Cultura porumbului pentru siloz
Zonarea ecologica. Se cultiva īn mai toate zonele ecologice, dar foarte favorabile sunt zonele irigate din Cāmpia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Cāmpia Banatului, pe soiurile de tip cernoziom, balan de stepa, brun roscate de padure si aluvionare.
Locul īn asolament. Ca plante premergatoare se recomanda cerealele de toamna si culturile perene, mai putin sfecla de zahar.
Hibrizii. Īn cultura se prefera hibrizii precoci (35-40%) din suprafata si tārzii (60-65%): Elan, Turda 200, Fundulea 420.
Pregatirea terenului. Porumbul reactioneaza foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd si moderat la īngrasamintele cu azot, fosfor si potasiu. Ca lucrari ale solului se recomanda nivelarea terenului, aratura la īnceputul sezonului rece si pregatirea terenului īn vederea sem 929x2318j anatului cu grapa cu discuri īn agregat cu grapa cu colturi.
Semanatul are loc īn luna aprilie cu 50-70.000 plante/ha pe teren neirigat si 80-85.000/ha pe teren irigat, la distanta de 70 cm īntre rānduri.
Īngrijirea culturii consta din cāteva udari, combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor.
Recoltarea se face cānd porumbul a acumulat o masa vegetala maxima īn faza de ceara a boabelor cu masini specializate.
Productia poate atinge 60-80 tone/ha masa verde īn conditii de irigare si 25-40 tone/ha pe teren neirigat.
Cultura sorgului furajer
Aceasta planta īncepe sa se impuna īn alimentatia animalelor pentru
continutul mare īn calciu si fosfor si pentru rezistenta la seceta.
Sorgul ca specie (sorghum vulgare, sorgum bicolor) are doua subspecii
folosite ca furaje: sorgul pentru boabe cu panicul compact, dens care
formeaza boabe mari si sorgul furajer cu panicul rasfirat si care lastareste puternic (fig.
Fig.
Sorgul
a - panicul cu ax lung;
b - panicul cu ax compact
Zonarea ecologica. Se cultiva īn Cāmpia Romāna, Dobrogea,
sudul Moldovei si Cāmpia Banatului pe soluri de tip cernoziom si brun
roscat de padure dar prefera si aluviunile.
Locul īn asolament. Sorgul urmeaza dupa leguminoase
perene, cereale de toamna, sfecla de zahar, porumb, plante medicinale, plante furajere, care elibereaza terenul pāna la 25 aprilie īn cultura principala.
Hibrizii. Se cultiva numai hibrizi simplii dupa cum urmeaza:
- La sorgul pentru boabe: Andreea, Arolba, Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32;
- La sorgul furajer: Nutricom;
- La hibridul sorg x iarba de sudan: Fundulea 1104, Tinca si Tutova.
Pregatirea terenului. Se pregateste terenul īncepānd cu
īncorporarea a 30-80 tone/ha gunoi de grajd odata cu aratura, la care se adauga fosfor si potasiu īn doze de 50-90 kg/ha. Sorgul valorifica eficient azotul care se aplica la semanat si dupa fiecare coasa. Ca lucrari ale solului se asigura aratura de toamna si patul germinativ īn primavara cu grapa cu discuri si cu combinatorul īn preziua semanatului.
Semanatul se efectueaza dupa 1 aprilie, la o temperatura īn sol de
+12...13°C fiind o planta iubitoare de caldura, asigurānd urmatoarele reguli:
- La sorgul pentru boabe: numar de plante la ha 77-200 mii plante la
teren irigat si 150-300 mii plante la teren neirigat; Norma de
samānta 8-12 kg/ha; distanta īntre rānduri 50-70 cm; adāncimea 3-6
cm īn functie de sol;
La sorgul furajer si hibridul sorg x iarba de
150-200 mii/ha; samānta 40 kg/ha; distanta īntre rānduri 12,5-15 cm; adāncimea de semanat 2-3 cm.
Īngrijirea culturii. Īn perioada de vegetatie se fac lucrari de
īngrijire a culturilor prin 2-3 udari, erbicidarea cu SDMA īn faza de īnfratire a plantelor si combaterea daunatorilor (Tanymecus) cu Decis sau Sinoratox.
Recoltarea. Pentru nutret verde īncepe cānd plantele au
īnaltimea de 40-50 cm si se continua timp de 20-25 de zile pāna la aparitia paniculului. Pentru fān se recolteaza cānd apare paniculul.
Productia, este de 25-30 tone/ha masa verde.
Cultura lucernei
Zonarea ecologica. Lucerna (Medicago Sativa) este planta
furajera cu cea mai mare suprafata si se cultiva īn toate zonele ecologice, cu precadere pe terenurile irigate si pe tipurile de sol cernoziomice profunde, permeabile, bine aprovizionate cu substante nutritive cu ph peste 6,5. De asemenea da rezultate bune pe soiurile brun roscate de padure si balane de stepa irigate.
Locul īn asolament. Ca plante premergatoare prefera
cerealele de toamna, cartoful timpuriu, mazarea si plantele anuale furajere recoltate pāna la īnceputul toamnei.
Lucerna ramāne īn asolament 2-3 ani dupa care se desteleneste. Amplasarea lucernei dupa prasitoare timpurii nu se recomanda. Īn zonele colinare este de preferat sa se cultive īn amestec cu graminee perene, iar īn cele de cāmpie singura (cultura pura).
Pe terenurile irigate se asociaza foarte bine cu golomatul.
Soiurile. Īn tara noastra au fost create o serie de soiuri valoroase, cu potential ridicat de productie si rezistenta marita la boli.
Lista oficiala a IDTIS propune pentru cultivate 17 soiuri perene dintre care mentionam: Adonis, Aurora, Satelit, Selena, Super, Topaz, Triumf.
Pregatirea terenului. Consta īn fertilizare cu gunoi de grajd
la planta premergatoare cu 2 sau 3 ani īnainte ca lucerna sa vina pe aceeasi sola, fosfor īn cantitate de 50-120 kg P2O5/ha, azot numai pe solurile slab aprovizionate, la fel si potasiu. Aratura se executa la 22-25 cm adāncime la īnceputul toamnei, iar patul germinativ cu grapa cu discuri, urmata de tavalug, īn primavara.
Semanatul. Se practica īntre 1-15 martie īn zonele de cāmpie
si 5-25 martie īn zonele de deal, īn cultura irigata. Institutul de la Fundulea recomanda semanatul pe terenurile irigate īntre 15-28 august īn zona colinara si 25 august-5 septembrie īn cāmpia din sudul tarii. Aceasta epoca are o eficienta ridicata ceea ce face ca īn anul I de vegetatie productia sa creasca cu 70-100%, consumul de erbicide sa sca da cu 50-70%, cel de apa cu 15-20%, iar combustibilul la lucrarile solului cu 20-30%. Semanatul se executa la 12,5 cm īntre rānduri cu 20-22 kg/ha samānta, la adāncimea de
1,5-2,5 cm.
Īngrijirea culturii consta din udari repetate īn perioada de
vegetatie, dupa fiecare coasa, combaterea buruienilor pe cale chimica,
precum si a bolilor si daunatorilor. De retinut ca odata cu recoltarea masei verzi tratamentele se suspenda pentru a nu intoxica animalele care o consuma.
Recoltarea. Se recoltea za dupa urmatorul program: īn anul I
īn intervalul dintre īnceputul si mijlocul fazei de īnflorire a plantelor; īn
urmatorii ani la faza de īmbobocire. Se recolteaza manual cu coasa sau cu masini specializate.
Productia. Rezulta din 3-4 coase īn anii normali si 5-7 coase
pe terenurile irigate, ajungāndu-se la 50-70 tone/ha masa verde, iar pe
terenurile neirigate la 25-30 tone/ha.
Cultura trifoiului rosu.
Trifoiul (Trifolium pratense) este o planta care da un nutret valoros, bogat īn substante proteice digestibile
Zonarea ecologica este stabilita īn regiunile mai umede si
racoroase din Transilvania, īn nord-estul Moldovei, sud-vestul tarii si
sectoarele subcarpatice. Este rezistent la ger si cu pretentii reduse fata de caldura.
Locul īn asolament. Ca plante premergatoare merg
prasitoarele timpurii, cerealele de toamna si de primavara, plantele anuale furajere, hibrizii de porumb. Se practica īn cultura pura (singura) si īn cultura ascunsa, cu orz de toamna si ovaz.
Soiurile cultivate sunt īn numar de 13, dintre care se pot
retine: Dacia Tetra, Napoca Tetra, Roxana, Satmarean, Select, Verdi, Vesna.
Pregatirea terenului consta din aratura adānca si pregatirea
patului germinativ cu grapa cu discuri cu care ocazie se erbicideaza cu
Eradicom alivat si Dizocab, dar numai la cultura pura.
Semanatul are loc primavara devreme īntre 5-15 martie, la
adāncimea de 1,5-2,5 cm, la distanta de 12,5 cm īntre plante, cu 18-20 kg/ha samānta.
Īngrijirea culturilor se refera la irigarea solului īn verile
secetoase, erbicidarea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Recoltarea este succesiva īn 2-3 coase, īncepānd cu mijlocul
fazei de īmbobocire si īnceputul īnfloritului, care se coreleaza cu coacerea ovazului daca cultura este ascunsa.
|
