Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

Scopul si importanta lucrarilor de ingrijire a arboretelor - DEGAJARI

agricultura











ALTE DOCUMENTE

Cum s a realizat cooperativizarea agriculturii in Romania. Documente din arhiva CC al PCR
o Istoric SCDVV BlajIstoricul viticulturii in TransilvaniaCadrul naturalCERCETARE
PERSPECTIVE ISTORICE IN DEZVOLTAREA AGRICULTURII
Culturi anuale - Ardeiul
Cultura porumbului pentru siloz
LISTA CHELTUIELILOR ELIGIBILE PENTRU MASURA 3.1 - "INVESTITII IN EXPLOATATIILE AGRICOLE"
Ce greseli puteti face la plantarea pomilor?
CRESTEREA MELCILOR
Calculul masinilor si instalatiilor din sectia de pregatire a graului pentru macinis
CRESTEREA MELCILOR


TAIERI DE INGRIJIRE

Scopul si importanta lucrarilor de ingrijire a arboretelor - DEGAJARI

1.      Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

Pentru realizarea structurii functionale optime a arboretului, conform telului de gospodarire a padurilor se impune necesitatea interventiei silvicultorului pentru dirijarea procesului de crestere si dezvoltare a arboretului de la instalare pana la efectuarea taierilor de regenerare.

Complexul de interventii silviculturale prin care se dirijeaza procesul de crestere si dezvoltare a arboretelor, de la intemeiere pana la efectuarea taierilor de regenerare poarta numele de lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principal crearea celor mai favorabile conditii de crestere si dezvoltare a arboretelor, ceea ce se soldeaza cu cresterea productivitatii arboretelor.

Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se modifica, in mod dirijat, compozitia, consistenta provenienta si structura verticala a arboretului in deplina cocordanta cu telul de gospodarire si cu compozitia-tel.

Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se regleaza starea de desime si raporturile dintre specii si arbori in vederea proportionarii amestecului stimularii cresterii arborilor, dirijarii procesului de eliminare naturala si ameliorarii calitative a tulpinilor arborilor.

Aplicarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor este o conditie esentiala in gospodarirea naturala a padurilor.

Dupa incheierea starii de masiv, adata cu crearea mediului propriu specific padurii, in cresterea si dezvoltarea arboretelor pe prim plan trec procesele biologice cu caracter de masa, cum sunt : indreptarea si elagarea tulpinilor, diferentierea arborilor si eliminarea naturala, procese de care, in final, depinde modul de desfasurare a procesului de acumulare de biomasa, deci productivitatea arboretelor.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor sunt lucrari de rarire dirijata si de selectie, bazate, in principal, pe procesele de diferentiere si eliminare naturala a arborilor prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, procesele de diferentiere si de eliminare naturala a arborilor, sunt inlocuite printr-un proces de rarire si de dirijare a cresterii si dezvoltarii arboretelor.

In arboretele amestecate, cum sunt cele de sleau de deal si sleau de campie, in care este destul de accentuata concurenta interspecifica dintre specii, aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor are drept scop dirijarea cocurentei si reglarea raporturilor dintre speciile componente ale arboretelor respective. Cu alte cuvinte, in cazul unor astfel de arborete, aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principal proportionarea amestecului si reglarea compozitieisi a structurii arboretelor in deplina concordanta cu prevederile telului de gospodarire a padurilor.

Necesitatea aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor deriva si din faptul ca se obtine un spor suplimentar de masa lemnoasa sub forma de produse secundare care altfel sar pierde prin procesul de eliminare naturala. Trebuie insa accentuat faptul ca aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor are cas cop prioritar imbunatatirea structurii arboretelor sub raport calitativ si valoricprin promovarea prin lucrari de selectie repetata a celor mai bune exemplare sub aspect calitativ si prin marirea rezist 919f56j entei arboretelor la actiunea favorabila a factorilor biotici si abiotici daunatori.

Prin aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor se obtin exemplare de dimensiuni mari care la varsta exploatabilitatii pot furniza sortimente de lemn valoroase, cum sunt : lemn de rezonanta, furnir estetic, gater derulaj si altele situatie determinata de faptul ca prin rarire si selectie repetata a arboretelor creste spatiul de nutritie a arborilor din sol si din atmosfera.

Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor consta si in ameliorarea starii fitosanitare a arboretelor. Aceasta datorita faptului ca in acelasi timp cu efectuarea taierilor de ingrijire arboretelor indiferent de natura lor se executa si taieri de igiena, constand in extragerea arborilor uscati, rupti, doborati de vant si de zapada si a arborilor atacati de boli si daunatori biotici.

Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor rezida si din faptul ca aceste lucrari se efectueaza pe cea mai lunga perioada din viata arboretelor(aproximativ 70 ani), in timp ce taierile de regenerare in cazul arboretelor de codru regulat se intind numai pe un interval de timp de maxim 30 - 40 ani.

2.      Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor

Taierile de ingrijire a arboretelor(degajari, curatiri, rarituri) cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de operatiuni culturale, au ca scop principal obtinerea de arborete valoroase capabile sa valorifice eficient potentialul silvo-productiv al statiunilor forestiere prin acumulari sporite de biomasa. Acest obiectiv important se realizeaza prin : marimea spatiului de nutritie din sol si din atmosfera ; favorizarea accesului luminii in sol si in atmosfera, ceea ce are ca efect pozitiv accelerarea cresterii in grosime a arborilor si implicit cresterea rezistentei arboretelor la actiunea nefavorabila a factorilor abiotici daunatori(vant, zapada, etc) ; cresterea volumului de precipitatii ajunse la sol ; activarea descompunerii litierei si altele cu consecinte favorabile asupra cresterii si dezvoltarii arborilor si in final, asupra cresterii productivitatii arboretelor. De asemenea prin taierea de ingrijire se asigura imbunatatirea starii fitosanitare a arboretelor, concomitent cu taierile de ingrijire executandu-se si taieri de igiena.

Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor consta in :

-proportionarea amestecului in concordanta cu prevederile telului de gospodarire a padurilor ;

-cresterea volumului de masa lemnoasa recoltat pe unitatea de suprafata si prevenirea pierderilor de masa lemnoasa prin recoltarea produselor secundare care altfel s-ar pierde prin procedeul de eliminare naturala a arborilor ;

-imbunatatirea functiilor de protectie prin reglarea compozitiei si structurii arboretelor in raport cu functia de indeplinit(de protectia apelor, protectia solului, de interes social, etc).

Degajari

3.      Scopul lucrarilor de degajari

 

Sunt lucrari de ingrijire a arboretelor care se efectueaza in stadiul de desis si au drept scop :

imbunatairea compozitiei arboretelor prin promovarea exemplarelor valoroasedin speciile principale de baza si de amestec ; asigurarea conditiilor corespunzatoare de crestere si dezvoltare a exemplarelor valoroase din speciile principale de baza si de amestec ;tinerea in frau a lastarilor, preexistentilor si a exemplarelor din speciile coplesitoare(carpen, mesteacan, plop tremurator, salcie capreasca si altele) de valoare economica scazuta.

4.      Tehnica executarii lucrarilor de degajari

La 20 - 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor din speciile valoroase (molid, brad, fag, gorun, stejar pedunculat, frasin comun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele) se efectueaza taierea si, mai ales, frangerea exemplarelor din speciile coplesitoare si de valoare economica scazuta, cum sunt : carpen, plop tremurator, mesteacan, salcie capreasca si altele. Se practica frangerea si nu taierea exemplarelor speciilor coplesitoare pentru mentinerea umiditatii in sol si pentru protejarea solului impotriva inierbarii si intelenirii.

Cu ocazia efectuarii degajarilor si a celorlalte taieri de ingrijire a arboretelor nu se extrag exemplarele speciilor arbustive : paducel, corn, sanger, maces, lemn cainesc, salba moale is altele pentru considerentul ca acestea mentin umiditatea in sol si protejeaza solul impotriva intelenirii si inierbarii. In schimb, se extrag exemplarele de afin negru, afin rosu, zmeur si mur pentru considerentul ca acesti arbusti se pot dezvolta in asociatii compacte coplesind exemplarele din speciile principale de baza si de amestec, mai ales, in arboretele realizate pe cale naturala.

Cu ocazia aplicarii lucrarilor de degajari se extrag, prin taiere de jos, si exemplarele din lastari care in tinerete cresc mai activ decat exemplarele din samanta si pot coplesi si elimina exemplarele din samanta. Extragerea lastarilor se efectueaza, mai ales, pentru faptul ca lemnul acestora are insusiri tehnologice inferioare exemplarelor provenite din samanta. Se mentin, temporar, acei lastari a caror extragere ar conduce la dezgolirea solului si, implicit, la inierbarea si intelenirea solului, deci, inrautatirea conditiilor edafice cu consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii arborilor. De asemenea, cu prilejul aplicarii degajarilor se extrag, prin taiere sau prin frangerea tulpinii si exemplarele preexistente neutilizabile care n-au fost extrase cu ocazia lucrarilor de ingrijire a semintisurilor, exemplare, care, de regula, sunt vatamate prin lucrarile de exploatare a arboretului matern, deci, a vechiului arboret.

Frangerea tulpinii exemplarelor din speciile coplesitoare (carpen, plop tremurator, mesteacan, salcie capreasca si altele) la 20 - 30 cm sub varful exemplarelor speciilor valoroase(molid, brad, fag, gorun, stejar pedunculat, frasin comun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele) se face cu mana, iar taierea tulpinii cu foarfeci de gradina, cosoare, seceri sau mici topoare. Taierea de jos a exemplarelor provenite din lastari si a preexistentilor se efectueaza cu ferastraie de mana, motounelte Sthil sau cu ferastraie mecanice cu disc tip Husqvarna. Preexistentii si lastarii cu diametru mai mare de 6 cm si cu coroana asimetrica si labartata nu se extrag pentru considerentul ca doborarea acestora ar crea goluri prea mari in arboret, ceea ce ar conduce la inierbarea si intelenirea solului si, implicit la irautatirea conditiilor edafice cu consecinte negative asupra vegetatiei. Acesti arbori se secuiesc cu toporul. Cu timpul arborii respectivi se usuca.

In functie de structura arboretelor, degajarile pot fi aplicate, fie pe toata suprafata, fie numai partial in benzi sau coridoare.

In cazul arboretelor amestecate neregulate (neuniforme) sau cand speciile coplesitoare sunt raspandite neuniform in compozitia arboretului se aplica degajari integrale, adica, pe toata suprafata. In astfel de situatii nu se recomanda aplicarea degajarilor partiale pentru considerentul ca exista riscul ca in benzile neparcurse cu lucrari sa fie eliminate unele exemplare valoroase din speciile principale de baza si de amestec.

In cazul arboretelor pure sau a arboretelor amestecate obtinute pe cale artificiala se pot aplica degajari partiale pe benzi(coridoare) late de 1 - 3 m alternand cu benzi de aceiasi latime neparcurse cu lucrari de degajari. In aceasta situatie prima lucrare de degajari se efectueaza, de regula, la 8 - 12 ani de la instalarea arboretului, varsta la care materialul lemnosrezultat poate fi valorificat sub forma de araci de vie, pari de legume, pomi de iarna, etc.

5.      Perioada de executie a lucrarilor de degajari.

Periodicitatea lucrarilor de degajari.

In arboretele amestecate lucrarile de degajari se efectueaza in sezonul de vegetatie pentru considerentul ca in aceasta perioada arborii sunt infrunziti si se pot recunoaste mai bine speciile. Nu este indicata executarea lucrarilor de degajari imediat dupa infrunzire , deci la inceputul sezonului de vegetatie pentru considerentul ca lujerii se rup sau se ranesc cu usurinta. Nu se recomanda executarea lucrarilor de degajari toamna tarziu, deci, la sfarsitul sezonului de vegetatie pentru motivul ca lujerii anuali pot suferii din cauza ingheturilor timpurii, denumite ingheturi de toamna. In arboretele amestecate perioada optima de efectuare a lucrarilor de degajari este 15 august - 15 septembrie. In arboretele ure lucrarile de degajari pot fi efectuate tot timpul anului.

Periodicitatea lucrarilor de degajari depinde de structura arboretelor si de conditiile stationale.

In arboretele cu structura complexa de tipul sleaurilor periodicitatea lucrarilor de degajari este de 1 - 3 ani. Prima lucrare de degajari se efectueaza cand arboretul are varsta de 2 -3 ani. In fagete si in arboretele amestecate de fag cu rasionoase periodicitatea degajarilor este de 2 - 3 ani. Prima lucrare de degajari se efectueaza cand arboretul are varsta de 5 - 7 ani.

Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere

Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere se face diferentiat in functie de structura arboretelor si de conditiile stationale.

                    In cereto-girnitete, se pune accent pe promovarea girnitei in defavoarea cerului. In arboreta pure de cer si in arboreta pure de girnita, rareori sunt necesare lucrari de degajari. Atunci cand se aplica, sunt suficiente una sau doua lucrari de degajari, executate la interval de 2 - 3 ani.

                    In stejarete si gorunete, lucrarile de degajari au, ca scop principal promovarea exemplarelor provenite din samanta de stejar pedunculat si gorun. Se extrag exemplarele speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca) prin frangerea sau ruperea tulpinii acestora la 20 - 30 cm sub nivelul varfului de stejar pedunculat si de gorun. De asemenea, se extrag, prin taiere de jos, exemplarele provenite din lastari si exemplarele preexistente cu coroana asimetrica si labartata. Se mentin, dar numai temporar, acei lastari a caror extragere ar conduce la dezgolirea solului si, implicit, la inierbarea si intelenirea solului, deci la inrautatirea conditiilor edafice, cu consecinte negative asupra vegetatiei. In arboretele parcurse cu taieri progresive , si anume cu taierea de deschiderea a ochiurilor in portiunile de teren in care semintisul a realizat starea de masiv, degajarile se aplica concomitent cu taierile de largire a ochiurilor sau de racordare a ochiurilor.

                    In sleaul de campie, lucrarile de degajari consta, in principal, din promovarea exemplarelor de stajar pedunculat prin extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca) si a exemplarelor de frasin si tei. Extragerea acestora se face prin frangerea sau taierea tulpinii la 20- 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor de stajar pedunculat. In sleaul de campie nu se efectueaza taierea de jos nici a preexistentilor si nici a exemplarelor provenite din lastari. Aceasta, pentru a evita inierbarea si intelenirea solului . Periodicitatea lucrarilor de degajari este de 1 - 2 ani, iar in sleaul de campie cu mult carpen in compozitia arboretului se efectueaza uneori, chiar doua lucrari de degajari pe an. Se mentin in compozitia arboretului exemplarele din speciile de amestec putin reprezentate care favorizeaza gorunul in cresteresi dezvoltare.

                    In sleaul de deal, accentul se pune promovarea exemplarelor de gorun provenite din samanta. Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca), precum si exemplarele de fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele de gorun provenite din samanta. Acestea se extrag prin frangerea sau taierea tulpinii la 20- 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor de gorun din samanta. De asemenea, se extrag, prin taiere de jos, lastarii si exemplarele preexistente. Se mentin in compozitia arboretului exemplarele din speciile de amestec putin reprezentate. Periodicitatea lucrarilor de degajari este de 2 - 3 ani ; sun suficiente 2 - 3 interventii.

In goruneto-fagete, se urmareste promovarea gorunului in defavoarea fagului. In rest lucrarile de degajari se efectueaza similar cu cele din sleau de deal.

                    In fagete pure si in fagete cu putine specii de amestec, lucrarile de degajari consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca), prin frangerea sau taierea tulpinii la 20- 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor de fag provenite din samanta. De asemenea, se extrag, prin taiere de jos, lastarii si exemplarele preexistente de fa granite si cu tendinte de labartare a coroanei. Se mentin in compozitia arboretelor rasinoasele (molid, brad, larice european, duglas verde) si exemplarele de gorun, frasin, cires, provenite din samanta. In acest scop, pe linga extragerea speciilor coplesitoare, se extrag si exemplarele de fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele speciilor respective. In fagetele pure si in fagetele cu putine specii de amestec, de regula, este suficienta o singura lucrare de degajari bine executata. In fagetele pure rezultate din regenerari naturale, foarte dese, nu este necesara executaea lucrarilor de degajari . In astfel de arborete extragerea exemplarelor preexistente de fag poate fi executata cu ocazia lucrarilor de curatiri. Pentru marirea gamei de sortimente industriale in fagete pure aflate in stadiul de desis, deci in stadiul aplicarii degajarilor, pot fi introduse pe cale artificiala in completarea regenerarii naturale de fag, specii de valoare economica ridicata si de mare randament, cum sunt : larice european, duglas verde, brad, paltin de munte, frasin comun si cires. Periodicitatea lucrarilor de degajari este de 2 - 4 ani ; lucrarile se efectueaza in timpul sezonului de vegetatie ; exemplarele de fag vatamate cu ocazia exploatarii arboretului matern se recepeaza.

                    In arboretele amestecate de fag cu rasinoase, accentul se pune, in primul rand, pe promovarea exemplarelor de rasinoase(molid, brad, larice european etc). Se extrag exemplarele speciilor coplesitoare(mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca) si exemplarele de fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele de rasinoase. In astfel de arborete proportia fagului nu trbuie redusa sub 30%, fagul fiind o excelenta specie de amestec alaturi de molid si brad. Daca proportia speciilor coplesitoare este mai mica de 20% atunci este suficienta o singura lucrare de degajari. In schimb, daca proportia speciilor coplesitoare este mai mare de 20% atunci se aplica doua lucrari de degajari la interval de 2 - 3 ani.

                    In bradetele pure foarte dese provenite din regenerari naturale nu sunt necesare lucrari de degajari. Lucrarile de degajari devin necesare in bradetele amestecate sau in bradetele pure cu putine specii de amestec. In astfel de arborete degajarile consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca), a preexistentilor si a exemplarelor din fag provenite din lastari. Cu aceasta ocazie se extrag si exemplarele de brad cu virful rupt sau coroana asimetrica si labartata. Sunt suficiente doua lucrari de degajari executate la interval de 3 - 4 ani . Lucrarile pot fi executate tot timpul anului exceptand inceputul primaverii cand lujerii anuali se rup cu usurinta.

                    In molidisurile pure foarte dese provenite din regenerari naturale nu sunt necesare lucrari de degajari. In schmb, in molidisurile create artificial prin plantatii lucrarile de degajari sunt obligatorii pentru considerentul ca acestea sunt invadate de speciile coplesitoare (mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca). Lucrarile de degajari consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare ; de regula este suficienta o singura lucrare de degajari ; daca se aplica doua lucrari de degajari atunci intervalul dintre acestea este de 2 - 3 ani. Exemplarele speciilor putin reprezentate (fag, frasin comun, si paltin de munte) vor fi mentiunute in compozitia arboretelor, acestea fiind excelente specii de amestec alaturi de molid.

CURATIRI

Scopul curatirilor

Curatirile sunt taieri de ingrijire a arboretelor care se executa in etapa tineretii instadiile de nuielis si prajinis, stadii de dezvoltare (faze de dezvoltare) in care nu sunt suficient de dezvoltate coroanele arborilor datorita desimii prea mari a arborilor. Datorita desimii prea mari a arborilor procesul de diferentiere a arborilor devine din ce in ce mai accentuat. Diferenta accentuata a arborilor si concurenta dintre arbori pentru spatiul de nutritie din sol si din atmosfera au ca rezultat intensificarea procesului de eliminare naturala.

Datorita faptului ca, in concurenta pentru spatiul de nutritie, nu inving intotdeauna exemplarele cele mai bine cotate din punct de vedere economiceste necesar sa se intervina cu lucrari de curatiri pentru reglarea procesului de eliminare a arborilor prin extragerea, atat a exemplarelor uscate si rau conformate, cat si a exemplarelor apartinand speciilor coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc), specii de valoare economica scazuta.

Curatirile sunt lucrari de selectie in masa cu caracter negativ si au drept scop proportionarea amestecului si imbunatatirea compozitiei arboretelor prin extragerea, cu priorotate, a exemplarelor necorespunzatoare compozitiei-tel.

Extragerea arborilor se face numai din plafonul sau etajul superior al arboretului. Din plafonul inferior se extrag numai arborii uscati ; nu se extrag nici arbori rau conformati pentru considerentul ca acestia asigura protejarea solului impotriva inierbarii si stimuleaza producerea elagajului natural si cresterea si dezvoltarea arborilor din plafonul superior.

Cu ocazia aplicarii lucrarilor de curatiri se efectueaza si taierile de igiena precum si degajarile intarziate neefectuate cu ocazia degajarilor propriu-zise.

Tehnica de executie a lucrarilor de curatiri

Inainte de efectuarea lucrarilor de curatiri se asigura accesibilitatea inferioara a arboretului prin deschiderea unor linii de acces racordate la reteaua de transport. Liniile de acces au latimea de 1.5 - 2 m si sunt distantate la aproximativ 30 m una de alta. Aceste linii de acces asigura atat miscarea personalului silvic si a muncitorilor in arboret, cat si scoaterea materialului lemnos la drumurile de scos-apropiat.

Dupa aceea se amplaseaza in arboret suprafetele de proba de forma patrata, dreptunghiulara, sau circulara. Marimea totala a suprafatelor de proba este de 1- 3 % din suprafata arboretului. Suprafetele de proba sunt amplasate cat mai uniform pe cele doua diagonale ale arboretului. In suprafetele de proba, inginerul de specialitate efectueaza instructajul privind modul de efectuare a lucrarilor. Arborii de extras sunt insemnati cu vopsea rosie sau sunt grifati. Cu ocazia aplicarii curatirilor se extrag, cu prioritate exemplarele provenite din lastari, preexistentii si arborii rau conformati cu coroana asimetrica, precum si exemplarele apartinand speciilor coplesitoare coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc).

In arboretele foarte dese cum este cazul molidisurilor, bradetelor si fagetelor provenite din regenerari naturale se extrag si arborii cu mai putine defecte. Aceasta pentru a mari spatiul de nutritie a arborilor care raman in arboret (arborilor neextrasi)

In arboretele amestecate extragerea arborilor se concretizeaza, mai ales, asupra exemplarelor necorespunzatoare apartinand speciilor mai putin valoroase din punct de vedere economic (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc). Exemplarele speciilor mai putin reprezentate (frasin comun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele), vor fi mentinute in compozitia arboretului.

Taierea arborilor se face cu toporul, ferastrau manual, ferastrau mecanic Husqvarna cu disc sau cu motounealta Sthil.

Materialul lemnos rezultat din curatiri se fasoneaza in gramezi de craci, lemn de foc in metri steri sau in alte sortimente (araci de vie, pari de legume, pomi de iarna, etc). Materialul lemnos se depoziteaza pe liniile interioare de acces l ;a marginea drumurilor de scos-apropiat.

Perioada, periodicitatea si intensitatea curatirilor

Primele curatiri se efectueaza la 4 - 5 ani de la aplicarea ultimelor degajari.

In arboretele de rasinoase, curatirile pot fi efectuate tot timpul anului, exceptand perioada 01 mai - 15 iunie, pentru considerentul ca lujerii anuali abia formati se rup cu usurinta prin doborarea si scoaterea arborilor extrasi.

In arboretele de foioase lucrarile de curatiri pot fi efectuate tot timpul anului. Este preferabil sa se aplice in timpul sezonului de vegetatie cand speciile se disting cu usurinta dupa aparatul foliar.

In arboretele naturale periodicitatea lucrarilor de curatiri este de 3 - 5 ani, iar in arboretele create artificial este suficienta o singura interventie.

Intensitatea lucrarilor de curatiri se stabileste in suprafetele de proba cu ocazia instructajului privind modul de executie a lucrarilor.

Intensitatea lucrarilor de curatiri se determina in functie de numarul arborilor extrasi raportat la numarul initial de arbori din arboret, cu formula

iN=Ne : Ni*100, in care :

iN - intensitatea interventiei in procente

Ne- numarul arborilor extrasi

Ni - numarul initial de arbori

Intensitatea lucrarilor de curatiri poate fi determinata si in functie de suprafata de baza a arborilor extrasi raportata la suprafata de baza initiala, cu formula :

iG=Ge : Gi*100, in care :

iG- intensitatea interventiei in procente

Ge- suprafata de baza a arborilor extrasi in m2

Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in m2

In cazul arboretelor naturale neparcurse cu lucrari de ingrijire a semintisurilor si cu degajari, prima lucrare de curatiri are urmatoarea intensitate :

Nr.

Crt.

Formatiunea forestiera

Intensitatea (%)

iN

iG

1

Molidisuri

29

13

2

Bradete

35

18

3

Fagete

35

30

4

Gorunete

33

25

La aplicarea urmatoarelor lucrari de curatiri principalul criteriu care se are invedere la stabilirea intensitatii este consistenta arboretului, care nu trebuie sa scada sub 0.8 dupa aplicarea fiecarei lucrari de curatiri.

Numarul suprafetelor de proba se determina cu formula :

F . p

N=

f . 100

in care :

N - numarul suprafetelor de proba

F - suprafata arboretului in m2

F - suprafata unei suprafete de proba in m2

P - procentul de inventariere, care, in conformitate cu prevederile normelor tehnice de evaluare a masei lemnoase, este de 1 - 3% din suprafata arboretului.

Modul de aplicare a lucrarilor de curatiri in diverse formatiuni forestiere

                    In molidisuri , prima lucrare de curatiri se efectueaza cand inaltimea media a arborilor din plafonul superior este de 7 m inaltime care se realizeaza, in functie de conditiile stationale, la varsta de 12 - 18 ani. Intensitatea lucrarii se stabileste in asa fel incat consistenta arboretului sa nu scada sub 0.8. Aceasta inseamna ca distanta medie dintre arborii neextrasi este de 2 m. Se extrag, cu prioritate, exemplarele din speciile coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si exemplarele de molid vatamate, cu varful rupt sau rau conformate. In portiunile prea dese, pana la consitenta de 0.8, se extrag si unele exemplare de molid destul de bine conformate. Aceasta pentru a nu mari spatiul de nutritie din sol si din aer a exemplarelor ramase in compozitia arboretului, ceea ce are ca efect pozitiv intensificarea cresterii in grosime a arborilor si, implicit, cresterea rezistentei arboretului la actiunea nefavorabila a factorilor daunatori (vant, zapada, etc). Se pune accent pe promovarea exemplarelor speciilor putin reprezentate (brad, larice, fag, paltin demunte, anin negru, anin alb si scorus) chiar daca acestea nu sunt destul de bine conformate.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani .

                    In arboretele de molid situate la limita golului alpin si a celor situate pe soluri stancoase, superficiale si mlastinoase consistenta arboretului nu se reduce sub 0.9. In acest caz se extrag numai arborii uscati, cu varful rupt, cu varful uscat si cei atacati de boli si daunatori biotici.

                    In bradete - prima lucrare de curatiri se efectueaza la varsta de 18 - 25 ani. Se extrag, prin taierea de jos, exemplarele speciilor coplesitoare coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si exemplarele de brad vatamate cu varful rupt, cu varful uscat si cei cu coroana labartata, deci, rau conformati. Intensitatea lucrarii se stabileste in asa fel incat consistenta arboretului sa nu scada sub 0.9.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri cu o periodicitate de 3 - 5 ani.

                    In arborete amestecate de fag cu rasinoase, lucrarile de curatiri au ca scop principal proportionarea amestecului. Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si exemplarele de fag rau conformate si vatamate, in asa fel incat proportia fagului sa nu scada sub 30%.

                    In arboretele de fag si brad consistenta arboretului sa nu fie redusa sub 0.9 dupa interventie, iar in arboretele amestecate de molid, brad si fag sa nu fie reedusa sub 0.8.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani.

                    In fagete, prima lucrare de curatiri se efectueaza cand inaltimea media a arborilor din plafonul superior este de 8 - 10 m, inaltimea care se realizeaza la varsta de 17 - 22 ani.

Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) , exemplarele vatamate de fag, preexistentii de fag si exemplarele de fag provenite din lastari. Se mentin in compozitia arboretului exemplarele viabile (sanatoase) de molid, brad, gorun, paltin, frasin comun si cires. Daca in unele portiuni de arboret exemplarele acestor specii sunt deranjate in crestere de exemplarele de fag atunci se extrag exemplarele respective de fag chiar daca acestea sunt sanatoase. Aceasta, pentru considerentul ca lemnul de molid, brad, gorun, paltin, frasin comun si cires este mai vloros decat lemnul de fag si in plus in fagete astfel de specii sunt putin reprezentate, fagul fiind o specie eminamente de umbra.

RARITURI

Importanta lucrarilor de rarituri. Scopul lucrarilor.

Rariturile sunt lucrari de ingrijire a arborilor care se executa in stadiile de paris, codrisor si codru mijlociu, in mod deosebit, in stadiile de paris si codrisor.

Spre deosebore de degajari si curatiri, rariturile sunt lucrari de selectie pozitiva, in sensul ca rariturile urmaresc ce trebuie sa ramana in arboret .

Rariturile au drept scop principal promovarea exemplarelor de valoare din speciile principale de baza si principale de amestec.

In stadiul de paris, rariturile au ca obiect ingrijirea individuala a arborilor printr-o selectie pozitiva riguroasa si crearea conditiilor favorabile cresterii si dezvoltarii arborilor neextrasi. Selectia arborilor cu cele mai apreciabile insusiri morfologice, biologice si tehnologice are caracter individual datorita faptului ca rariturile se preocupa de promovarea si ingrijirea fiecarui arbore luat in parte. Concomitent cu aplicarea unei selectii individuale prin aplicarea rariturilor se asigura si imbunatatirea conditiilor de vegetatie a arborilor ramasi in arboret, iar in arboretele amestecate se finalizeaza procesul de proportionare a amestecului.

In stadiile de codrisor si codru mijlociu aplicarea rariturilor are cas cop principal stimularea cresterii in grosime si in volum a arborilor si asigurarea conditiilor favorabile unei fructificatii abundente necesara obtinerii unei regenerari naturale corespunzatoare.

Ultima raritura din stadiul de codru mijlociu isi pierde, in mare, caracterul selectiv, ea devenind mai mult o taiere preparatorie.

Perioada, periodicitatea si intensitatea rariturilor.

Perioada de efectuare a lucrarilor de rarituri depinde decompozitia arboretelor. In arboretele pure de rasinoase si in cele in compozitia carora intra putine specii de amestec, alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras se pot executa tot timpul anului. In arboretele amestecate , alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras se pot executa tot timpul sezonului de vegetatie, perioada in care arborii se disting mai usor dupa aparatul foliar.

Doborarea arborilor si fasonarea lemnului se pot efectua tot timpul anului.

Pentru colectarea lemnului la drumurile de scos-apropiat se realizeaza in prealabil o accesibilitate interioara a arboretului prin deschiderea unor linii de acces dispuse perpendicular pe drumurile de scos-apropiat. Liniile de acces au latimea de 1.5 m si sunt distantate intre ele la aproximativ 30 m una de alta. Aceste linii de acces se realizeaza inainte ca inaltimea medie a arboretului sa fi atins 10 m.

Periodicitatea rariturilor depinde de intensitatea rariturii anterioare si de compozitia, consistenta, varsta, provenienta, clasa de productie si structura verticala a arboretului. In stadiu de paris sunt suficiente 2 - 3 lucrari de rarituri la intervalle de 4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu sunt suficiente doua lucrari de rarituri la interval de 6 - 10 ani.

Intensitatea rariturilor se calculeaza cu formula :

, in care :

iG - intensitatea lucrarii in %

G e- suprafata de baza a arborilor extrasi, in cm2

Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in cm2

Sau cu formula :

, in care :

iV - intensitatea lucrarii in %

V e- volumul arborilor extrasi in m3

Vi- volumul numarului initial de arbori in m3

Intensitatea lucrarilor de rarituri depinde destadiul de dezvoltare a arboretului, temperamentul speciilor, natura lucrarilor executate anterior, precum si compozitia, consistenta, varsta si structura arboretului.

                    In stadiul de paris, cand cresterea in inaltime a arborilor, si procesele de indreptare si elagare a tulpinilor sunt foarte active, primele rarituri sunt de intensitate mai mica. Ulterior, adata cu inaintarea in varsta a arboretului, creste si intensitatea lucrarilor de rarituri.

                    In arborete alcatuite din specii de lumina, situate in statiuni de bonitate superioara, intensitatea lucrarilor este mai mare decat in arborete alcatuite din specii de umbra situate in conditii stationale mai putin favorabile.

- Aplicarea lucrarilor de rarituri in diverse formatiuni forestiere

In functie de structura arboretelor se aplica una din urmatoarele metode de rarituri : raritura de jos, raritura de sus, raritura combinata (mixta), raritura schematica sau raritura selectiva.

                    In stejarete si gorunete, se aplica raritura combinata (mixta). In stadiul de paris rariturile au un pronuntat caracter selectiv avand drept scop favorizarea cresterii si dezvoltarii arborilor de viitor, iar stadiile de codrisor si codru mijlociu au mai mult caracter de taiere preparatorie avand drept scop favorizarea cresterii in grosime a arborilor si stimularea fructificatiei arborilor de viitor din speciile principale de baza si principale de amestec. In arboretele de codru primele rarituri se efectueaza la varsta de 25 - 30 ani, iar in cele de crang la varsta de 15 - 25 ani. La prima raritura intensitatea lucrarii este pana la 15% din suprafata de baza a numarului initial, de arbori deci lucrarea este de intensitate moderata. La urmatoarele interventii intensitatea lucrarii este forte (puternica) fiind cuprinsa intre 15 - 25 %. In stadiul de paris volumul arborilor extrasi este cuprins intre 15 - 60 mc/ha, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu intre 25 - 100 mc/ha.

                    In sleauri, se aplica raritura combinata (mixta). La plicarea lucrarilor de rarituri trebuie sa se aiba in vedere faptul ca stejarul pedunculat si gorunul au o crestere mai inceata in prima perioada fiind puternic concurate de celelalte specii. Di aceasta cauza, in scopul promovarii exemplarelor de stejar pedunculat si gorun, in stadiul de paris, rariturile trebuie sa aibe un pronuntat caracter de selectie. Prima lucrare de rarituri se aplica la varsta de 20 - 25 ani. Arborii de viitor se aleg, cu prioritate, din exemplarele de stejar pedunculat si gorun. In unele portiuni de arboret in care predomina speciile principale de amestec se aleg si un numar restrans de arbori de viitor din exemplarele de frasin comun, paltin de camp, paltin de munte si cires. La prima interventie din stadiul de paris, numarul arborilor extrasi reprezinta aproximativ 30% din numarul initial de arbori . In stadiul de paris se aplica doua lucrari de rarituri la interval de 4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu se aplica 3 - 4 rarituri la intervalle de 8 - 10 ani .

                    In arboretele amestecate de gorun si fag, se aplica raritura combinata cu un pronuntat caracter de raritura de sus. Arborii de viitor se aleg, cu prioritate, din randul exemplarelor de gorun, lemnul de gorun avand insusiri tehnologice superioare lemnului de fag. Se asigura gorunului spatiul de nutritie necesar din sol si din atmosfera prin extragerea din etajul superior a exemplarelor de fag si de carpen, in mod deosebit, a celor care deranjeaza arborii de viitor de gorun. Intensitatea interventiei este de 20 - 25% din suprafata de baza a numarului initial de arbori. Periodicitatea lucrarilor este de 5 - 7 ani in stadiul de paris si de 8 - 10 ani in stadiile de codrisor si codru mijlociu.

                    In fagete, se aplica raritura combinata cu un pronuntat caracter de raritura de sus. In arboretele de fag de productivitate mijlocie si ridicata intensitatea lucrarii este de 20 - 25% din suprafata de baza a numarului initial de arbori, iar in fagetele de productivitate inferioara, sub 20%. Prima lucrare de rarituri se efectueaza la varsta de 25 - 30 ani. In stadiul de paris se aplica doua rarituri la interval de 6 - 8 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu se aplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate de 8 - 10 ani. Dupa fiecare interventie consistenta arboretului nu trebuie sa scada sub 0.8. Scadesrea consistentei sub 0.8 ar putea avea ca efect negativ invadarea afinului, care, ulterior poate compromite regenerarea naturale de fag. La varsta de 70 - 80 ani lucrarile de rarituri se sisteaza. Pana la efectuarea taierilor de regenerare se efectueaza numai taieri de igiena.

                    In bradete, se aplica raritura combinata. Prima lucrare de rarituri se efectueaza la varsta de 28 - 35 ani. In stadiu de paris, raritura combinata se apropie de raritura de jos, extractiile de arbori efectuindu-se mai mult din plafonul inferior. In stadiu de paris, consistenta arboretului nu trebuie redusa sub 0.9. In stadiile de codrisor si codru mijlociu consistenta arboretului poate fi redusa pana la 0.8. Se aplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate de 8 - 10 ani .

                    In molidisuri, se aplica raritura de jos, accentul punandu-se pe extragerea arborilor din plafonul inferior. In plafonul superior se efectueaza numai taieri de igiena. Aceasta, pentru a nu reduce prea mult consistenta arboretului, ceea ce ar putea avea ca efect negativ producerea doboraturilor de vant si de zapada. Prima lucrare de rarituri se efectueaza cand inaltimea medie a arboretului este de 12 - 13 m, inaltime care se realizeaza la varsta de 20 - 25 ani. Lucrarile de rarituri se efectueaza in stadiile de paris si codrisor. In stadiul de paris intensitatea interventiilor este de 15 - 20% din volumul initial al arboretului, iar in stadiul de codrisor, sub 15%. Periodicitatea lucrarilor este de 5 - 6 ani in stadiul de paris si 7 - 10 ani in stadiul de codrisor. Cu 30 - 35 ani inainte de varsta exploatabilitatii se sisteaza lucrarile de rarituri.

Masuri de protectia muncii

La lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor (ingrijirea semintisurilor, degajari, depresaj, curatiri, rarituri, elagaj artificial) se vor folosi unelte taietoare (foarfeci, cosoare, seceri, topoare, motounelte Stihl, ferastraie de mana, ferastraie mecanice) in buna stare de functionare, bine ascutite si bine fixate in cozi.

Lungimea cozilor uneltelor trebuie sa fie potrivita cu talia muncitorului. Cozile si manerele trebuie sa aibe o grosime potrivita (diam. 3 - 4 cm) si sa fie netede pentru a nu produce zgarieturi sau bataturi in palma. Este interzis a se folosi unelte cu cozi sau manere sparte.

Pe terenurile inclinate lucrarile vor incepe din amonte spre aval, iar muncitorii vor lucra aproximativ pe aceiasi curba de nivel. Deci, vor fi asezati la acelasi nivel pe curba de nivel.

In timpul executarii lucrarilor se interzice orice activitate la baza versantului. Aceasta, pentru a preveni producerea accidentelor, prin rostogolirea stancilor, bolovanilor si pietrelor.

Se interzice efectuarea lucrarilor pe timp de furtuna, ploi torentiale, grindina, ceata deasa sau ger puternic.

Santierele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare si cu medicamentele necesare conform normelor de protectia muncii. Muncitorii vor fi dotati si echipati cu echipamentul de protectie adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, manusi din panza rezistenta, casca de protectie).


Document Info


Accesari: 5452
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )