Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload







loading...

Fasolea (Phaseolus vulgaris L.)

agricultura










ALTE DOCUMENTE

Adapost pentru porcine
COMBATEREA PRINCIPALELOR SPECII DAUNATOARE POMILOR
Locul si rolul agriculturii in economia nationala a Romaniei
Functiile agriculturii
Proiect La Disciplina Cultura Padurilor
OPERATIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC GENERAL DE PASTRARE A PRODUSELOR AGRICOLE
Subiecte disciplina de Legumicultura
PARTICULARITATI FIZIOLOGICE PRIVIND NUTRITIA VITEI DE VIE
Tipuri de miere

Fasolea (Phaseolus vulgaris L.)

Engleza-common bean, kidney bean; Franceza-haricot commun; Germana-Bohne, Gartenbohne

1 Importanta economica

Fasolea fiind bogata in proteine (23-25%) si glucide (48-55%) fasolea este folosita sub forma de boabe sau ca si leguma sub forma de pastai.

Boabele au un continut ridicat in proteine digestibile si o valoare nutritiva ridicata, fiind folosite intr-un sortiment larg de preparate.

Timp indelungat, a fost denumita „carnea oamenilor saraci” datorita continutului ridicat al boabelor in proteine de foarte buna calitate, bogate in aminoacizi esentiali importanti pentru organismul uman (lizina, arginina, triptofan, etc.).

In alimentatie sunt folosite nu numai boabele ajunse la maturitate, dar si pastaile verzi, care, de asemenea, au o valoarea nutritiva ridicata, fiind bogate in proteine, zaharuri, vitamine etc. Unele popoare, precum japonezii si chinezii, folosesc in alimentatie, nu numai boabele si pastaile verzi, ci si lastarii t 515i84f ineri, care sunt consumati sub forma de salata. (L.S. Muntean, 1995

          Fasolea uscata. Ca si alte specii de fasole, fasolea uscata alba este bogata in amidon, proteine si fibra dietara si o excelenta sursa de fier, potasiu, seleniu, molibden, tiamina, vitamina B6 si acid folic. Fasolea uscata se pastreaza pe termen nelimitat intr-un loc rece si uscat, dar pe masura ce trece timpul, valoarea nutritiva si aroma se degradeaza iar timpul de fierbere se prelungeste. Fasolea uscata este aproape intotdeauna gatita prin fierbere, adesea dupa ce a fost inmuiata in apa timp de cateva ore. In plus, aruncarea apei de inmuiere spala zaharurile complexe greu de digerat care pot provoca flatulenta. Fasolea obisnuita necesita un timp mai indelungat de fierbere decat alte legume sub forma de boabe.

Fasolea verde. In comparatie cu fasolea uscata, fasolea verde are mai putin amidon si proteine si mai multa vitamine A si C. Fasolea verde se mananca adesea inabusita in aburi, sote sau fiarta. Inainte de a fi mancate, semintele crude de fasole trebuie fierte timp de cel putin 10 minute pentru a degrada un compus toxic – lectin fitohemoglutinina – care se gaseste in fasole si provoaca deranjamente gastrice grave. Acest compus este prezent in multe varietati. Fasolea verde contine de cca. 10 ori mai putine substante proteice si hidrati de carbon decat cea uscata.

Faina de fasole in amestec de 5-10% cu faina de grau poate fi  utilizata la fabricarea painii.

Tulpinile plantelor de fasole reprezinta un furaj important in hrana ovinelor si caprinelor, avand un continut ridicat de substante proteice – 8,1% din substanta uscata, substante extractive neazotate – 31% din substanta uscata, celuloza – 36% din substanta uscata etc.

In stare verde, frunzele contin peste 10% acid citric, mentionandu-se in unele cazuri chiar 18%.

In scop medicinal se folosesc pastaile uscate fara seminte (Phaseoli fructus sine seminibus), tecile de fasole de culoare alb-galbuie la exterior si albe la interior. Nu au miros, iar gustul este slab mucilaginos. Contin aminoacizi (asparagina, arginina, tirozina, triptofan, lizina etc.), vitamina C, acizi organici, saruri minerale, etc. au actiune diuretica, antidiabetica si usor hipoglicemianta. Ceaiul din tecile de fasole maruntite, elimina excesul de apa si toxinele, ameliorand starile reumatice. Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si dietetic. Produsul se obtine de la soiurile cu pastai albe. (L.S. Muntean, 1996)

Boabele de fasole consumate crude produc inflamatii ale tractului gastrointestinal (L.S. Muntean, 1996).

Fasolea este o planta premergatoare buna pentru toate plantele cultivate deoarece paraseste terenul devreme, lasand solul intr-o buna stare de fertilitate.

2 Suprafete cultivate si productii obtinute

Tarile in care se cultiva fasolea sunt situate in diferite climate avand o arie foarte larga de raspandire pe glob .

In Europa fasolea a fost adusa in 1542, pana atunci inca din antichitate se cultiva fasolita.

Fasolea s-a raspandit relativ repede in Europa, incepand cu Spania, Italia si alte tari mediteraneene.

In tara noastra a fost adusa din Italia la sfarsitul secolului al XVII-lea inceputul secolului al XVIII-lea.

Pe glob in anul 2001 s-au cultivat cu mazare 23, 2 mil. ha.

Cu cele mai mari suprafete sunt inregistrate: India – 7,1 mil. ha, Brazilia – 3,4 mil. ha, Myanmar – 1,8 mil. ha, Mexic – 1,7 mil. ha si China -1 mil. ha, iar cu suprafete apropiate sunt: Indonezia  - 560 mii ha si SUA – 503 mii ha.

Productia totala obtinuta in lume in anul 2001, este de 16,7 mil. tone, cu o productie medie de 722 kg/ha. cele mai mari productii medii s-au realizat in: SUA – 1762 kg/ha, Indonezia – 1607 kg/ha, China – 1466 kg/ha, iar cele mai mici s-au realizat in Brazilia – 705 kg/ha, Mexic -  637 kg/ha si India -  361 kg/ha.

Suprafata cultivata cu fasole in perioada 1990-2000 in Romania a fost cuprinsa intre 71,9 mii ha (1990) si 28,1 mii ha (1999), productia medie, a oscilat intre 767 kg/ha (2000) si peste 1600 kg/ha (1997-1999) (tabelul 1).

Tabelul 1

Productiile  medii obtinute la fasole in Romania, 1900-2000

            Kg/ha

Romania

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Productia medie

800

997

888

1408

1173

1399

1112

1679

1606

1698

767

             Sursa: date F.A.O., 1990-2001

Productia totala obtinuta 1990- 2000, a atins cele mai ridicate valori in anul 1990 – 57,4 mii tone si 50,2 mii tone in anul 1997, iar valorile cele mai mici le-au inregistrat anii 1994 cu 37,3 mii tone si anul 2000 cu 23 mii tone. In ultimii sase ani  din  tab. 2,  remarcam tendinta de crestere a suprafetelor semanate cu fasole 21,5-57,6 mii ha,dar o scadere a productiei medii 608-724 kg/ha, pe ultimii 2 ani.

                                                                                                  Tabelul 2

Dinamica suprafetelor si productiilor de fasole, in Romania

anul

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Productia (tone)

36.500

33.600

39.367

53.517

41.733




34.942

Suprafata (mii ha)

21.500

25.617

26.996

35.039

57.650

57.441

Productia medie

Kg/ha

1.698          

1.312

1.470

1.527

724

608

        Sursa: Date statistice FAO

Fig. 1 Productia medie la fasole 2001-2006 (kg/ha)

3 Compozitia chimica

In tabelul 3 este prezentata compozitia chimica a boabelor de fasole (L.S. Muntean, 2003). Se remarca continutul ridicat de substante proteice (20,8-26,5%) si glucide (50,8-58,0%).

 

Tabelul 3

Repartizarea in bobul de fasole a principalilor constituenti chimici (% din s.u.)

Specificare

Bobul intreg

Cotiledoane

Tegument

Proteine       

20,8 - 26,5

24,0 - 27,0

3,0

Glucide

50,8 - 58,0

52,0 - 60,0

34,0 - 46,0

Lipide

0,8 - 1,5

1,0 - 1,6

0,1 - 0,9

Celuloza

5,2 - 7,9

1,0 - 1,7

46,0 - 59,0

Saruri minerale

2,1 - 2,3

2,1 - 2,3

2,1 - 2,3

          Sursa: L.S. Muntean, Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2003

Substantele proteice ale bobului de fasole contin aminoacizi, dintre care cei mai importanti sunt: arginina – 8,54%, lizina – 4,32%, tirozina – 3,32%, triptofanul 1,39%, histidina – 3%, cistina – 1,23% si metionina -  1,80%.

Continutul de substante proteice al boabelor de fasole variaza in functie de: factorii ereditari, conditiile de nutritie si conditiile climatice (Gh. Bilteanu, 1998).

Dintre substantele extractive neazotate, zaharoza reprezinta 3-4%, iar glucoza 4-5%.

Cenusa contine cantitati mari de potasiu, fosfor si calciu.

Tulpinile contin 8% proteine, 3,1% extractive neazotate, 36% celuloza, 1,1% grasimi, etc. (L.S. Muntean, 1995).

Continutul mare de celuloza din boabele de fasole este dat, in primul rand, de invelis care se ridica la 6-9%, durata de fierbere este un indice important de apreciere a soiurilor de fasole si este influentat, printre altele, de grosimea invelisului si de vechimea boabelor.

4 Cerinte fata de clima si sol

Temperatura. Fasolea cultivata la noi in tara este o planta termofila. Suma de temperatura este de 1800-2200oC  la o perioada de vegetatie de 90-100 de zile. Temperatura minima de germinatie este de 8 - 10oC, iar optima de 32oC.

Pentru germinare boabele absorb multa apa (110 - 120 % din masa bobului uscat).

Dupa rasarire plantele sunt distruse la -1, -2oC, chiar si de brumele usoare.

La inflorire manifesta cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile joase ca si fata de cele prea ridicate.

Temperatura minima pentru inflorire este de 15oC, iar pentru maturare de 18oC.

In faza de imbobocire – inflorire, optime sunt temperaturile de 20 - 25oC.

Daca temperatura depaseste 40oC (seceta atmosferica) si este insotita de seceta solului, fecundarea nu se mai produce in conditii bune, determina caderea (avortarea) in masa a florilor.

Oscilatiile mari de temperatura dintre zi si noapte influentata negativ  fructificarea.

Temperatura optima pe perioada de vegetatie este cuprinsa intre 18,3-23,9oC.

Umiditatea. Fasolea este sensibila la asigurarea umiditatii mai ales in faza de germinare, rasarire si inflorire – formarea pastailor si a boabelor, cand se inregistreaza consumul maxim de apa.

Plantele suporta mai bine seceta din sol decat atmosferica, vanturile uscate si calde sunt deosebit de daunatoare putand duce la pierderea integrala a recoltei.

Umiditatea in  exces  prelungeste perioada de inflorire,  stanjeneste fecundarea, favorizeaza atacul de boli si depreciaza calitatea boabelor.

Solul. Fasolea prefera solurile cu textura mijlocie, afanate, calde si fertile, bogate in substante organice, cu pH 6 - 7,5 (cernoziomuri, brun-roscate, aluviuni).

Fasolea reuseste si pe soluri usor acide, insa aciditatea pronuntata reduce numarul nodozitatilor.

Nu sunt indicate solurile reci, excesiv de umede, acide, nisipoase si salinizate.

Zone ecologice

Zona foarte favorabila cuprinde partea de vest a tarii si Transilvania. In partea de vest suprafete mari se pot delimita in jurul: Aradului, vaii Muresului si pe aluviunile fertile ale Timisului si Crisurilor. Conditii foarte favorabile sunt asigurate, in Transilvania, pe luncile Muresului si Tarnavelor.

Zona favorabila cuprinde cea mai mare parte a terenurilor arabile din tara noastra, atat in Oltenia, Muntenia, cat si in Moldova si Transilvania.

In cadrul acestei zone se pot delimita areale cu grad de favorabilitate diferit (I si II), avand in vedere fertilitatea solului si regimul precipitatiilor, in special in lunile iunie si iulie.

            Evaluarea productiei  la fasole

La nivelul potentialului biologic al soiurilor, in conditii optime de tehnologie elementele de evaluare a productiei sunt urmatoarele;

 a) Numarul de boabe intr-un gram: 2,2- 6,9 ;

 b)Greutatea a 1000 de boabe: 160- 470 g;

 c) Numarul  mediu de boabe/ pastaie: 2- 7.                         

 d) Numarul de pastai/ planta:3 -12 ;

 e) numarul de boabe/planta  : 12- 40 ;  

 f) greutatea boabelor/planta : 4- 8 g ;                               

 g) numarul de boabe semanate : 350- 450 mii/ha;                                                                          

 h) Productia calculata (P):

 


loading...


Document Info


Accesari: 1951
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )