Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

Cultura vitei de vie

agricultura











ALTE DOCUMENTE

AGRICULTURA RAMURA A PRODUCTIEI MATERIALE
FASOLEA (semivolubila)
Agricultura este stiinta, arta sau practica care se ocupa cu procesul producerii de hrana vegetala si animala, fibre, respectiv diverse materiale util
RELANSAREA AGRICULTURII IN ROMANIA
PROIECT AMPELOGRAFIE SOIUL: VICTORIA
Tehnologia de cultura a tomatelor in sere
Factorii telurico-edafici
Calendarul gradinii de legume
REGLEMENTARE TEHNICA "Carne si produse din carne. Producere si comercializare"
CULTIVAREA CIUPERCILOR


         

CULTURA

Vitei de vie

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:

1-scurta introducere in cultura vitei de vie

2- Ianuarie, februarie

5-martie

11-aprilie

13-mai

14-iunie

16-iulie

17-august

18-septembrie

19-octombrie

20-noiembrie, decembrie

22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie

1-internet, google (imagini)

2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001

3-www.agroinfo.ro

Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

          In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

I a n u a r i e

1. În această lună temperaturile sunt relativ scăzute de aceea în vii, practic, lucrări nu se execută. Timpul trebuie folosit util la:

· prepararea lăzilor pentru soiurile de struguri pentru masă;

· prepararea cosurilor din mlajă pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

· pregătirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afară de aratul de toamnă, fisurarea adîncă a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, în scopul acumulării umiditătii în sol se petrec si lucrări de mentinere a zăpezii în plantatia viticolă prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentă a ei si infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie să-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivării vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularităti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primăvară, grindină, secetă, temperaturi prea scăzute în timpul  iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrăsăminte noi etc.

F e b r u a r i e

1. Continuă lucrările începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încălzeste, dispare riscul înregistrării temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrările de pregătire către tăiatul (curătitul) vitei de vie:

* se întocmeste un plan - grafic al efectuării tăiatului (care trebuie să includa succesivitatea tăierii pe soiuri, numărul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) încît această lucrare să fie finalizată în termenii care ar permite să efectuam restul lucrărilor, inclusiv legatul în uscat, pînă la dezmuguritul vitei de vie;

* se determină cum au iernat butucii. Dacă temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de  24 - 25C  atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dacă temperatura aerului a fost cuprinsă între - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarnă (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnă si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnă depinde de mai multi factori, printre care soiul, încărcătura butucilor în anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectării ochilor de iarnă - din vie se ia o probă medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bază, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încăpere unde se analizează fiecare ochi de iarnă, sectionîndu-se longitudinal cu o lamă.

Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixează (tabelul 1) la toate coardele si pe toată lungimea ochii sănătosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vătămati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date se determină procentul celor trei categorii de ochi de iarnă după viabilitatea lor.

Atentie! Dacă procentul ochilor vătămati este pînă la 30% la soiurile pentru vinuri pînă la 40% la soiurile de struguri pentru masă, atunci încărcătura butucului se lasă la nivelul anului precedent. Iar dacă procentul ochilor vătămati este mai mare, dar nu au depădit 80% atunci încărcătura butucului se majorează cu 40-50%. Dacă procentul ochilor vătămati depăseste 80% se utilizează tăieri speciale în functie de gradul afectării butucilor.

Notă: 2 ochi de iarnă vătămati echivalează cu 1 ochi de iarnă sănătos si cu 1 ochi de iarnă pierit.

Înainte de tăierea vitei de vie este foarte important de a determina încărcătura butucului. Cea mai bună încărcătură a butucului se consideră aceea care asigură obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioară a strugurilor, fără a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Dacă pe butuc majoritatea lăstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la bază - 6-12 mm), atunci înseamnă că încărcătura butucului în anul trecut a fost normală; dacă majoritatea lăstarilor sunt slab dezvoltati - încărcătura butucului a fost mare, iar dacă majoritatea

lăstarilor sunt puternic dezvoltati - încărcătura butucului a fost mică.

Sunt mai multe metode de determinare a încărcăturii butucilor. Se propune o metodă practică si simplă. Metoda constă în faptul că încărcătura butucului se consideră normală dacă la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Fetească albă, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardă de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lăstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkațiteli etc.)

- 2,5 lăstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnă neagră, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa albă, Ialovenschii ustoicivîi etc.)

- 3 lăstari. În general mărimea strugurilor se determină după lungimea medie a cca 50 struguri: pînă la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.

În baza metodei propuse stă determinarea încărcăturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) în functie de numărul de lăstari normal dezvoltați pe aceasta.

Determinarea încărcăturii butucului pe fiecare punte de rod

Ține-ți minte! În timpul tăiatului, de obicei, se formează verigă de rod

clasică sau fortificată.

Printre altele, încărcătura butucului se determină pe parcursul primei jumătăti a anului , utilizîndu-se următoarele procedee:

a. plînsul . încărcătura se determină orientativ si se reglează prin tăierea în uscat.

b. cresterea lăstarilor si inflorescentelor. Incărcătura butucului se determină mai ral în functie de gradul de emitere a lăstarilor si inflorescentelor si se reglează prin 2-3 pliviri a lăstarilor verzi (la început se înlătură toti lăstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incărcătura butucului se determină definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se înregistrează si în functie de rezultatele fecundării florilor si se reglează prin înlăturarea unor părti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tăiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tăierii pe soiuri este următoarea: hibrizii producători directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nouă, soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masă. Tăiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Fetească albă, Aligoté, Rkatiteli etc.

Vita de vie se taie după principiul .veriga de rod. adică anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formează o nouă verigă de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lăstarii anuali dezvoltati pe ea se înlătură.

La determinarea lungimii corzilor de rod, în afară de gradul de vătămare a ochilor de iarnă, mai influentează particularitătile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lăstarului maturat se lasă un ochi de iarnă.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lăstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie să fie viu.

Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnă, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.

În general toate soiurile omologate în funcție de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perlă de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,

Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkațiteli, Fetească albă, Coarnă

neagră, Rară neagră etc. - 6-10 ochi.

M a r t i e

1. Continuă tăiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapă, se determină starea iernării si se taie după principiul descris mai sus.

3. Reparația spalierului - se schimbă toti stîlpii deteriorati; se adaugă sîrma care s-a rupt în anul precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziția strict verticală, apoi se întind toate firele de sîrmă.

4. Copcitul - este agroprocedeul de înlăturare a lăstarilor subterani si a

rădăcinilor superficiale. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii

butucilor de soiuri europene pe rădăcini proprii (pot fi atacati de filoxeră) sau pe rădăcinile superficiale (pot fi afectati de secetă sau temperaturile scăzute din timpul iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dacă au fost plantate cu vite altoite sau pe

rădăcini proprii. Copcitul se face în felul următor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapă în

jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se înlătură lăstarii subterani si rădăcinile superficiale. După aceasta groapa se acoperă din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie să fie

completate în primii ani de viată, dar e posibil de completat golurile cu

vite (de o calitate foarte bună) si la anii 5-10 după plantare. Pentru o

reusită bună este foarte important ca să se facă următoarele lucrări:

· Solul să se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;

· Butucii vecini cu golul trebuie să fie condusi astfel încît ei să ocupe

numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsă;

· Vitele altoite sau pe rădăcini proprii (materialul săditor) trebuie să

fie de soiul care se completează si de o calitate impecabilă: cel

putin 3 rădăcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform

pe călcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire

trebuie să aibă o concrestere circulară si dură; partea maturată a

lăstarului altoiului să fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea

între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele

trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedă licentă;

· Înainte de plantare vitele se pregătesc timp de 2-3 zile în felul următor: se fasonează, rădăcinile se scurtează la10-12cm, iar lăstarul

altoiului se lasă numai unul si se scurtează la 2-3 ochi; se umecsează

. se tin sub apă timp de 1-2 zile; se parafinează . 1/3 a părtii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15șC cu un amestec din

94% parafină tehnică +3% sacîz +3% smoală; se mocirlesc . în

ziua plantării vitele se pun cu 1/3 a părtii inferioare în mocirlă

(consistenta smîntînii; băligar fermentat + sol de pădure .1:1).

· Plantarea . în gropi făcute cu hîrletul în ziua plantării; groapa se face

la distanta de 5 cm de pichet, fără a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea strictă a vitei în directia rîndului; lătimea gropii nu se

reglementează ( cu cît mai lată cu atît mai bine), iar adîncimea gropii

trebuie să fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35

cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vită) pentru a

amplasa normal rădăcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

băligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrăsăminte minerale de

NPK; totul se amestecă, astfel încît adîncimea gropii să rămînă de

32-34 cm (des. 4); după ce groapa este gata se amplasează vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) lîngă peretele cu pichet (a), se

umple o jumătate de groapă cu sol negru, se tasează cu picioarele

(b), se toarnă 15-30 l apă si după ce aceasta se infiltrează în sol, se

umple groapa cu sol; se mai tasează o dată usor si se face un musuroi

(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lăstarului altoiului).

· În cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote:

- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu călcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxeră (hibrizii producători directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nouă . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).

Marcote aeriene. Pînă la locul lipsă se conduce unlăstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formează puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea să fie formate din lăstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuării rănilor.

Marcotă prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educă special un lăstar verde, care va fi utilizat primăvara

următoare pentru marcotaj. Acest lăstar trebuie să fie de o

dezvoltare normală fără copili si îndreptat spre locul lipsă.

Primăvara acest lăstar se amplasează într-un sant (cu adîncimea

de 38-40 cm, lătimea - un hîrlet, iar în locul lipsă lătimea . 40

cm) după ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasați la nivelul solului în locul lipsă si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol măruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formează toate organele aeriene ale butucului, iar lăstarul utilizat ca marcotă se detasează de planta-mamă.

Marcotă cu călcîi.Se fac aceleasi lucrări ca în cazul precedent, numai că lăstarul destinat marcotajului se conduce pînă la locul lipsă pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapă (adîncimea - 38-40 cm, lățimea . 40 cm), prin care se trece acest lăstar, apoi partea superioară cu 2-3 ochi se scoate la suprafața solului si se acoperă cu un musuroi.

Vitele plantate în scopul completării golurilor precum si

marcotele, trebuie îngrijite în mod special primii 1- 4 ani (irigatul,

cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dăunătorilor,

operatiile în verde etc.).

Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele, trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizată pe sectorul dat.   

Pentru a grăbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucrează foarte intensiv. În acest caz, butucii fără tulpină pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpină pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucrează exemplar solul, butucii se tratează contra bolilor si dăunătorilor si sunt supusi lucrărilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrări de formare a butucului nu se aplică; se instalează spalierul;

-anul 2: primăvara se repetă tăiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lăstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lăsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lăstar de rezervă; lăstarii lăsati se leagă de tutor sau prima sîrmă; dacă apar lăstari de prisos se înlătură încă de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cînd lăstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizează dezvoltarea abundentă a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlătură toti în afară de cei 2-3 de pe partea superioară a fiecărui brat sau tulpini; la formele cu tulpină în scopul majorării erectitătii (trăiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc.

Atenție! Tulpinile si bratele se fac din lăstari de o singură vîrstă.

-anul 3: la formele fără tulpină se formează verigile de rod pe partea superioară a fiecărui brat; la formele cu tulpină se taie lăstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dacă pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltă lăstari de prisos se plivesc lăsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lăstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizează dezvoltarea cópililor, care se copilesc lăsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltați;

-anul 4: la toate formele se taie după principiul "veriga de rod" se aplică operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tăiatului si

formării butucilor:

· În calitate de cep de înlocuire si coardă de rod se aleg numai

lăstarii normal dezvoltati;

· De pe elementele verigii de rod se înlătură uscăturile, cîrceii,

rămăsitele de struguri, cópilii etc.;

· Tăieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -

1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasă un

ciot de 5-6 mm;

· Butucul suportă mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formării butucilor decît tăiatul de primăvară;

· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lăstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lăstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formării butucilor;

· În scopul păstrării posibilitătii de a restabili butucii cu tulpină, afectati de îngheturile de iarnă, în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte    1-2 lăstari (amplasati pe cepul de rezervă), care toamna după căderea frunzelor se acoperă cu sol.

6. Constructiile antierozionale se practică în plantatiile amplasate pe pantă. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizează piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe lîngă fîsiile de protectie, barajele pot fi făcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît să nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantațiile viticole.

A p r i l i e

1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînă la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a      20-50% din potentialii lăstari si corespunzător a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge", atunci corzile sunt mai mlădioase si nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagă tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele de rod. Coardele de rod se leagă cîte 1-2 la un loc. Dacă lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea să fie legate în formă de arc, deoarece în acest caz emiterea de lăstari si corespunzător de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tăiatului dintre rînduri se face

imediat după legat si pînă la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii

mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).

Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încălzirea caselor, industria de mobilă, producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.)

Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, după ce în vie au fost terminate toate lucrările de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri, iar fîsia de sol ocupată de rîndul de vie este săpată manual la adîncimea de 12-15 cm cu măruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivă a apei din sol. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandă de a le acoperi cu peliculă de polietilenă neagră, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge această buruiană. Dacă aceasta ocupă suprafete mai mari, atunci se recomandă tratări chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administrează înainte de dezmuguritul viei sau după recoltare cu discuirea imediată a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administrează erbicide nu trebuie să fie butuci mai tineri de 4 ani.

Se recomandă următoarele erbicide:

· Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,

uragan .3-4 l/ha etc.

· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen

. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

M a i

1. Plivitul lăstarilor verzi:

· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlătură toti acei care împiedică

mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpină si

brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetă de 1-2 ori;

· Cînd lăstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizează la butucii care

se află în perioada de formare, adică la butucii care au fost plantati

în locurile lipsă sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul

iernii si care se restabilesc - se lasă numai lăstarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunzătoare ale butucilor.

2. Înainte de înflorit (ramificarea completă a inflorescentelor) butucii se

tratează pentru prima dată contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizează zeama bordoleză de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si răcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativă de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).

Soiurile de vită de vie europene trebuie tratate contra

bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,

indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dată . cu

preparate de contact (zeamă bordoleză, sulf etc.) iar a doua oară . cu

preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatră vînătă

se toarnă printr-o suvită subțire în solutia de var si se amestecă permanent. Vasele să nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie să fie neutră. Este obligatoriu ca solutia cu care se tratează să cadă pe partea inferioară a frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picăturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare.

Printre dăunători pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. În cazul prezentei acestora se tratează corespunzător cu insecticide si acaricide.

În scopul sporirii radei si ameliorării calitătii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor să se administreze îngrăsăminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandă utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorură de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

În ultimul timp industria chimică produce multe preparate, înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict.

3. Legatul lăstarilor verzi . Acestia se leagă cînd întrec cu 20-30 cm

înăltimea etajului corespunzător de sîrme - în cazul în care se utilizează spalier cu sîrme.

I u n i e

1. Se face al 2-lea plivit al lăstarilor verzi de prisos, înlăturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încărcătura butucilor în lăstari. Lăstarii care trebuie înlăturati în timpul plivitului al 2-lea se observă usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masă (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femenină Coarnă neagră, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se recomandă de făcut polenizarea artificială.

Sunt mai multe variante:

· dacă pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri), atunci polenizarea artificială este executată de vînt; dacă nu este vînt puternic în timpul înfloritului, atunci manual, se scutură (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;

· dacă pe sector este numai soiul Coarnă neagră, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producători directi (care înfloresc mai înainte); pentru aceasta se colectează inflorescentele, se usucă la umbră, într-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sită cu ochiul mic; polenul pînă la înflorirea soiului Coarnă neagră se păstrează (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în masă (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificială, transferînd, cu un pămătuf din blănită, polenul păstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizării.

Polenizarea artificială la soiurile de masă (în deosebi la Coarnă neagră, Ceaus) majorează roada la butuc, strugurii au un aspect

mai frumos, în boabe se acumulează mai mult zahăr.

3. Se face al 2-lea legat al lăstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.

4. Toti lăstarii (după legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau

cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu

asigură maturarea mai bună a strugurilor si coardelor, ameliorează microclimatul în habitusul butucului, ameliorează aspectul strugurilor etc.

5. În scopul pregătirii bune către recoltare, după terminarea înfloritului,

cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape

exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numără cantitatea totală de struguri si se determină numărul

mediu de struguri la un butuc (N.s.).  Apoi se determină numărul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

în kg (se va lua din orice sursă de informatie, în care se descriu soiurile de vită de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:

R=Nb x Ns x m

Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi

(chihlimbariu). Numărul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. În scopul căpătării anuale a unor roade înalte si calitative de struguri, după înflorit (cînd boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corectează, pentru ultima dată, încărcătura butucului prin înlăturarea strugurilor. Determinarea definitivă a încărcăturii butucilor prin înlăturarea strugurilor sau a părtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi făcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernării, nivelul agrotehnicii etc. Însă, odată determinată încărcătură butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de căpătat roade înalte de struguri si calitativi.

Ca bază a calitătii înalte a strugurilor serveste continutul zahărului în boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahăr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.

Pentru început se pot face următoarele recomandări (mai apoi va

trebui de făcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de

calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltării lăstarilor anuali se va majora numărul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurile lăstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se înlătură):

· se va lăsa pînă la un strugure în mediu la un lăstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);

· se va lăsa pînă la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lăstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouă de struguri pentru masă;

· se va lăsa pînă la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lăstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masă si soiuri de selectie nouă de struguri pentru vin;

· se va lăsa pînă la 2,0 struguri în mediu la un lăstar fertil normal dezvoltat . în plantațiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;

7. După ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile după prima tratare contra bolilor si dăunătorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru această tratare preparate cu actiune sistemică, care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procură numai de la persoanele juridice ce posedă licentă în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucrează solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizării pierderii apei din sol.

I u l i e

1. În această lună pot apărea (vlăstari) lăstari subterani ai portaltoiului

(pot apărea si în mai-iunie, dacă nu s-a făcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlăturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.

2. Se face legatul al 3-lea al lăstarilor verzi.

3. În legătură cu faptul, că pe lăstarii care au fost ciuntiti în luna precedentă pornesc în crestere cópilii, precum si că unii din lăstari nu au fost ciuntiti luna precedentă din motivul că au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea că se ciuntesc toti lăstarii, care depăsesc înăltimea spalierului (adică au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizează agregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamă bordoleză si sulf) si contra dăunătorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.

Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capătă la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregătirea către recoltare:

· Se face un plan al recoltării - în care se prevede succesivitatea

recoltării pe soiuri, cantitatea necesară de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numărul de culegători, transport

etc.

· Se pregătesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

· Se pregătesc unitătile de transport necesare pentru transportarea culegătorilor si a strugurilor;

· Se verifică lucrul frigiderelor destinate pentru păstrarea strugurilor;

· Se nivelează drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimică în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile înainte de începutul recoltării strugurilor.

A u g u s t

1. În prima decadă a lunii se face al 3-lea (dacă este necesar) ciuntit

mecanizat sau manual, încît fiecare rînd de vie să prezinte un gard

(perete) viu cu înăltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50

cm (pentru spalierul simplu).

2. În scopul ameliorării microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona

strugurilor, la soiurile pentru struguri de masă, se recomandă de înlăturat frunzele din această zonă (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilă a calitătii si aspectului strugurilor.

3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o dată în 3-4 zile se determină

zaharitatea în boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulării

zahărului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator se presează sucul si cu ajutorul ariometrului se determină continutul de zahăr. Determinarea dinamicii acumulării zahărului se face în scopul determinării timpului recoltării strugurilor si directiei utilizării acestora.

4. În decada a 2-3 a lunii se recoltează unele soiuri de struguri pentru

masă. De obicei, soiurile de masă se recoltează în 2-3 reprize, adică

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializează. Strugurii se recoltează atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruină), se asează într-un strat (cu peduncul în jos) în lăzile nr.5 (cu picioruse). Dacă sunt struguri cu boabe afectate, acestea se înlătură cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si răcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si păstrare a soiurilor)

S e p t e m b i e

1. Continuă recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masă.

2. Se pregătesc depozitele pentru păstrarea temporară (1-3 săptămîni) a strugurilor. Trebuie să fie niste clădiri capitale, curate, fără curenti de

aer, în care temperatura să nu varieze si să se mentină relativ joasă

(între +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugă 100g piatră vînătă la 10 litre solutie), se dezinfectează

prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). În acelasi mod se

pregătesc pentru păstrare si frigiderele. Fumegarea durează 30-36 ore, după aceasta încăperile se aerisesc bine (pînă la dispariția mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capătă dacă continutul de zahăr în boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolică a 10g/l de zahăr se capătă 0,6 grade alcool.

O c t o m b r i e

1. Se termină recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se termină recoltarea soiurilor tardive pentru masă. O parte din acestea se pun la păstrare:

· Pe termen scurt (1-3 săptămîni) - în depozite

· Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.

Strugurii destinati pentru păstrare trebuie să fie bine maturati (continutul de zahăr - cel puțin 170g/l), cu toate boabele sănătoase. Se culeg atent, fără a deteriora stratul de pruină de pe boabe, se amplasează în lăzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouă pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmă. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetă peste fiecare 5-6 zile. În cazul în care pe parcursul păstrării se înregistrează un început de putrezire a strugurilor, acestia se comercializează urgent. În frigider regimul de păstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativă a aerului .92 .94%.

3. În scopul completării golurilor (primăvara), acum se face o inventariere a viilor si se caută material săditor de soiul dat. Dacă nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comandă (în luna august) pentru a fi plantati peste un an.

4. După terminarea recoltării se execută aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O dată în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrăsămintelor (60kg substanțe active de azot, fosfor si potasiu). Reînnoirea desfundatului constă în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, după căderea frunzelor butucii care sunt condusi fără tulpină, precum si lăstarii de pe cepii de rezervă se îngroapă în sol

pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau sîrmă, se lipesc de pămînt si cu hîrletul sau sapa se acoperă cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedează si cu lăstarii care se dezvoltă pe cepul de rezervă de la baza formelor cu tulpină.

N o i e m b r i e

1. Continuă aratul solului între rînduri.

2. Continuă îngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masă trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).

3. Se termină comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

păstrarea temporară.

4. Se verifică cum decurge păstrarea strugurilor din frigidere. Se face

fumegarea conform recomandărilor. Lăzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializează urgent, fără a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor.

5. Se verifică starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repară; în locurile riscante pentru eroziunea de apă se fac constructii antierozionale noi.

D e c e m b i e

1. Se verifică cum decurge păstrarea strugurilor în frigidere - o dată în 3-4 zile.

2. Se pregăteste tehnica necesară pentru efectuarea lucrărilor de retinere a zăpezii, în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. În legătură cu faptul, că se termină anul, viticultorii trebuie să-si adune toate mijloacele financiare, să calculeze cîte mijloace bănesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din următoarele normative:

Îngrăsăminte minerale:

· Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha

· Selitră amoniacală . cca 200 kg /ha

· Clorură de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si dăunătorilor:

· Piatră vînătă . cca 40 kg /ha

· Var nestins . cca 30 kg /ha

· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

· Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.

În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cărora sunt indicate în instrucțiunile care se eliberează o dată cu preparatele procurate. Se procură material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rămăsite ale industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)

Se procură si inventarul mic, reiesind din numărul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hîrlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei

- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare

UM

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Suprafata vii pe rod

mii ha

248,8

251,8

255,0

253,9

251,1

247,5

244,4

242,9

238,3 

191,8

Propductie medie

Kg/ha

5281

5685

4623

3443

4449

5234

4590

4433

4626

5529

Productia de struguri totala

mii tone

1313,9

1431,4

1179,0

874,3

1117,2

1295,3

1121,7

1076,7

1102,4

1060,5


a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea exploatatiei

Suprafata ha

Forma de proprietate

Adresa

Tel_fax

S.C.Jidvei srl

907

P

Jidvei str. Unirii nr. 9

tel.881881

SCPVV Blaj

427

S

Blaj str. Gh. Baritiu nr.2

tel 711623

S.C.Papadia srl

90

P

Aiud

tel.861283

S.C.Viticola srl

75

P

Aiud,Ciumbrud

tel.865216

Asociatia Caritas

51

P

Blaj,str.Republicii nr.8

 

S.C.Vitis srl

50

P

Sebes,Rahau

0744527314

SCVV MINIS

140

 

GHIOROC -str6 Martie nr 6

 

S.C. AFOR S.R.L.

157

P

Com. Vultureni

 

S.C. VINALCOOL S.A.

465 n

P

BRAILA, Aleea Mecaniz.

39684700

S.C. COMAGRIM S.A.

341

M

COM. DUDESTI

39663528

S.C. DROPIA S.A.

241

P

ORAS ÎNSURATEI

39660540

S.C.Rovinsah S.A.Merei

621

S

com.Merei

0755155070

S.C.Rovinsah S.A.Merei

621

S

com.Merei

0755155070

S.C.P.V.V.Pietroasa

401

P

com.Pietroasele

 

S.C.Romagribuz Vl.Rimnic.

263

S

com.Vl.Rimnicului

 

S.C.Romagribuz Rm.Sarat

83

S

Sos.Brailei Km 3

 

S.A.Cerchez Iz.Dulce

70

P

com.Merei

 

Burtea Delia

105

P

Bucuresti

242520324

SA Vitisem

50

P

Manastirea

722729043

SC Fruct prod SA Ramna

64

P

Ramna

0255/528063

SC FRUVIMED MEDGIDIA

1321

P

Medgidia

820791

SCPVV MURFATLAR

688

S

Basarabi

234105

SC ERGOVENT SRL

644

S

Constanta,A.Vlaicu 125

0740231358

SC FRUVISAT SA

597

S

Satu Nou - Mircea Voda

852605

SC AGROSTRAL SA

425

P

Aliman

856273

SA VIA

409

P

M.Viteazu

257991

SC VITICOLA SA

364

P

Cogealac

769078

SC RKATITELI SA

333

P

Chirnogeni

854374

SC VITICOM SRL

219

P

Cernavoda,M.Sadoveanu

238876

SC STEPOLIS SRL

100

P

Mangalia

755715

SC GRAMED SRL

100

P

Cernavoda,Cochirleni 1

237222

SC FAMILIA AGRO SRL

81

P

Mangalia

0722344081

SC SALPREST SP SRL

51

P

Constanta

 

SC NAZARCEA SA

50

M

Nazarcea

255161

STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE

178

M

C-va; Cl. Bucuresti nr. 264

 

SC Romnef

925

P

str.Pacii nr. 5 Galati jud. Galati

036/495759

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca

400

S

Valea Mantei nr.1

Valea Calugareasca jud Prahova

0244/236690

Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru

459

S

str. Er. Grigorescu nr. 65

036/344640

S.C. Nicorvin Tecuci

283

S

str. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci jud. Galati

036/820404

SA Dealul Covurlui

211

P

com. Baleni, jud.Galati

036/330408

S.C. Horincea S.A.

180

S

str.Muncii nr.33,os.Beresti jud. Galati

036/342314

SC Pimland

165

P

str. Afinului jud. Galati

036/496682

SA 1 Martie

162

P

com. Cudalbi,jud Galati

036/862372

S.A. Viitorul

115

P

com.Nicoresti, Galati

036/867491

S.C. Agrimat

93

P

com. Matca, jud. Galati

036/860421

SC Pontenegro

91

P

com.Ivesti jud.Galati

 

SC Prodvinalco

75

p

Galati, B-dul Cosbuc nr.256

036/331805

SC Prowine

73

P

com. Cudalbi,jud Galati

862024

Tanase Ion

55

P

com. Sl.Conachi Galati

036/823737

SA Zori Noi

52

P

com. Vladesti jud.Galati

 

Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola

94

S

Calea Severinului, nr. 71, Tg.-Jiu

 

S.C VITIPOMICOLA FETESTI

390

S

STR. CALARASI NR.44

369175

S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI

111

P

Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau

0243/251277

SC Cotnari SA

778

P

com. Cotnari

0232/730396

SC Agroindustrial Bucium SA

612

M

Str.Fundac Plopii fara sot 18-22 Iasi

0744/632945

SC Vinia SA

567

P

Iasi, B-dul Metalurgiei,7

0232/132700

SCPVV Iasi

311

S

Al. M. Sadoveanu, nr. 48, Iasi

0232/219500

SC Podgoria Copou

308

S

Iasi - Al. Mihail Sadoveanu, nr. 39

0745/663841

SC Agromixt Iasi

201

P

Iasi, sat Valea Lupului, com Rediu

0722/549583

SC Vinifruct Copou SA

72

P

Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 39

0744/889716

SA Ceres Boureni

59

P

com. Tg.Frumos

0232/710460

Statiunea Agricola Pd.Iloaiei

55 r

S

Sos. Nationala, nr. 87, com Pd. Iloaiei, Iasi

0232/740234

SC VINARTE SRL

161.46

P

Comuna Rogova

052352206

SC Agrozooviticola Seuca

280

S

Ganesti,Principala 265

 

SC Agrocomplex Cuci

205

M

Bozieni

 

STAT.DE CERC.SI PROD.POMICOLA

127

S

STREJESTI

49472036

SC TOHANI SA

1314

P

Gura Vadului

251231

SC VIDELMAR SA

1020

P

Urlati, str. Independenta

271581

SC ROVIT SA

951

P

Valea Calugareasca

235286

SC DIONYSOS SA

504

S

Ceptura

445201

SC Ela Servcom SRL

77

P

Iacobeni nr. 34

0745/096234

SC Hoser SRL

60

P

Sibiu, str. Salajului nr. 2

534244/25

S.C.Vintners Transilvanian

668

P

Recas,str.Principala nr.322

0256/330296

SC POSTA Aegyssus

943

S

Tulcea

511948

SCA NICULITEL

853

S

NICULITEL

540092

SC SILEX IMPEX

530

S

OSTROV

0744354167

SC INTER-REG

300

S

Tulcea

533010

SC SOFAX

229

P

Valea Teilor

52

SC VITIS Babadag

180

P

Babadag, Str Cabanei nr.3

561946

SCPC TULCEA

110

S

Tulcea

515540

SC NUFARU

106

S

Tulcea

511902

SCV SARICA NICULITEL

85

P

Niculitel

540092

EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI

505

P

com. Stefanesti

 

S.C.VITICOLA DRAGASANI

228

S

mun Dragasani

250810340

S.C.PVV

192

P

mun. Dragasani

250810640

S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI

89

P

mun, Dragasani

250810571

SC Vidisamp SA

778

P

Calea Basarabiei nr.1-3 Husi

235471059

SC Vinicola Averesti 2000

570

P

Com. Bunesti Averesti

235471194

SC Fructera SA Barlad

407

P

Str. 1 Decembrie nr.91, Barlad

0744964831

Sc Vitipomicola SA Dumbrava

316

M

str. Stefan cel Mare 276 Vaslui

235315211

SC Viticola Sa Rasesti

170

P

Com. Dranceni

235482527

SC Podgoria SA Husi

144

P

Com.Stanilesti

235471006

Asoc.fam.Vitis Suletea Ghenghea Eugen

143

P

Com Suletea

235426921

SA Agroind Berezeni

110

P

com.Berezeni

235450138

Soc. Agricola Munteni

100

P

Com. Munteni de Jos

235361569

SC Vascovin SA

91

P

str.Stefan cel Mare 275 Vaslui

235361784

SC Veritas SA Panciu

1440

P

Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24

0237/635511;
0237/635713

SC Rovinco SA Cotesti

956

P

Com.Cotesti jud.Vrancea

0237/252018

Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola

453

P

Odobesti str.Stefan cel Mare nr.61

0237/676623

SC Romvitis SA Odobesti

406

P

Odobesti str.Maresal Antonescu nr.125

0237/675354;
0237/675217

SC Vincon SA Vrancea

350

P

Focsani str.Avintului nr.12

0237/222100

SC Agroindustriala SA Marasesti

285

P

Marasesti Sos.Nationala nr.22

0237/630363;
0237/630775

SC Est Vitis Cirligele

127

P

Com.Cirligele jud.Vrancea

0237/25 3141

SC Aispa Stars 95 SA

112

P

Focsani Str.Brailei nr.121 bis

0237/231938

SC Dionysos SA Cotesti

91

P

Com.Cotesti jud.Vrancea

0237/252020

SA Viticola Cotesti

83

P

Com.Cotesti jud.Vrancea

0237/252102

Axente Dan

68

P

Odobesti jud.Vrancea

 

A.F.Tataru Constantin

55

P

Focsani Str.Anul 1948 nr.4

0237/229112

SC MTR END PROD SRL

52

P

Focsani Str.Mitopolit Varlam nr.17

0723377320

 

34.703.46

 

 

 


Document Info


Accesari: 35171
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )