Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis

agricultura












ALTE DOCUMENTE

PERSPECTIVE ISTORICE IN DEZVOLTAREA AGRICULTURII
PAMANTUL - PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL
AGROCHIMIE - MRANITA, URINA SI MUSTUL DE GUNOI , GUNOIUL DE PASARI, IN CULTURA PLANTELOR HORTICOLE, PROPRIETATI SI UTILIZARE
CULTURA ORZULUI
Agricultura
Cultura plantelor industriale
Indicii calitativi si cerintele agrotehnice ale lucrarilor de baza ale solului
Manual privind Bunele conditii agricole si de mediu (destinat functionarilor APIA)
Proiect de Pomicultura Infiintarea unei plantatii intensive de par
Botcile

Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis

Necesarul de utilaje pentru intocmirea diagramei de pregatire a graului pentru macinis se stabileste printr-un calcul simplu, urnmarind raportarea cantitatii de grau prelucrata pe orala incarcatura specifica a fiecarui utilaj in parte.




Exemplu : sa se calculeze utilajul necesar unei sectii de pregatire a graului pentru macinis, a carei capacitate de lucru este de 180 tone/ 959d33j 24 h. Se mentioneaza ca la sectiile de curatitorie li se asigura o capacitate de lucru mai mare decat a sectiei de macinis cu circa 10-20 %, pentru a se evita fluctuatile in capacitatea de macinis a morii provocate de evntualele defectiuni de scurta durata in functionarea utilajelor din sectia de pregatire.

In aceasta situatie, sectia de macinis(moara) are o capacitate de lucru de 150t/24h, iar capacitatea curatitoriei, cu 20 % mai mare dact a morii, este deci de 180t/24h.

Calculul se face pornind de la capacitatea orara a utilajelor raportata la capacitatea de 7500kg/h a curatitoriei ( 180.000kg:24h=7500kg/h).

Cantarul automat. Urmarind fluxul tehnologic, primul utilaj va fi un cantar automat de control. Acesta se calculeaza dupa capacitatea cupei si numaru de rasturnari. Pentru cereale se construiesc cantare automate cu capacitatea cupelor intre 10 si 600 kg. Cele cuprinse intre 10 si 15 kg fac 3 rasturnari pe minut; 2 rasturnari pe minut fac cele de 50-100 kg si o rasturnare pe minut cele cu capacitatea cupei peste 100 kg.

In cazul de fata:

7500kg/h

----- ----- ---------------=41,7 kg

3 rasturnari x 60 min

Cum cantarele automate pentru cereale se construiesc in marimi de 10, 20, 30, 50, 100, 500, 600 kg se va alege un cantar cu cupa de 60 kg.

Separatorul-aspirator

Se calculeaza plecand de la incarcatura specifica a acestuia exprimata in kg pe centimetru latime de ciur si ora si care in medie este de 50-55 kg/cm.h.

Deci:

7500

-------=150 cm latime pe sita

50

Cum exista separatoare cu latime a ciurului de 80 cm se pot lua 2 separatoare cu ciururile de aceasta latime.

Triorul cilindric- are incarcatura specifica de 700-800 kg/m˛ suprafata de triorare.

Suprafata de triorare fiind dat de ralatia:

S= π.D.l

Unde: D=0,6m

l=2,2m

Rezulta: S=3,14.0,6.2,2=4,15 m˛

Pentru cantitatea cnsiderata, suprafata necesara va fi:

7500kg

------------=10 m˛

750kg/m˛

Deci se poate deduce ca sunt necesare 3 trioare cilindrice.

In eventualitatea ca se pot utiliza trioare cu discuri, acestea au in medie capacitatea de lucru de 200-250 kg/h pe fiecare disc. In majoritatea cazurilor aceste trioare se construiesc cu 24-27 discuri si, pentru datele din exemplu se vor alege 2 trioare a caror capacitate variaza intre 5000-6000 kg/h.

Triorul spiral - se calculeaza tinandu-se seama de faptul ca un asemenea trior, la o inaltime de 2000 mm si un diametru de 600 mmpoate prelucra 120-150 kg/h deseuri de trior.

Cantitatea acestora se poate determina calculandu-se un maxim de 5% ce poate rezulta in cazul trecerii prin triorul cilindric sau cu discuri a granelor cu cele mai mari procente de corpuri straine si sparturi de boabe. La 7600kg/h grane prelucrate se poate obtine un maxim de 400kg/h deseuri de trior ceea ce necesita trei trioare spirala.

Masinile de decojit (periile) au incarcatura specifica de 800-900 km/m˛ manta.h,iar calculul este asemanator cu cel prezentat la triorul cilindric, folosindu-se binenteles diametrul si lungimea mantalelor de la aceste masini.

Aparatu magnetic se calculeaza folosindu-se incarcatura specifica de 150-180 kg cereale .h pentru un magnet (potcoava):

7500

------- =42 magneti (potcoava)

180kg

Pentru o putere de ridicare de 12 kg , socotita minima pentru aplcarea la cereale in flux, magnetul are o inaltime de 40mm. In cazul acesta vor fi necesari 42x0,04=1,68m lungime demagneti, grupandu-se astfel in doua coloane, a cate 1,0m, corespunzatori latimii ciurului de la separatorul aspirator la care se ataseaza.

Restul utilajelor si instalatiilor tehnologice se calculeaza asemanator, adica dupa incarcatura specifica, iar atunci cand se dispune de date de catalog, referitoare la capacitatea de productie orara a acestora, calculul se simplifica si mai mult, folosindu-se direct acest date.

Calculul diagramelor de macinis

Pentru calculul diagramelor de macinis trebuie sa se precizeze mai intai urmatoarele date de care depinde tot calculul:

- capacitatea de productie a morii in 24 ore;

- felul macinisului: grau sau secara extractiilor de faina si de4stinatia fainurilor pentru paine, paste fainoase etc.;

- calitatea graului ce urmeaza a se prelucra.

În functie de aceste date stabilirea lungimii valturilor, a suprafetei de cernere si distribuirea acesteia pe pasaje se fac în conformitate cu anumiti indici orientativi, folositi în proiectarea diagramelor de macinis si care sunt prezentati în tabelele de mai jos.

Având la dispozitie datele din tabele, inclusiv cele prezentate la analiza utilajelor se poate trece la proiectarea unei diagrame de macinis.

Se presupune ca moara urmeaza sa macine grâu de calitatea prevazuta în standardele de stat în vederea obtinerii fainii pentru pâine. Macinisul prevede mai multe sortimente de faina iar capacitatea de productie a morii va fi de 120 tone grâu macinat în 24 ore.

Norme tehnologice pentru diagrame de macinare a grâului

Felul macinisului

Numarul de pasaje

sroturi  Maci-

natoa-

re

Raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi

Raportul dintre suprafata de cernerede la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi

Suprafata de cernere pentru controlul fainii, fata de suprafata totala

%

Macinis cu trei sortimente

Macinis cu doua sortimente:

Extractii directe: 72%

87%

16-17

16-18

12-15

12-15

10-14

13-16

6-8

TAB.8 Norme orientative de corelatie între distribuirea lungimii de tavalugi si suprafata de cernere dintre pasaje

Pasajul

Lungimea de tavalugi fata de lungimea totala

%

Suprafata de cernere fata de suprafata totala

%

Pasajul

Lungimea de tavalugi fata de lungimea totala

%

Suprafata de cernere fata de suprafata totala

%



sroturi

Sortir 1

Sortir2

Sisteme de perii+centrifuga

Recernere deseuri de la filtre de aspiratie

TOTAL SROT

Macinatoare

Concasor

Desfacator1

Macinator1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator 1 ref

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator 2 ref

Macinator 9

Macinator 10

Sist.de perii+centrifug.

Recernere deteuri de la filtre de aspiratie

Tot.macinator

Calculul valturilor

Pentru a se determina lungimea totala de tavalugi ( lungimea se calculeaza luându-se în considerare lungimea perechilor de tavalugi) trebuie stabilita mai întâi încarcatura specifica pe valturi.

Ţinând seama ca media de îcarcatura realizata pe sector, este de 50 kg/cm., se va adopta aceasta îcarcatura.

Numarul total de centimetri necesari se obtine prin împartirea capacitatii, la îcarcatura specifica:

L = 120 x 1000/50 = 2400cm.

Acetti 2400 cm trebuie împartiti pe cele doua linii de prlucrare: pe sroturi si pe macinatoare. Din tabelul 7 se vede ca raportul între imaginea liniei de macinatoare catre lungimea liniei de lroturi indicat pentru macinis pe doua extractii ( 35+45 % ) este de 1,2-1,5; se ia 1.5 si se face urmatorul calcul:

Lungimea macinatoarelor 1.5

----- ----- --------- ----- -------- = 1.5; respectiv ----

Lungimea sroturilor 1

Suma ambelor lungimi va fi de 1.5+1= 2.5, si atunci 2400 cm: 2.5 = 960 cm.

Pentru macinatoare vor reveni 969x 1.5=1140 cm, iar pentru sroturi 960x1=960 cm.

Dupa determinarea lungimilor de tavalugi ce revin pentru fiecare din cele doua linii, se trece la distribuirea partii corespunzatoare pe pasaje.

Tab.9 Repartizarea lungimii pe sroturi si macinatoare

Pasajul

Lungimea fata de total sroturi

Lungimea rezultata în cifre absolute

Lungimea reala în care se poate încadra, cm

Lungimea reala fata de totalul

Numarul de valturi buc.

srotul 1

srot 2

srot 3

srot 4

srot 5

srot 6

Total sroturi

Desfacator1

Macinator 1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator ref1

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator ref2

Macinator 9

Macinator10

Total macinatoare

Total general




3x800;2,5x1000

5x800

3,5x1000

8x800

6x1000

Ţinând seama ca pentru finisarea produselor tarâtoase se vor folosi masini de finisat, se va stabili numarul de sroturi la 6, iar al macinatoarelor la 14 (cu desfacatoare si refuzuri).

Pentru a se putea face o distribuire proportionala cât mai apropiata de indicatiile normativelor din tabelul anterior se vor folosi procentele medii din acest normativ pentru fiecare pasaj.

Se propune ca valturile folosite sa fie de doua diminsiuni condtrctive: cu tavalugi de 100 mm si tavalugi de 800 mm.

Ţinând seama de aceste lungimi în care trebuie saa se faca încadrarea proportionala pe fiecare pasaj, se întocmeste situatia din tabelul 9. Din calcul reiese ca pentru o distributie cît mai apropiata de indicatiile normale sunt necesare 8 valturi cu lungimea tavalugilor de 800 mm si 6 valturi cu lungimea de 1000 mm.

Dupa efectuarea calcului se vede ca lungimea totala de tavalugi a crescut cu 80 cm, ceea ce atrage dupa sine o reducere corespunzatoare a încarcaturii specifice pe valturi care ajunge la 48. 4 kg / cm în 24 ore.

Calculul sitelor plane

Pentru a se determina numarul de site-plane calculul se face asemanator ca si la valturi.

Mai întâi se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii care se poate obtine plecându-se de la încaacatura specifica. Aceasta tinându-se seama de realizarile din sector obtinute cu tipul clasic de site plane este de 550 kg grâu macinat în 24 ore, pentru un m˛ suprafata de cernere. Se determina suprafata totala:

St = 120 x 1000 / 550 =218~ 220 m˛

Ca si în cazul valturilor este necesar sa se faca mai întâi o distributie pe linie de macinatoare si linia de sroturi, pentru care se foloseste din nou tabelu 7, unde se vede ca pentru un macinis asemanator raportul dintre suprafata macinatoarelor si suprafata sroturilor este de 1.0-1,2. Se va adopta tot valoarea cea mai mare respectiv 1.2:

Suprafata de cernere macinatoare 1.2

=1.2, respectiv ----

Suprafata de cernere sroturi  1

Suma ambelor suprafete de cernere va fi de 1.2+1=2.2 si atunci 220/2.2 =100 m˛.

Pentru macinatoare revin 100x1.2= 120 m˛, iar pentru sroturi 100 m˛.

Se vor folosi si aici indicii proportional de distribuire a suprafetei de cernere pe pasaje precizându-se ca toate sitele plane în exemplu luat sunt de constructie cu 4 pasaje, care au o suprafata de cernere de 22 m˛, revenind pentru fiecare pasaj 5,5 m˛.

Se întocmeste o situatie asemanatoare casi la valturi ca si în tabelu 10.

Din situasia prezentata se vede ca, din cauza salturilor mari necesare sa se faca prin adaugarea sau eliminarea unui întreg pasaj de cernere încadrarea în limitele indicatiilor normale se face mai greu; cu toate acestea, proportia de pasaje se plaseaza sensibil apropriata de norma.

Repartizarea suprafetelor de cernere pe pasaje

Pasajul

Suprafta fata de total sroturi

Suprafata rezultata în cifre absolute

Supafata reala în care se pota încadra

Suprafata reala fata de total

Numarul de site-plane buc.

srot I

srot II

srot III

srot IV

srot V

srot VI

Sortir 1

Sortir 2

Sortir 3

Sist de perie

Recernere filtru

Toal sroturi

Desfacator 1

Macinator 1

Macinator 2

Macinator 3

Macinator 4

Desfacator 2

Macinator refu 1

Macinator 5

Macinator 6

Macinator 7

Macinator 8

Macinator refu 2

Macinator 9

Macinator 10

Sist.de perie

Recernere filtru

Total macinatoare

Control faina

total



La încheierea calcului suprafetei de cernere se face mentiunea ca pasajele de periere a tarâtelor, compuse dintr-o perie de tarâte si o sita centrifuga care prelucreza cernutul periei intra în calcul suprafetei totale de cernere a morii. Astfel, din suprafata totala de cernere de 240 m˛ rezultata din distribuirea (fara controlul fainii ) pe pasaje se scad 20 m˛ ce revin pentru cele doua sisteme de perii de la linia de sroturi si macinatoare ramânând 220 m˛ acesti 220 m˛ împartiti la 22 m˛ cât este suprafata utila a unei site plane dau 10 site plane, a câte 4 pasaje. La acestea se mai adauga o sita plana, cât revine pentru controlul fainii (10% ).

Suprafetele de cernere pentru sistemele de perii sunt date de procentele atribuite pentru aceste pasaje ( 9-11 % la sroturi si 5-7 % la macinatoare ), care au dus la suprafete de 10 m˛ si 7,2 m˛.

Dimensiunile unei perii si a unei site centrifuge sunt aproximativ aceleasi fiind cuprinse între 0,7 m(diametru ) ssi 2.2 m lungime. Aceste dimensiuni transformate în suprafata circulara de cernere ( 0,7x 3.14x2.2 ) sau 4.84 m˛ ( rotunjit 5 m˛ ) ceea ce, transformat în utilaje complete revine: câte o masina de periat tarâte si o sita centrifuga pentru fiecare din cele doua sisteme de periere, cu câte 10 m˛ suprafata de cernere.

Tab.11 Date orientative asupra procentului de produse obtinute diferite pasaje

Fai-

na

Dun-

sturi

Fai-

Na

Dun-

sturi

pasajul

%fata de produ-

Sul

primit

%fata

de sro-

tul I

%fata de pro-

dusul

primit

%fata

de sro-

tul I

pasajul

%fata de pro-

dusul

primit

%fata

de sro-

tul I

%fata

de pro-

dusul primit

% fata de sro-

tul I

Desfacator

Macinator1

Macinator2

Macinator3

Macinator4

Macinator1

Refuz

Macinator5

Mac 7

Mac 8

Mac 2

Refuz

Mac 9

Mac10

Mac11

Mac 6

Rest

Calculul masinilor de gris

Calculul masinilor de gris este mai simplu dacât la celelalte doua utilaje anterioare.

La studiul masinilor de gris s-a aratat ca încarcatura specifica a acestor utilaje este de 200-250 kg grâu macinat în 24 ore pentru 1 cm latime a sitei masinii de gris.

De aici, se deduce latimea de cernere:

Lt = 120x1000 / 250 = 480 cm

Daca se vor lua masini de gris duble cu latimea sitelor de 400 mm, atunci vor fi necesare:

4800

MG = ----------- = 6 bucati

400x2

Daca se vor lua masini de gris cu latimea de 500 mm, atunci numarul lor va fi:

4800

MG = ----- ----- ------ = 4,8 5 bucati

500x2



loading...











Document Info


Accesari: 4142
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )