentru aplcarea la cereale in flux, magnetul are o inaltime de 40mm. In cazul acesta vor fi necesari 42x0,04=1,68m lungime demagneti, grupandu-se astfel in doua coloane, a cate 1,0m, corespunzatori latimii ciurului de la separatorul aspirator la care se ataseaza.

Restul utilajelor si instalatiilor tehnologice se calculeaza asemanator, adica dupa incarcatura specifica, iar atunci cand se dispune de date de catalog, referitoare la capacitatea de productie orara a acestora, calculul se simplifica si mai mult, folosindu-se direct acest date.

Calculul diagramelor de macinis

Pentru calculul diagramelor de macinis trebuie sa se precizeze mai intai urmatoarele date de care depinde tot calculul:

- capacitatea de productie a morii in 24 ore;

- felul macinisului: grau sau secara extractiilor de faina si de4stinatia fainurilor pentru paine, paste fainoase etc.;

- calitatea graului ce urmeaza a se prelucra.

Īn functie de aceste date stabilirea lungimii valturilor, a suprafetei de cernere si distribuirea acesteia pe pasaje se fac īn conformitate cu anumiti indici orientativi, folositi īn proiectarea diagramelor de macinis si care sunt prezentati īn tabelele de mai jos.

Avānd la dispozitie datele din tabele, inclusiv cele prezentate la analiza utilajelor se poate trece la proiectarea unei diagrame de macinis.

Se presupune ca moara urmeaza sa macine grāu de calitatea prevazuta īn standardele de stat īn vederea obtinerii fainii pentru pāine. Macinisul prevede mai multe sortimente de faina iar capacitatea de productie a morii va fi de 120 tone grāu macinat īn 24 ore.

 

Norme tehnologice pentru diagrame de macinare a grāului

Felul macinisului

Numarul de pasaje

sroturi       Maci-

                  natoa-

                  re

Raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi

Raportul dintre suprafata de cernerede la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi

Suprafata de cernere pentru controlul fainii, fata de suprafata totala

        %

Macinis cu trei sortimente

Macinis cu doua sortimente:

10+60%

45+33%

25+55%

35+45%

Extractii directe: 72%

             87%

6-7          16-17

7-8          16-18

6-7          12-15

6-7          12-15

5-6          10-14

6-7          13-16

5-6           6-8                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

1,3-1,75

1,7-1,8

1,3-1,6

1,2-1,65

1,2-1,5

1,5-1,6

0,7-0,8

1,0-1,3

1,0-1,2

1,0-1,2

1,0-1,3

1,0-1,2

1,0-1,3

0,7-0,9

10-14

10-12

10-12

10-12

10-12

10-14

10-15

TAB.8 Norme orientative de corelatie īntre distribuirea lungimii de tavalugi si suprafata de cernere dintre pasaje

Pasajul

Lungimea de tavalugi fata de lungimea totala

   %

Suprafata de cernere fata de suprafata totala

    %

Pasajul

Lungimea de tavalugi fata de lungimea totala

    %

Suprafata de cernere fata de suprafata totala

   %

1

2

3

4

5

6



sroturi

1

2

3

4

5

6

7

Sortir 1

Sortir2

Sisteme de perii+centrifuga

Recernere deseuri de la filtre de aspiratie

TOTAL SROT

14-16

20-23

20-23

16-20

13-15

9-12

5-8

-

-

-

-

100

10-13

12-15

12-15

10-13

7-9

6-8

5-6

5-6

5-6

5-6

9-10

5-6

100

Macinatoare

Concasor

Desfacator1

Macinator1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator 1 ref

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator 2 ref

Macinator 9

Macinator 10

Sist.de perii+centrifug.

Recernere deteuri de la filtre de aspiratie

Tot.macinator

3-4

5-8

13-15

12-14

10-12

5-7

3-5

4-6

7-9

5-7

4-6

3-5

3-5

4-6

3-5

-

-

100

3-4

4-6

12-14

12-14

9-11

6-8

4-6

4-6

6-8

4-6

3-5

3-4

3-4

3-4

3-4

5-7

2-3

100

Calculul valturilor

         Pentru a se determina lungimea totala de tavalugi ( lungimea se calculeaza luāndu-se īn considerare lungimea perechilor de tavalugi) trebuie stabilita mai īntāi īncarcatura specifica pe valturi.

         Ţinānd seama ca media de īcarcatura realizata pe sector, este de 50 kg/cm., se va adopta aceasta īcarcatura.

         Numarul total de centimetri necesari se obtine prin īmpartirea capacitatii, la īcarcatura specifica: 

L = 120 x 1000/50 = 2400cm.

      

         Acetti 2400 cm trebuie īmpartiti pe cele doua linii de prlucrare: pe sroturi si pe macinatoare. Din tabelul 7 se vede ca raportul īntre imaginea liniei de macinatoare catre lungimea liniei de lroturi indicat pentru macinis pe doua extractii ( 35+45 % ) este de 1,2-1,5; se ia 1.5 si se face urmatorul calcul:

         Lungimea macinatoarelor                                1.5

        -------------------------------- = 1.5; respectiv     ---- 

          Lungimea sroturilor                                         1

         Suma ambelor lungimi va fi de 1.5+1= 2.5, si atunci 2400 cm: 2.5 = 960 cm.

         Pentru macinatoare vor reveni 969x 1.5=1140 cm, iar pentru sroturi 960x1=960 cm.

         Dupa determinarea lungimilor de tavalugi ce revin pentru fiecare din cele doua linii, se trece la distribuirea partii corespunzatoare pe pasaje.

           Tab.9 Repartizarea lungimii pe sroturi si macinatoare

Pasajul

Lungimea fata de total sroturi

%

Lungimea rezultata īn cifre absolute

Lungimea reala īn care se poate īncadra, cm

Lungimea reala fata de totalul

%

Numarul de valturi buc.

1

2

3

4

5

6

srotul 1

srot 2

srot 3

srot 4

srot 5

srot 6

Total sroturi

Desfacator1

Macinator 1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator ref1

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator ref2

Macinator 9

Macinator10

Total macinatoare

Total general

13-15

18-23

18-23

15-18

13-15

10-12

100

5-8

13-15

12-14

10-12

5-7

3-5

4-6

7-9

5-7

4-6

3-5

3-5

4-6

3-5

100

-

134

211

211

163

134

105

960

115

201

187

158

87

72

58

115

100

87

72

58

72

58

1440

2400

160

200

200

160

160

100

980

100

200

200

160

80

80

80

100

100

80

80

80

80

80

1550

2480

16,32

20,42

20,42

16,32

16,32

10,20

100,00

6,5

13,3

13,3

10,6

5,3

5,4




5,3

6,7

6,7

5,3

5,4

5,3

5,4

5,3

100

-

1

1

1

1

1

½

3x800;2,5x1000

½

1

1

1

½

½

½

½

½

½

½

½

½

½

5x800

3,5x1000

8x800

6x1000

         Ţinānd seama ca pentru finisarea produselor tarātoase se vor folosi masini de finisat, se va stabili numarul de sroturi la 6, iar al macinatoarelor la 14 (cu desfacatoare si refuzuri).

         Pentru a se putea face o distribuire proportionala cāt mai apropiata de indicatiile normativelor din tabelul anterior se vor folosi procentele medii din acest normativ pentru fiecare pasaj.

         Se propune ca valturile folosite sa fie de doua diminsiuni condtrctive: cu tavalugi de 100 mm si tavalugi de 800 mm.

         Ţinānd seama de aceste lungimi īn care trebuie saa se faca īncadrarea proportionala pe fiecare pasaj, se īntocmeste situatia din tabelul 9. Din calcul reiese ca pentru o distributie cīt mai apropiata de indicatiile normale sunt necesare 8 valturi cu lungimea tavalugilor de 800 mm si 6 valturi cu lungimea de 1000 mm.

         Dupa efectuarea calcului se vede ca lungimea totala de tavalugi a crescut cu 80 cm, ceea ce atrage dupa sine o reducere corespunzatoare a īncarcaturii specifice pe valturi care ajunge la 48. 4 kg / cm īn 24 ore.

         Calculul sitelor plane

         Pentru a se determina numarul de site-plane calculul se face asemanator ca si la valturi.

         Mai īntāi se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii care se poate obtine plecāndu-se de la īncaacatura specifica. Aceasta tināndu-se seama de realizarile din sector obtinute cu tipul clasic de site plane este de 550 kg grāu macinat īn 24 ore, pentru un m² suprafata de cernere. Se determina suprafata totala:

         St = 120 x 1000 / 550 =218~ 220 m²

         Ca si īn cazul valturilor este necesar sa se faca mai īntāi o distributie pe linie de macinatoare si linia de sroturi, pentru care se foloseste din nou tabelu 7, unde se vede ca pentru un macinis asemanator raportul dintre suprafata macinatoarelor si suprafata sroturilor este de 1.0-1,2. Se va adopta tot valoarea cea mai mare respectiv 1.2:

Suprafata de cernere macinatoare                                1.2

---------------------------------------   =1.2, respectiv       ----

Suprafata de cernere sroturi                                            1

         Suma ambelor suprafete de cernere va fi de 1.2+1=2.2 si atunci 220/2.2 =100 m².

         Pentru macinatoare revin 100x1.2= 120 m², iar pentru sroturi 100 m².

         Se vor folosi si aici indicii proportional de distribuire a suprafetei de cernere pe pasaje precizāndu-se ca toate sitele plane īn exemplu luat sunt de constructie cu 4 pasaje, care au o suprafata de cernere de 22 m², revenind pentru fiecare pasaj 5,5 m².

         Se īntocmeste o situatie asemanatoare casi la valturi ca si īn tabelu 10.

         Din situasia prezentata se vede ca, din cauza salturilor mari necesare sa se faca prin adaugarea sau eliminarea unui īntreg pasaj de cernere īncadrarea īn limitele indicatiilor normale se face mai greu; cu toate acestea, proportia de pasaje se plaseaza sensibil apropriata de norma.

         Repartizarea suprafetelor de cernere pe pasaje

Pasajul

Suprafta fata de total sroturi

%

Suprafata rezultata īn cifre absolute

Supafata reala īn care se pota īncadra

Suprafata reala fata de total

%

Numarul de site-plane buc.

1

2

3

4

5

6

srot I

srot II

srot III

srot IV

srot  V

srot VI

Sortir 1

Sortir 2

Sortir 3

Sist de perie

Recernere filtru

Toal sroturi

Desfacator 1

Macinator 1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator refu 1

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator refu 2

Macinator 9

Macinator 10

Sist.de perie

Recernere filtru

Total macinatoare

Control faina

total

10-13

12-15

12-15

10-13

7-9

6-8

5-6

5-6

5-6

9-11

5-6

100

4-6

12-14

12-14

9-11

6-8

4-6

4-6

6-8

4-6

3-5

3-4

3-4

3-4

3-4

5-7

2-3

100

10-15

-

12

15

15

12

8

7

6

5

5

10

5

100

6

15,6

15,6

12

8,4

6

6

8,4

6

6

4,8

4,8

4,8

4,8

7,2

3,6

120

22

242

11

16,5

16,5

11

11

11

5,5

5,5

5,5

10

5,5

108

5,5

16,5

16,5

10,0

11

5,5

5,5

11

5,5

5,5

5,5

5,5

5,5

5,5

10,0

5,5

131

22

262

10

15

15

10

10

10

5

5

5

10

5

100

4,7

12,5

12,5

0,32

8,32

4,17

4,17

8,32

4,17

4,17

4,17

4,17

4,17

4,17

8,32

4,17

100

9

-

½

¾

¾

½

½



½

¼

¼

¼

-

¼

4,1/2

¼

¾

¾

½

½

¼

¼

½

¼

¼

¼

¼

¼

¼

-

¼

5,1/2

1

11

         La īncheierea calcului suprafetei de cernere se face mentiunea ca pasajele de periere a tarātelor, compuse dintr-o perie de tarāte si o sita centrifuga care prelucreza cernutul periei intra īn calcul suprafetei totale de cernere a morii. Astfel, din suprafata totala de cernere de 240 m² rezultata din distribuirea (fara controlul fainii ) pe pasaje se scad 20 m² ce revin pentru cele doua sisteme de perii de la linia de sroturi si macinatoare ramānānd 220 m² acesti 220 m² īmpartiti la 22 m² cāt este suprafata utila a unei site plane dau 10 site plane, a cāte 4 pasaje. La acestea se mai adauga o sita plana, cāt revine pentru controlul fainii (10% ).

         Suprafetele de cernere pentru sistemele de perii sunt date de procentele atribuite pentru aceste pasaje ( 9-11 % la sroturi si 5-7 % la macinatoare ), care au dus  la suprafete de 10 m² si 7,2 m².

         Dimensiunile unei perii si a unei site centrifuge sunt aproximativ aceleasi fiind cuprinse īntre 0,7 m(diametru ) ssi 2.2 m lungime. Aceste dimensiuni transformate īn suprafata circulara de cernere ( 0,7x 3.14x2.2 ) sau 4.84 m² ( rotunjit 5 m² ) ceea ce, transformat īn utilaje complete revine: cāte o masina de periat tarāte si o sita centrifuga  pentru fiecare din cele doua sisteme de periere, cu cāte 10 m² suprafata de cernere.

 

        Tab.11 Date orientative asupra procentului de produse obtinute diferite pasaje

  Fai-

na

 Dun-

sturi

Fai-

Na

Dun-

sturi

pasajul

%fata de produ-

Sul

primit

%fata

de sro-

tul I

%fata de pro-

dusul

primit

%fata

de sro-

tul I

pasajul

%fata de pro-

dusul

primit

%fata

de sro-

tul I

%fata

de pro-

dusul primit

% fata de sro-

tul I

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Desfacator

Macinator1

Macinator2

Macinator3

Macinator4

Macinator1

Refuz

Macinator5

8,25

21,6

27,3

24,0

27,7

25,9

30,35

1,6

7,5

7,5

6,5

5,25

2,5

5,25

9,04

73,4

67,0

70,18

65,4

20,7

10,65

1,8

25,5

18,4

19,0

12,4

2,0

10,65

Mac 7

Mac 8

Mac 2

Refuz

Mac 9

Mac10

Mac11

Mac 6

36,3

38,2

28,5

32,4

25,6

17,6

26,23

4,25

3,0

2,0

3,0

2,0

1,5

4,00

54,3

49,7

50,0

61,6

67,3

Rest

65,25

6,35

3,9

3,5

5,76

5,25

100

9,95

        

         Calculul masinilor de gris

         Calculul masinilor de gris este mai simplu dacāt la celelalte doua utilaje anterioare.

         La studiul masinilor de gris s-a aratat ca īncarcatura specifica a acestor utilaje este de 200-250 kg grāu macinat īn 24 ore pentru 1 cm latime a sitei masinii de gris.

         De aici, se deduce latimea de cernere:

         Lt = 120x1000 / 250 = 480 cm

 

         Daca se vor lua masini de gris duble cu latimea sitelor de 400 mm, atunci vor fi necesare:

                      4800

         MG = ----------- = 6 bucati

                     400x2 

         Daca se vor lua masini de gris cu latimea de 500 mm, atunci numarul lor va fi:

                       4800

         MG = ---------------- = 4,8  5 bucati

                         500x2












Document Info


Accesari: 4074
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )