UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

PROIECT AMPELOGRAFIE

SOIUL: VICTORIA

 

VICTORIA

ORIGINE :

Soi nou obtinut la S.C.V.V. Dragasani prin hibridare sexuata a soiurilor Cardinal si Afuz Ali si omologat în 1978 (Autori:Victoria Lepadatu si Gh. Condei).

SINONIME:

- Nu are.

CARACTERE MORFOLOGICE

În faza de dezmugurire

Rozeta este glabra, de culoare verde-cafenie.

În faza de înfrunzire

Vârful lastarului este verde, iar frunzele tinere sunt glabre, lucioase, de culoare verde-aramie.

Lastarul este de culoare verde si prezinta striuri fine.

Inflorescenta este cilindro-conica, mare.

În faza de înflorire

Floarea este hermafrodita normala, pe tipul 5. Polenul este fertil.

În faza de crestere a bobului

Cârceii sunt bifurcati, de culoare verde cu nuanta cafenie. Frunza adulta este de marime mijlocie-mare, glabra, pentalobata, cuneiforma, usor latita. Sinusurile laterale superioare sunt deschise elipsoidal iar uneori închise ovoidal, iar sinusurile inferioare sunt deschise în forma literei V sau sunt slab schitate.

Sinusul petiolar este deschis în forma literei V sau lira. Limbul este gros, glabru pe ambele fete. Nervurile sunt verzi, iar dintii sunt de marime mijlocie, cu margini drepte, mucronati, de culoare galbuie pe margine.Petiolul este lung, glabru, cu o pigmentatie antocianica evidenta.

În faza de maturare a strugurilor

Strugurele este mare si foarte mare, de forma cilindro-conica, lax. Cu pedunculul erbaceu. Bobul este foarte mare, oval, de culoare galben-verzuie, cu o pielita acoperita cu un strat de pruina persistenta. Miezul este carnos, semicrocant, cu gust echilibrat, nearomat. Samânta este mare, usor asimetrica cu salaza evidenta.

În faza de maturare a lemnului si de cadere a frunzelor

Coarda are meritale de lungimi medii, este de culoare bruna-cafenie, cu striuri fine, iar în sectiune este eliptica.

ÎNSUsIRI AGROBIOLOGICE

Victoria este un soi de vigoare mijlocie spre mare, fertilitate buna (63-73% lastari fertili), valorile coeficientilor de fertilitate oscilând între 0,86-1,05 coeficientul de fertilitate relativ si 1,45-1,79 coeficientul de fertilitate absolut. Productivitatea soiului este mare: i.p.a. este 398, i.p.r. este 657. -Soiul se remarca printr-o rezistenta buna la ger -20 ⁰C si la seceta, se comporta bine fata de brumele s îngheturile d 17517r1716r e primavara, datorita dezmuguririi târzii, prezinta   rezistenta medie la mana, foarte slaba la oidium.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

Soiul Victoria se cultiva cu foarte bune rezultate pe terenurile fertile de la baza versantilor, cu soluri bine drenate. Are afinitate buna la altoire cu portaltoii 14a Ruggeri, SC26 (V. Grecu si colab., 1994). Formele de conducere în plantatii recomandate sunt: capul înaltat Dr. Guyot, cu taiere mixta si cordonul dublu genevez, în podgoria Ostrov (Em. Ionescu si colab., 1994). Încarcatura de rod care se lasa la taiere este de 40-50 ochi/but, respectiv 12-15 ochi/m². Reactioneaza puternic la fertilizarea cu îngrasaminte chimice, consumul specific de elemente nutritivefiind predominant potasic. La lucrarile în verde, în special la normarea înflorescentelor lasându-se pe butuc în medie 12 inflorescente; operatiunea trebuie executata cu 2-3 zile înainte de declansarea înfloritului în masa a soiului (Em. Banita, 1994).

CARACTERE TEHNOLOGICE

Maturarea strugurilor are loc în epoca a doua, durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc fiind mare, cca 30 de zile. Productiile de struguri sunt mari, de peste 16t/ha, din care productie marfa 83-85%. La maturitatea de consum, strugurii acumuleaza 140-150 g/l zaharuri, iar aciditatea este relativ scazuta 3,5-3,8g/l H²SO⁴. Calitati si defecte: Soi timpuriu cu boabe foarte mari, dar cu o maturare esalonata.

Comportarea soiului Victoria în conditiile ecopedoclimatice de la Bucuresti si de la S.C.D.V.V. Dragasani*

* date I.S.T.I.S.

ZONARE

Se cultiva în toata Moldova, în nordul Dobrogei si pe terenurile nisipoase din judetele Braila si Buzau.

COEFICIENTII DE FERTILITATE SI INDICI DE PRODUCTIVITATE:

CALCULUL COEFICIENTILOR DE FERTILITATE SI DE PRODUCTIE:

Greutatea medie a uni strugure = ? g

Total lastari fertili = 54

Total lastari fertili + sterili = 64

Total inflorescente = 96

Cfa=nr de inflorescente = 1,77

Nr lastari fertili

Cfr= nr de inflorescente = 1,5

Nr total de lastari

Ipr a = C fa X ? g =

Ipr r = C fr X ? g =

LEGENDA:

Ochi nepornit

+ lastar steril

lastar cu o inflorescenta

lastar cu 2 inflorescente

VIABILITATEA MUGURILOR

Pentru butucul nr 5 coarda nr 1:

Din primul ochi nu a rezultat nimic , mugurele principal si mugurii secundari au murit

Din ochiul 2 nu a rezultat nimic , mugurele pricipal si mugurii secundari au murit

Din ochiul 3 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ociul 4 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 5 a rezultat un lastar steril,mugurele principal a murit cei secundarii sunt viabili.

Din ochiul 6 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 7 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 8 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 9 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 10 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 11 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 12 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 13 a rezultat un lastar cu o inflorescenta.

Pana aici am facut eu.am scris ca sa sti

CARACTERE AMPELOGRAFICE ALE COARDEI

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE COARDEI

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE FLORILOR

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE STRUGURILOR SI BOABELOR

BIBLIOGRAFIE:

ADRIANA INDREAS SI LUMINITA VISAN-Principalele soiuri de struguri de masa cultivate in romania, editura Academiei Republici Socialiste Romania

1976