Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































o Istoric SCDVV BlajIstoricul viticulturii in TransilvaniaCadrul naturalCERCETARE

agricultura












ALTE DOCUMENTE

Adapost pentru porcine
ADAPOSTURI PENTRU TAURINE
ALBINA
Apicultura moderna
Albinele
o Istoric SCDVV BlajIstoricul viticulturii in TransilvaniaCadrul naturalCERCETARE

transparent

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Istoric SCDVV Blaj




o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Istoricul viticulturii in Transilvania

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Cadrul natural

·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l CERCETARE

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Genetica si ameliorarea vitei de vie

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Material saditor viticol

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Agrochimie viticola

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Agrotehnica viticola

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Protectia fitosanitara a vitei de vie

·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l DEZVOLTARE

o     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l     Activitatea de dezvoltare

·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l BAZA DE DATE



·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l PROIECTE

·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l FORUM

·     11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l      11111v211l CONTACT

transparent

transparent

transparent

transparent

PROTECTIA FITOSANITARA A VITEI DE VIE

 plantatie     11111v211l      11111v211l    La SCDVV Blaj cercetările sistematice de protectie fitosanitară a vitei de vie au început în anul 1958. În perioada respectivă

cercetarea stiintifică a fost orientată pe studiul  biologiei, ecologiei si combaterii manei vitei de vie (Plasmopara viticola) în pepinieră,

plantatii tinere si pe rod. Au fost intreprinse cercetări cu privire la rezistenta soiurilor din colectie si culturi comparative la atacul

produs de ciuperca Plasmopara viticola, rezultatele fiind publicate în Ampelografia României vol.IV.

Pentru prima dată la SCDVV Blaj s-a testat eficacitatea fungicidelor de sinteză organică, pe bază de zineb, captan, faltan (Aspor,

Captadin) care a dus la introducerea lor in combaterea manei, indeosebi in pepinierele viticole, unde fitotoxicitatea sulfatului de

cupru (zeama bordeleza) a determinat reducerea semnificativa a randamentului de vite altoite.

     11111v211l      11111v211l     Experientele cu ingrasaminte foliare asociate cu zeama bordeleza au dus la generalizarea utilizarii lor pe vegetatie la vita de

vie, asigurand concomitent prin fertilizarea si combaterea manei, sporuri insemnate de productie.

     11111v211l      11111v211l     Intrucat in aceea perioada zeama bordeleza era practic singurul fungicid utilizat pe scara de productie in combaterea

manei,pentru asigurarea unei protectii fitosanitare in conditii dificile,  s-au efectuat cu succes experiente privind utilizarea muiantilor

si adezivilor (Detersin, Aracet) care isi mentin si astazi valabilitatea.

     11111v211l      11111v211l     Pentru prima data in podgoria Tarnave si in Romania s-a pus in evidenta prezenta fungului patogen Monilinia fructigena pe

struguri.

     11111v211l      11111v211l     Au fost efectuate primele experiente cu erbicide la vita de vie cu produsele Simazin si Atrazin, in  doze diferite in functie de

speciile de buruieni, faza lor de vegetatie si perioada de aplicare.

     11111v211l      11111v211l     Inca din acea perioada laboratorul a coordonat intreaga activitate de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor vitei de

vie din zona.

     11111v211l      11111v211l     In anul 1969 s-a inregistrat primul atac masiv de acarieni la vita de vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor




cercetari riguroase in aceasta directie. In urma studiilor au fost identificate patru specii de acarieni daunatori : Tetranychus urticae

Koch, Panonycus ulmi Koch, ambele apartinand familiei tetranychide si Phyllocoptes vitis Nalepa sin cu Calepitrimerus vitis si

Eriophyes vitis Pagest sin. cu Colomerus vitis , din familia eryophidae. Pe parcursul a zece ani de mentinere sub observatie a

speciilor enumerate s-a constatat o reducerea apreciabila a populatiei speciilor tetranychide si dezvoltarea cu preponderenta a

speciei eriophyde Calepitrimerus vitis,devenit dupa 1980 principalul daunator al plantatiilor viticole din centrul Transilvaniei.

     11111v211l      11111v211l     Combaterea excesiva a daunatorilor, cu produse chimice pe baza de DDT si Paration  precum si utilizarea masiva a

piretroizilor de sinteza a produs dereglari puternice in ecosistemele viticole. In aceste conditii dupa 1985 au fost reconsiderate toate

mijloacele posibile de lupta impotriva speciilor daunatoare , rezultand un concept strategic nou cunoscut sub numele de combatere

integrata. In acest sens o preocupare deosebita a laboratorului de protectia plantelor SCDVV Blaj a fost aceea de a studia

elementele care sa asigure o combatere integrata a bolilor si daunatorilor vitei de vie prin:

     11111v211l   - Stabilirea necesitatii aplicarii tratamentelor de combatere a principalelor boli si daunatori ai vitei de vie din zona, in functie de

pragurile de daunare.

     11111v211l   - Extinderea masurilor profilactice  si  de combatere.

     11111v211l   - Promovarea metodelor si mijloacelor biologice si biotehnice de combatere. Sunt studiati feromonii si posibilitatile folosirii lor in

supravegherea si combaterea biologica a moliilor strugurilor , speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella.

     11111v211l      11111v211l     In ultimii ani, in cadrul sistemelor integrate de protectie fitosanitara a vitei de vie, concomitent cu celelalte masuri o

importanata deosebita s-a acordat organismelor entomopatogene. Pornind de la radiografia situatiei existente in regiune, cercetarile

au urmarit identificarea si stabilirea structurii entomofaunei utile prezente in ecosistemul viticol Tarnave, in vederea protejarii

acesteia si refacerii echilibrului ecologic in biosistemul pradator / daunator. Pana la ora actuala au fost identificate 32 specii utile,

acarianul pradator Typhlodromus pyri fiind considerata cea mai importanta specie acarofaga prezenta in zona.

     11111v211l      11111v211l     Ca urmare a acestor preocupari si a rezultatelor obtinute in activitatea de cercetare a fost elaborata pentru prima data in

tara o tehnologie de combatere biologica a acarienilor specia Calepitrimerus vitis prin colonizarea suprafetelor  cu pradatorul

Typhlodromus pyri.

     11111v211l      11111v211l     Promovarea conceptului de viticultura durabila a impus initierea unor cercetari privind  rationalizarea metodelor chimice de

combatere. Instalarea in  anul 1997 a unui sistem ultramodern (AgroExpert) de monitorizare a parametrilor climaterici si avertizare

automata a tratamentelor, a constituit un prim pas in elaborarea unor strategii moderne si rationale perfect adaptate conditilor

ecologice si climatice specifice zonei. In colaborare cu firma Atcon Telemetry furnizorul  programului de prognoza si avertizare

addVANTAGE  s-a urmarit imbunatatirea  modelului matematic prin elaborarea de noi algoritmi pentru specia de acarieni

Calepitrimerus vitis  si moliile strugurilor speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella.

     11111v211l      11111v211l     Au fost intreprinse cercetari privind noi specii de daunatori si agenti patogeni semnalati in plantatiile viticole din zona :

Plosnita verde a vitei de vie (Lygus spinolay), putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) si esca sau apoplexia (Stereum

hirsutum), elaborandu-se tehnologii specifice de combatere.

     11111v211l      11111v211l     Un loc aparte in cadrul cercetarilor de protectie fitosanitara l-au ocupat experientele privind testarea noilor pesticide oferite

viticulturii. La SCDVV Blaj sunt organizate an de an loturi si variante experimentale pentru testarea biologica a produselor de ultima

ora folosite in combaterea manei, puteregaiului cenusiu, puteregaiului negru, fainarii, acarienilor si moliilor vitei de vie.

     11111v211l      11111v211l     Rezultateale cercetarilor efectuate au fost puse la dispozitia sectorului de productiei a SCDVV  Blaj, societatilor comerciale

de profil din zona, micilor producatori, prin tehnologii de combatere specifice, popularizate prin seminarii tehnice, publicatii tehnice,

brosuri, articole din ziare si reviste.

     11111v211l      11111v211l     In decursul anilor pe linie de protectie a vitei de vie au lucrat urmatorii: Dr. Ing Minoiu N.; ing. Halmaciu P.; ing. Manda Gh.;

ing. Rosian M., iar dupa anul 1992 laboratorul este condus de Dr. ing. Tomoiaga Liliana fiind sprijinita de catre Petric Emiliana,

laborant.

     11111v211l      11111v211l     In prezent, cercetările de protectie fitosanitară a vitei de vie sunt orientate spre găsirea mijloacelor de obtinere a maximului



de recoltă  în conditiile conservării si potentării active si dinamice a sistemului natural exploatat. Astfel se aprofundează studii privind

combaterea integrată si ratională a bolilor si dăunătorilor vitei de vie prin cresterea ponderii fitoprotectiei sanitare biologice si

biotehnice în scopul eliminării pesticidelor foarte toxice si poluante. Se studiază fenomenul de rezistentă a agentilor patogeni si

dăunători la pesticide, selectivitatea, remanenta si fitotoxicitatea noilor pesticide.

     11111v211l      11111v211l     Se vor continua cercetările privind evolutia principalelor boli si dăunători ai vitei de vie în vederea elaborării unor strategii

moderne de combatere care să contribue la dezvoltarea viticulturii din centrul Transilvaniei.

transparent

transparent

transparent

transparent

HOME - ISTORIC - CERCETARE - DEZVOLTARE - BAZA DE DATE - FORUM - PROIECTE - HARTA SITE - CONTACT

transparent

Copyright 2006 Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj

transparent

515400 Blaj, Str.Gh.Baritiu Nr.2, Judetul Alba, Tel: 0258-711623, Fax: 0258-710620, E-mail: scvblaj@cristalsoft.ro

transparent

Mana vitei de vie

Boala este  produsa de o ciuperca, Plasmopara viticola. Ea ataca toate organele verzi ale plantei: frunze, lastari, inflorescente, boabe, circei si chiar muguri. Frunzele sint atacate din primele varste, maximum de sensibilitate prezentand cand ating suprafata de cea 20 cm patrati. Pe masura ce frunzele cresc si tesuturile imbatranesc, ele devin mai rezistente si infectiile cu mana se produc mai greu. Pe frunze aspectul atacului este diferit, in functie de stadiul de dezvoltare a bolii. Ciuperca patrunde in tesuturile frunIzei, pe fata inferioara a frunzelor, sau prin rani. In dreptul punctelor unde s-a produs infectia, dupa citeva zile, pe fata superioara a frunzei apar pete galbui, mai lucioase decit restul frunzei, asemanatoare cu petele de untdelemn, numite din aceasta cauza "pete untdelemnii". Dupa 1-2 zile, in functie de temperatura si umiditatea atmosferica, pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor untdelemnii apare un puf albicios, reprezentind fructificatiile ciupercii. Pe masura ce boala avanseaza, tesuturile din centrul petelor se brunifica si se usuca. Aceasta este faza de "arsuri pe frunze". Toamna (septembrie - octombrie), pe frunzele mature, in tesuturile infectate, apar numeroase pete mici, colturoase, brune, dand frunzei un aspect mozaicat. In aceste pete iau nastere sporii de iarna (oosporii), forma sub care ciuperca rezista peste iarna in frunzele cazute.

Cea mai pagubitoare forma de atac se manifesta pe inflorescente, care pot fi total distruse. Boabele sint atacate de la formarea lor pina la intrarea in parga.

Masuri de prevenire si combatere. Pentru prevenirea si combaterea manei la vita de vie se recomanda aplicarea unui complex de masuri culturale si tratamente chimice.

Masurile culturale se refera la: evitarea efectuarii de plantatii insuficient aerisite, legarea corecta a lastarilor, aplicarea echilibrata a ingrasamintelor, cu evitarea excesului de azot, executarea la timp a prasilelor, evitarea stagnarii apei in plantatii etc.

Tratamentele chimice au un rol preventiv, aplicandu-se prin stropiri in timpul incubatiei ciupercii. Pe vara se executa 4-8 si chiar 10 stropiri la avertizare, in functie de conditiile de mediu, mai numeroase in verile cu precipitatii multe. Deosebit de importante sunt tratamentele aplicate inainte de inflorit si imediat dupa legarea boabelor.
In prima parte a perioadei de vegetatie stropirile se fac cu produse acuprice si sistemice ca: Dithane M-45 (0,2%), Orto-phalthan 50 WP (0,2%), Captadin 50 PU (0,2%), Zineb S-80 (0,3-0,4%), Ridomil 48 WP (0,2%) etc.
Ultimele 2-3 stropiri se fac cu zeama bordeleza (0,75-1,00%) sau cu oxiclorura de cupru (Turdacupral - 0,4-0,5%). Pentru a spori remanenta solutiei pe plantele tratate se adauga un adeziv (Aracet - 0,2%).



loading...











Document Info


Accesari: 2779
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )