Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Proiect La Disciplina Cultura Padurilor

agricultura












ALTE DOCUMENTE

Activitati de transport
Proiect didactic la disciplina de Amelioratii Silvice
Locul si rolul agriculturii in economia nationala a Romaniei
Culturi anuale - Ardeiul
Cultura plantelor industriale
Proiect didactic la disciplina de Amenajarea Padurilor
Tehnologia de cultura a cepei
Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis
CRESTEREA MELCILOR COMESTIBILI

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA



Proiect La Disciplina

Cultura Padurilor

INDRUMATOR: STUDENT:

Timisoara

2009

1.Localizarea, vecinatatilor, limitele si hotarele UP.

1.1 Elemente de indentificare a unitatii de productie

Padurile,terenurile care servesc nevoile de cultura si productie constuite in U.P. IV Turnu-Ruieni Din Ocolul Silvic Caransebes,Directia Silvica Resita,sunt fond forestier national proprietate a statului.Acestea sunt situate pe baza comunei Turnu-Ruieni si Municipiului Caransebes.

Geografic,padurile sunt situate pe versantul vestic al Masivului Muntele Mic, care face parte din Carpatii Meridionali, destrict Godeanu-Tarcu,ocupand versanti din dreapta vaii Sevesului,incepand de la culmea ce desparte aceasta unitate de productie de Ocolul silvic Otelu-Rosu,din partea vestica si pana la culmea principala - Pietrele Albe,unde se invecineaza cu U.P.V. Sevesel.

1.2. Vecinatati,limite,hotare

Puncte

cardinale

Vecinatati

Limite

Hotare

Felul Denumirea

N

O.S.Otelu-Rosu

Naturala

Deal Magurii

Culmea Bisericii

Culmea Cerbului

Culmea Batranei

Culmea Staiul

Cracul Batranului

Culmea Gainii

Culmea Dolei

Culmea Cocosu

Liziera paduri si borne

E-SE

U.P.V Sebes

Naturala

Culmea Borlovei

Culmea Pietrei Albe

Liziera paduri si borne

S

U.P. VI Cuntu

Naturala

Raul Sebes

Liziera paduri si borne

V

O.S. Paltinis

Naturala

Raul Timis

Liziera paduri si borne

2. Date geografice,geomorfologie si

hidrologie U.P.

2.1.Conditii geografie-litologie

Din punct de vedere geographic zona studiata face parte din domeniul danubian, formatiile geologice de cuvertura apartinand: proterozoicului superior, paleozoicului si anteproterozoicului superior.

Din studiul substratului litologic, rezulta ca, principalele roci sunt: granitoide, facies, gnaisic, filite, sisturi sericito-clositoase, marne si pietrisuri.

2.2. Conditii geomorfologice

Din punct de verede geomorphologic, Unitatea de Productie IV Turnu Ruieni este asezata pe malul dreap al raului Timis si cuprinde padurile de sub Muntele Mic.

Astfel, teritoriul luat in studiul este situate in zona Carpatiilor Occidentali, subtinutul Muntilor Banatului, dist 525i81f rictul muntilor de pe cursul raului Timis,ocupand bazinul vaii Sebes, versantul drept.

Altitudinea, este cuprinsa intre 240 m (u.a. 85 C1) si 1200 m (u.a. 62),altitudinea medie fiind de 600m.

2.3. Conditii higrologice

 

Din punct de vedere hihrologic, U.p.IV Turnu Ruieni este situat in bazinul Raului Sebes (versantul drept),affluent al raului Timis.

Reteaua hidrografica este constituita dintr-o serie de paraie (afluentii de dreapta ai Raului Sebes), cu debit de apa ce dureaza cea mai mare parte a anului.

Directia generala de scurgere a apelor este SV.

Reteaua de paraie si vai este formata de Paraul Dalciului, Paraul Maloasa, Paraul Turnului,Paraul Serbu Mare avand ca affluent Paraul Serbu Mic, Valea Slatinei (cu afluentii: Paraul Strungu, Paraul Boului.

Variatia anotimpuala a scurgerii este influentata de, in primul rand, de intensitatea si frecventa fenomenelor climatice.In lunile de iarna, precipitatiile sub forma de zapada si temperature negative ale aerului,schocheaza o mare cantitate de suprafata solului, determinand scaderea debitelor pe toate cursurile de apa.Scurgerea din acest sezon reprezinta 10-20% din volumul scurgerilor anuale.La apa rezultata din topirea zapazilor,se adauga ploile de primavera, volumul scurgerilor reprezinta circa 40-50 din volumul scurgeri medii anuale.

In anii cu zapezi abudente si cu primavera bogate in precipitatii, se produc viiturile de primavera,a caror intensitate este diminuata de gradul ridicat de impadurile a bazinelor hidrografice,dar si totusi, produc importante daune instalatiilor de transport si folondurilor de transport.

3. Date climatice,regimul termic, pluviometric,ETP,

regimul eolian)

3.1.Climatologie

Diversitarea geografica a terenului unitatii de productie este si o consecinta directa a factorilor climatici,ceea ce reflecta conlucrarea in timp si diferentierea in spatiu a elementelor principale.

Explicarea acestei situatii rezida in pozitia geografica,in dispozitia etajata a reliefului,precum si in circulatia generala vestica,cu amprente evidente in toti parametrii climatici. Rezulta deci, o inclinare teritoriala climatica,functie de aria circulatiei vestice, precum si de diferentieri locale pe fondul treotelor de relief.

3.2. Regimul termic

Temperatura medie anuala variaza intre 6,5-7,5 Grade C, cu variatii locale in plus si munus de 1 grad C altitudinal.

Cele mai ridicate temperature s-au inrestrat in lunile iulie si august, iar cele mai scazute in luna ianuarie,cand se inregistreaza temperature sunb 0 grade C.

Prima zi de inghet este la inceputul lunii octombrie, iar ultima in jur de 1 mai a fiecarui an calendaristic, care au influenta asupra speciilor forestiere sensibile la ingheturi, mai ales in stadiul de plantatii tinere.

Numarul de zile senine variaza de la 90 ;a 110 zile, iar cele acoperite de la 150 la 180 annual.

3.3. Regimul pluviometric

Regimul pluviometric este variabil si destul de ridicat, de la 850 la 1200mm, favorabil speciilor forestiere.

Cele mai secetoase lunii sunt cele de iarna (ianuarie, februarie, martie), iar cea mai umeda este luna iunie, cand precipitatiile sunt mult superioare mediei.

3.4. Regimul eolian

Directia vanturilor, ce bat mai toate anotimpurile, sunt cele din NE. Vara se inregistreaza vanturi ce bat din S,SV,E si N, dar sunt de scurta si intensitate slaba,ce nu duc la doboraturi de arbori decat si mod izolat.

Viteza medie anuala a vandului este 6m/s, cu valori medii lunare de 1-12m/s.

Vanturile care bat in acesta zona nu sunt periculoase sin u provoaca boboraturi sau rupture massive.

3.5. Indicatori sintetici ai datelor climatice

 

 

Atat indicatorii sintetici ai datelor climatice, cat si topoclimatice local, arata ca padurile U.P. IV Turnu-Ruieni au conditii climatice favorabile de crestere si dezvoltare.Principalele specii forestiere sunt Fa (83%), urmate de Mo (4%) si Du (4%). Se mai intalneste de asemenea diverse tari si diverse rasinoase, specii caracteristice etajelor fitoclimatice in care situat teritoriul U.P. IV Turnu-Ruieni.

Temperatura medie anuala este 9,3 grade C.,iar precipitatiile medii anuale de aproximativ 850-1200mm, realizand o clasa de favorabilitate mijlocie pentru fag.

Regimul termic asigura o durata a seronului de vedegatie de apoximativ 200 zile si este corespunzator cerintelor principale specii forestiere de pe teritoriul luat in studio.

Climatul este efectul interactiunii complexe dintre radiatia solara,precipitatiile atmosferice,circulatia aerului,particularitatilor reliefului etc,cu influenta directa asupra vegetatie forestiere.

4. Informatii privind solurile,pe clase, tipuri si subtuturi de sol

4.1. Evidenta si raspandirea teritotiala a tipurilor de sol

Alaturi de conditiile climatice,forma de relief si vegetatie forestiera, substartul litoral (Materialul parental mineral), vegetatia forestiera are o importanta deosebire pentru specificul ecologic si potential productive al statiunilor si pentru formarea diverselor tiputi de soluri.

In cadrul U.P. IV Turnu-Ruieni s-au indentificat urmatoarele tipuri si subtituri de sol:

Clasa de

sol

Tipuri de

sol

Subtipul de

sol

Cod

Succesiunea

orizonturilor

Suprafata

Argiluvisoluri

Brun luvic

tipic

2401

Ao-El-Bt-C

48,1

Cambisoluri

Brun eumezobazic

tipic

3101

Ao-Bv-C

1709,6

Brun acid

tipic

3301

Ao-Bv-C

797,7

Total cambosoluri

2507,3

Total soluri

2555,4

Asadar,solurile intalnite cu cuprinsul U.P. apartin claselor cambisoluri (98%), argiluvisoluri (2%), predominand solul brun eumezobazic tipic (67%), urmat de solul brun acid (31%).

4.2. Decrierea tipurilor si subtipurile de soluri

 

 

 

Descrierea generala a tipurilor si subtupurilor de sol cu caracteristicile lor esentiale,la laboratorul de soluri din I.C.A.S. Brazov se reprezinta astfel:

Brun eumezobazic tipic,cod 3101, cu frecventa mare; s-a format pe substatraturi si acide foarte diverse,de fagete, la altitudini de 240-1100m, pe versanti cu expozitii diferite,cu usoara si moderata pana la repede si foarte repede.Profilul de sol de tip Ao-Bv-C.Troficitatea potentiala variaza de la oligomezotofic la magatrofic,in majoritatea a cazurilor fiind eutrofic si megatrofic.

Brun acid tipic,cod 3301; sol cu raspandire medie,format pe roci acide si intermedila natura sedimentara sau metamorfica,din etajul deluros de gorunete,ametecuri de rasinoase cu fag,ppe expozitii diferite si cu panta moderata la foarte repede.Profilul sol de tip Ao-Bv-C.Aceastea sunt mijlociu bogate in humus,azot total si potastiu schimbabil, la relative bogate in fosfor asimilabil.

Brun luvic tipic, cod 2401, cu o frecventa rara; sunt foarmate pe starturi acide diferite, in etajul deluros de cvercete si gorunete,iar izolat, si in etajul delulos acide de fagete,cu o panta moderata la repede.Profilul de sol de tip Ao-El-B-C. Acestea sunu sarace la mijlociu bogate in humus si azot total si foarte sarace la mijlociu aprovizionate cu potasiu asimilabil.

5.Informatii privind tipurile de statiune si tipurile de padure



5.1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

Tipuri de statiune au fost determinate ca o totalitatea a suprafetelor cu conditii identice sau asemanatoare pentru productia lemnoasa sau ca un ansamblu de unitati stationale elementare identice sau ecologice si silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situatie,topoclimat, relief,substrat litologic,sol ape supraterene si subterane) asemanatoare cu solul apropiate ca tip genetic si ca proprietati, fizico-chimice.

In Cadrul U.P. IV Turnu-Ruieni s-au determinat 3 tipuri de stationare, a caror repartizare teritoriala se

prezinta astfel:

Nr.

crt.

Tipuri de statiune

Suprafata

Categorii de bonitate

Tip sol

 

Cod

Denumire

ha

%

Sup.

Mijl.

Infer.

 

Etajul montan-premontan de fagete (FM1+FD4)

1

4.3.2.2.

Montan de fagete brun acid,II (Montan-premontan de fagete bm,brun acid cu mull,edafic mijlociu

797,7

31

-

797,7

-

3301

 

Total Etaj FM1+FD4

797,7

31

-

797,7

-

-

 

Etajul deluros de gorunete,fagete si gorunete-fagete (FD3)

2

5.1.3.2.

Deluros de gorunete podzolit,II (Dluros de gorunete Bm,podzolit etafic mijlociu cu graminee mezoxerofite(+;-) Luzula)

48,1

2

-

48,1

-

2401

 

3

5.2.4.2.

Deluros de fagete brun II (Deluros de fagete Pm,brun edafic mijlociu,cu Asperul-Asarum)

1709,6

67

-

1709,6

-

3101

 

Total etaj FD3

1709,6

69

-

1757,7

-

-

 

Total General

2555,4

100

-

2555,4

-

-

 

%

100

-

-

100

-

-

 

5.2. Evidenta tipurilor naturale de padure

Corespunzator conditilor climatice si stationale, pe terioriul U.P. IV Turnu-Ruieni s-a identificat urtoarele tipuri de padure:




Tip

satiune

Tip de padure

Suprafata

Productivitate naturala

Codul

Diagnoza

ha

%

Sup.

-ha-

Mijl.

-ha-

Infer.

-ha-

4.3.2.2.

411.4

Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull (m)

797,7

31

-

797,7

-

5.1.3.2.

513.1

Gorunete de coasta cu graminee si Lizula luzuloides (m)

37,0

1

-

37,0

-

711.2

Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)

11,1

1

-

11,1

-

5.2.4.2.

421.2

Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)

336,9

13

-

336,9

-

Faget de deal cu flora de mull,de productivitate mijlocie

1372,7

54

-

1372.7

-

Total

2555,4

100

-

2555,4

-

%

100

-

-

100

-

Asadar, corespunzator conditiilor climatice,tipurile de padure identificate sunt productivitate mijlocie

6. Bazele organizari amenajistice

6.1, Stabilirea functiilor social-economice si ecologice ale paduri

 

In Vederea gospodaririi differentiate a fontului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economic si indeplinirea functiilor atribuite, in cadrul unitati de productie a fost necesar si justificat si ecologic constituirea urmatoarelor subunitati:

-S.U.P. "A" -codru regulat, sortimente obisnuite-cu suprafata de 2200,1 ha;

-S.U.P. "M" -paduri supuse regimului de conservare deosebita,cu suprafata de 355,4 ha.

In Subunitatea "A"-codru regulat au fost incadrate arboreta de fag, diverse rasinoase, diverse foioase tari si mori, provenite-economice artibuite, speciile de baza fiind reprezentate in poportia care sa permita conducerea lor eficienta la varsata de taiere in codru ,iar stationale sunt favorirabile regeneratii naturale.

Subunitatea de tip "M" -paduri supuse regimului de conservare deosebita - a fost constiuita din arboretele din tipul II de categorii functionale (categoriile functionale 1.2 A si 1.2 E) ce sunt excluse de la reglementarea procesului de productie lemnoasa, ele fiind gospodarite in regim de conservare.Telul urmarir este mentinerea vegetatiei forestiere existente si imbunatatirea compozitie acesteia pentru marirea rolului protector.

6.2. Regimul

Regimul defineste structura paduri sub raportul modului de regenerare a unei paduri (din samanta sau pe cale vegetative). Regenerarea padurilor din aceasta U.P. se va asigura din samanta; sa adopta regimul codru care se va realiza pe toata durata ciclului. Pentru salcamete la prima sau a doua generatie se adopta regimul crang; pentru arboretele formate din amestecuri de plop alb, plop negru,salcie, se adopta regimul zavoi; pentru arboretele de plop euroamerican se adopta regimul codrului conventional; ulterior se va realiza reconstructia ecologica a acestor arborete.

6.3. Compozitia Tel

Compozitia tel defineste structura paduri sub raportul proportiei si asocoeriii speciilorin cadrul unui arboret care imbina in orice moment al existentei lui, in modul cel mai favorabil,exigentele biologice ale padurii cu cerintele social-economice.

La fixarea compozitiei tel fiecare arboret s-au avut in verede compozitia corespunzatoare tipului fundamental de padure,comditiile stationale si starea sctuala a arboretului existent, tinand cont de rolul functional atribuit acestor arborete, de experienta locala precum si de "Indrumarile tehnice pentru compozitiile,schemele si tehnologiile de regenerare a padurilor" si "Normele tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor"

6.4. Tratamentul

Tratamentul defineste structura arboretelor din punct de vedere al repartitiei arborilor pe categorii dimensionale si al etajului populatiilor de arbori si arbusti.

Pentru arborete din S.U.P. "A" in consordanta cu "Normele tehnice pentru alegerea tratamentelor" editia 1988, tinand seama de structura, productivitate,tipul de formatie forestiera si rolul functional atribuit s-au propus urmatoarele tratamente:

-         tratamentul taierilor progresive in arboretele de stejar si sleauri;

-         tratamentul taierilor rase in pachete mici pentru refacerea sau substituirea unor arborete degradate precum si pentru arboretele de plop euramerican.

Pentru arboretele incluse in S.U.P. "M" s-au propus numai lucrari speciale de conservare si taieri de idiena.In arboretele incluse in S.U.P. "E" orice interventie va fii facuta cu aprobarea organului competent prevazut in "Legea privind protectia mediului inconjurator"

6.5. Exploatabilitatea

Exploatabilitatea defineste structura arboretelor sunb raport dimensional si se exprima prin varsta exploatabilitatii la o structura de codru regulat.

Pentru arboretele din S.U.P. "A" incluse toate in grupa I functionala, s-a adoptatvarsta exploatabilitatii de protectie, care s-a considerat egala cu varsta exploatabilitatii tehnice.Nu s-au stabilit varstele ale exploatabilitatii mai mari datorita faptului ca aceste arborete sunt create artificial prin semanaturi sau plantatii si, din documentele existente, se deduce ca le scade vigoarea de crestere si clasa de productie odata cu inaintarea in varst.Aceasta varsta s-a stabilit pentru fiecare arboret in parte, in raport cu specia preponderenta corespunzatoare compozitiei tel la exploatabilitate.Din calcule a rezultat o varsta medie a exploatabilitatii de 107 ani.

Pentru arboretele incluse in S.U.P. "M" si S.U.P. "K", pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale si care indeplinesc functii speciale de protectie,nu s-au stabilit varstele ale exploatabilitatii, ele urmarind sa fie gospodarite prin lucrarispeciale de conservare sau taieri de igiena.

Arboretele incluse in S.U.P. "E" vor fi gospodarite in regim natural, fara interventia omului, urmarinde-se ocrotirea integrala a genofondului si ecofondului forestier.

6.6. Ciclul

Ciclul determina marimea si structura padurii in ansamblul sau in raport cu varsta arboretelor compomente. Pentru arboretele ce constituie S.U.P. "A" - codru regulat s-a stabilit ciclul de productie la 110 ani, la fel ca la amenajarea precedenta.



7. Informatii privind instalatiile de transport si constructiile silvice

 

 

Nr.

Crt.

Indicativ

1

drumuri

Denumirea drumului

Lungimea [ km]

Suprafata

a

deservita

[ha]

Volumul recoltat in deceniu aferent [m3]

In

padure

In afara paduri

Total

Drumuri existente

Drumuri publice

1.

D.P.0.0.2.

D.C. Percica-Sanpetru German

3,0

3,0

6,0

197,5

9928

2.

D.P.0.0.8.

D.J. Arad-Lorvin

-

21,0

21,0

81,9

738

Total drumuri publice

3,0

24,0

27,0

279,4

1066

Drumuri ale altor sectoare

3.

D.E.0.0.1.

Drum de exploatare petrolier

5,0

2,0

7,0

574,7

12260

Total drumuri alte sectoare

5,0

2,0

7,0

574,7

22926

Total drumuri existente

8,0

26,0

34,0

854,1

22926

Drumuri necesare

4.

F.D.0.0.1.

Drum de exploatare petrolier

2,0

-

2,0

226,1

6242

Total drumuri necesare

2,0

-

2,0

226,1

6242

Total General

10,0

26,0

36,0

1080,2

29168

In sezonul uscat, pentru transportul materialului lemnos se foloseste liniile parcelare pe care sunt drumuri de pamant (cca.13,0 km)

Cantitatea ridicata de argila din sol, frecventa deasa a inundatiilor si numeroaselor zone cu depresiuni, cu mlastina,ingreuneaza scoaterea lemnului.Exploatarile facute au dus la necesitatea utilizari la maximum a linilor parcelare si , adeseori, dupa formarea de ogase pe linii,s-a trecut pe un drum paralel, nou creat, prin padure, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie.

Din acest motiv este necesara construirea unui nou forestier, intre bornele 8 si 30, pe linea parcelara principala 41 L, cu o lungime de 2,0 km.

Densitatea actuala a instalatiilor de transport este de 7,4 m/ha fara drumuri sezoniere si 21,2 m/ha cu drumuri sezoniere.Daca va fi construit drumul auto forestier propus,densitatea la sfarsitul deceniului va fi de 9,2m/ha.

Planul instalatiilor de transport necesare, precum si rentabilirea acestora.

Accesibilitatea fondului de productie, de protectie si a posibilitatii.

Specificari

Accesibilitate [%]

Actuala

La sfarsitu

Deceniului

Fond de productie

Total din care:

75

84

Exploatabil

68

79

Preexploatabil

82

82

Neexploatabil

76

87

Fond de productie

Total din care:

69

69

Lucrari de conservare

100

100

Posibilitate

Total din care:

70

80

Produse principale

66

76

Produce secundare

84

91

Taieri de igiena

78

90

S-au considerat accesibile arborete care au distanta medie de colectare pana la 1,2 km. Daca luam in calcul si drumurile de pamant folosite doare in sezonul uscat,accesibilitatea fondului forestier create la 99%.

7.1.Constructii forestiere

 

In prezent, in U.P. IV Turnu-Ruieni esti constructie forestiera, canton silvic,locuit de titularul de canton in u.a.Nu se propun alte constructii forestiere pentru urmatorii 10 ani.

8. Starea sanitara a arboretelor

8.1. Arborete afectate de factori destabilizatori

 

8.1.1. Arborete afectate de doboraturi de vand

Acest factor afecteaza 2% din suprafata U.P. Doboraturile de vand s-au manifestat izolat si frecvent in arborete formate din specii cu lemn moale (salcie,plop alb,plop negru) cu varsta inaintata (30-40 ani). Acest factor nu creeaza probleme deosebite in gospodarirea padurilor, iar manifestarea sa nu poate fii exclusa ci doar diminuata prin unele masuri silviculturale.

8.1.2. Arborete afectate de uscare

 

 

Uscarea este factorul deztabilizator care afecteaza cel mai mult arboretele U.P. (28%) si se manisfesta in gradele: slaba (222,8 ha), mijlocie (54,4 ha) si foarte puternica (2,2 ha), in special la stejar. Uscarea apare ca o rezultanta a mai multor factori care duc la debitatea arborilor si anume: varsta inaintata de conducere a arboretelor, modul de regenerare predominant artificial, corelate cu atacul prealabil al unor daunatori biotici, secetele prelungite din ultimii ani care impreuna cu solul compact, argilos, fac aoa necesara extragerea imediata, ori de cate ori este necesara nevoie a arborilor afectati. Se vor impaduri golurile, se vor aplica lucrazile de ingrijire prevazute in amenajament si se va urmari formarea de arborete pluriene, relativ pluriene si amestecate. Masurile de gospodarire a arboretelor cu uscare anormala.

8.1.3. Arborete afectate de daunatori biotici

 

 

Cu ocazia descrieri parcelare a fost evidenta o suprafata de padure de 22,6 ha (%). Specia atacata a fost frasinul iar daunatori identificati a fost stereonichus fraxini.

Arbori atacati au infrunzit din nou si atacul nu a fost insotit de pagube insemnate.

8.1.4. Arborete afectate de incendii

 

 

In cadrul U.P. s-a semnalat un singur arboret afectat slab de incendiu, care nu a pus probleme pe ansamblul padurilor.

8.1.5. Arborete cu vatamari produse de vanat

 

 

Aceste vatamari au afectat 10% din arboretele U.P., intensitatea fiind slaba (2%) si moderata (8%). Vatamarile au fost produse exemplarelor tinere de frasin de catre cervide. Avand in vederea ca arboretele afectate au varsta de pana la 40 ani si intensitatea atacului este slaba si moderna, in u.a. respective s-au produs doar lucrari de ingrijire, urmand ca, pe viitor, sa se asigure hrana suplimentara a vanatului si linistea acestuia,iar reglarea efectivelor de vanat sa fie corespunzatoare cu bonitatea stationala si productivitatea arboretelor.

8.2. Arborete afectate de factori limitativi

 

8.2.1. Arborete afectate de inmlastinare

 

 

Inmlastinarea afecteaza 82% din suprafata arboretelor, apa stagnand scurgerea durata pe 762,1 ha si sezonier pe 53,2 ha. Inmlastinarea se manifesta si in terenurile afectate,neproductive,cedate temporar unde apa stagneaza temporar pe 9,6ha, sezonier pe 35,5ha si permanent pe 21,6 ha. Inmlastinarea apare ca efect al inundatiilor periodice, a impermeabilitatii solurilor si a ridicarii nivelului apei freatice, mai ales in zona de dig-mal, dar si in zona neindiguita, in japse si alte terenuri depresionate,Efectul stagnarii apei pe o perioada mai indelungata se concretizeaza in sufocarea puietiilor, semintisului utilizabil si chiar in uscarea speciilor mai putin rezistente (stejarul,nucul american) ceea ce duce la dereglarea procedului de gospodarire silviculturala.

8.3. Starea fitosanitara a paduri

 

 

Asa cum rezultatul din datele prezentate,arboretele acestei unitati de producere sunt aupuse actiunii unor factori destabilizatori si limitativi destul de puternici.Astfel, uscarea ca rezultat al unui complex de cauze (seceta, atacuri de insecte si ciuperci), vatamarile cauzate de vand, plus inuntadiile periodice (care se manifesta variat de la depuneri, eroziuni, innamoliri pana la sufocari de arborete tinere, uscari si crapaturi de scoarta la cele mature), impreuna influenteaza dezvoltarea normala a arboretelor.Daca la acestea adaugam si faptul ca majoritatea arboretelor sunt provenite pe cale artificiala putem gasi explicarea existentei acestor suprafete, destul de intinse, cu arborete cu o stare fitosanitara nu tocmai buna.

In vederea imbunatatirii starii fitosanitare a arboretelor, pe langa cele anterioare specificate, ocolului va trebui sa respecte cu stictele prevederile prezentului amenajament.

9. Descrierea parcelara completa

 

 

 

 

 

 

 












Document Info


Accesari: 2951
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )