Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























Cultura plantelor furajere

agricultura


Cultura plantelor furajere

Cresterea animalelor este o ocupatie straveche a locuitorilor de pe aceste meleaguri si are un rol determinant în nutritia populatiei, constituind în acelasi timp materie prima strategica pentru industria a 24324x234y limentara.



Hranirea rationala a animalelor, mai ales în sezonul rece, când ele nu pot pasuna, reprezinta factorul determinant care pune în valoare potentialul lor biologic de realizare a unor productii variate, ridicate, constante an de an si de cea mai buna calitate. De aceea, cresterea animalelor, starea lor de sanatate si capacitatea productiva depind în cea mai mare masura de asigurarea în tot timpul anului de furaje (nutreturi) bogate în diferiti constituenti chimici. Acestia la rândul lor sunt transformati în alte substante plastice si energetice necesare pentru cresterea si dezvoltarea animalului, precum si pentru formarea productiei specifice (lapte, carne, oua, lâna).

Specialistii sunt de acord ca dintre toate categoriile de nutreturi care se folosesc în hrana animalelor cele de origine vegetala prezinta cea mai mare importanta biologica si economica

Plantele furajere constituie un capitol important

al fitotehniei si se subordoneaza principiilor si metodelor generale de agrotehnica. Ele au însa particularitati biologice, ecologice si tehnice proprii, care le deosebesc de alte plante agricole implicate în alimentatia omului, desi o parte din aceste sunt folosite drept furaje.

Se poate vorbi de o relatie directa plante agricole - plante furajere - alimentatia animalelor.

În acest sens se pot mentiona sursele care asigura furajele:

- plantele cerealiere si leguminoase din care se produc nutreturile

concentrate si cele grosiere (paiele, pleava, cocenii, vrejii);

- plantele agricole de la care rezulta reziduuri valoroase dupa

prelucrarea lor industriala: floarea soarelui (sroturi si turte), sfecla de

zahar (borhotul si melasa);

- plante radacinoase precum sfecla furajera, morcovul furajer, broajba si turnepsul;

plantele din grupa bostanoaselor (dovlecelul furajer) si al verzei

(varza furajera), gulia furajera;

- plantele tuberculifere: cartoful si topinamburul;

- plantele oleaginoase: floarea soarelui si rapita.

- plantele furajere propriu-zise, care produc nutretul verde, fânul si

silozul.

Clasificarea plantelor furajere .

În situatia actuala a agriculturii, când septelul de animale s-a înjumatatit si suprafata cu furaje a scazut dramatic, reabilitarea acestora este un obiectiv prioritar, îndeosebi pentru exploatatiile agricole mici care detin un numar redus de animale.

Producatorul agricol si în acelasi timp crescatorul de animale trebuie sa stie sa aleaga si sa cultive, pe mica lui parcela de pamânt, acele plante furajere strict necesare pentru hrana animalelor, care sunt adaptate si la conditiile locale de sol si clima.

Burcea P. si Ignat Al. (1974) grupeaza plantele si culturile furajere în mai multe categorii dupa urmatoarele criterii:

- durata ciclului biologic: anuale, bianuale, perene;

- epoca de semanat: de primavara, de toamna, în miriste;

- modul de cultura: culturi simple (pure), culturi mixte, în ogor



propriu, în miristi, culturi intercalate (porumb cu dovlecei);

- produsul obtinut: tulpina, frunze, fruct, radacini, tuberculi;

- scopul cultivarii: pentru masa verde, fân, siloz, boabe;

- caracteristicile botanice

Clasificarea botanica a plantelor furajere, cuprinde acele plante a caror productie se foloseste în întregime ca nutret pentru animale, fie în stare verde sau murata (siloz), fie uscata sau sub forma de fân:

- gramineele anuale: porumbul, orzul, ovazul, secara, grâul, sorbul,

iarba de sudan, meiul, dughia;

- gramineele perene: raigrasul, galomatul, paiusul de livezi,

timoftica, obsiga;

- leguminoasele anuale: soia, mazarea, mazarichea, bobul, lupinul;

- leguminoasele pere ne: lucerna, trifoiu, sparceta, ghizdeiul;

- tuberculifere si radacinoase: cartoful, topinamburul, sfecla de

zahar, morcovul furajer, napii de miriste;

- bostanoasele: pepenele furajer, dovleacul, dovlecelul;

- alte plante: floarea soarelui, rapita, varza furaje ra, gulia furajera;

Conveierul verde.

Resursele vegetale furajere permit ca în orice exploatatie agricola, în cadrul asolamentului, sa se organizeze un conveier verde, adica o succesiune de culturi în decursul unui an, care sa contribuie la o alime ntare sustinuta si echilibrata a animalelor care se cresc.

Prin acest sistem de culturi animalele sunt asigurate permanent cu nutret verde, proaspat. Important este ca recoltarea plantelor folosite în conveier sa fie astfel esalonate, încât sa se obtina treptat, pe masura cerintelor de hrana a animalelor.

Se deosebesc trei tipuri de conveier:

a) artificial în regiunile secetoase, lipsite de pajisti naturale, unde

conveierul verde este alcatuit din plante cultivate, dintre care doua

treimi sunt plante de nutret anuale, iar restul plante perene (de

exemplu lucerna);

b) natural în regiunile umede, unde pajistile naturale sunt suficiente si de buna calitate; baza conveierului verde o formeaza pasunile si

otava fânetelor; acesta este un conveier natural;

c) mixt în regiunile mai putin umede, unde exista pajisti naturale, dar are nu satisfac decât partial necesarul de nutret verde; conveierul are un caracter mixt: o parte din necesar este satisfacuta de productia pajistilor naturale si alta parte din productia plantelor cultivate.





Document Info


Accesari: 22060
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )