Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





CONCEPTUL DE ASIGURARI SOCIALE SI PROTECTIE SOCIALA

Asigurari

loading...









ALTE DOCUMENTE

Asigurari comerciale
Asigurarile sociale de sanatate-partea I
PARTICULARITATILE SISTEMULUI DE ASIGURARI
DEFINIREA UNOR TERMENI UZUALI IN ASIGURARI
FUNDAMENTAREA BUGETULUI SISTEMULUI DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE
EVIDENTA STAGIILOR DE COTIZARE
ASIGURARI COMERCIALE - Conceptul de ASIGURARE, Premisele asigurarii

CONCEPTUL DE ASIGURĂRI SOCIALE sI PROTECŢIE SOCIALĂ

Evolutia social-istorica si culturala al omului a adus cu sine si o diversificare a nevoilor individuale si de grup, īn aceasta privinta existānd o logica si o dinamica specifica a sistemului de nevoi, o conexiune functionala a acestora. Societatea a devenit un cadru obligatoriu de īmplinire a trebuintelor omenesti si de promovare a mijloacelor pentru satisfacerea lor.

          Pentru orice individ si īn cazul oricarei societati viata, sanatatea, proprietatea, siguranta persoanelor si a bunurilor materiale sunt valori fundamentale si prioritare.

          Necesitatea de a se asigura este indispensabila oricarui cetatean din zilele noastre, acesta dorind sa-si protejeze propria persoana si bunurile sale īmpotriva evenimentelor paguboase, daunatoare, nedorite. Anumite consecinte ale unor īmprejurari nefaste ar putea fi evitate prin vigilenta (incendiul, furtu 313l1116d l), altele nu pot fi evitate īn ciuda oricarui efort depus (cutremurul, grindina, trasnetul), iar altele sunt guvernate de legitati inevitabile, oamenii fiind neputinciosi de a utiliza, īn totalitate, forta naturii, resursele de timp īn favoarea lor, datorita limitei cunoasterii si specificitatii fiintei umane (decesul). Dezastrele naturale, revolutiile, razboaiele si īnmultirea atentatelor teroriste, la īnceputul acestui secol al XXI-lea, īn diverse zone de pe glob (Israel, New York, Irak, Madrid s.a.), au amplificat starea de incertitudine a oamenilor si au accentuat, totodata, nevoia lor de a trai īntr-o lume, īn care sa se simta aparati si neagresati, īn care scānteia vietii sa ramāna vie, iar acumularile īn cunoastere si experienta sa conduca la īntarirea puterii umane, īn vederea cresterii calitatii vietii, al asigurarii unui grad sporit de civilizatie si de siguranta a societatii.

Cu cāt sentimentul de insecuritate personala si neajutorare este mai pronuntat, cu atāt si constiinta ori dorinta propriei asigurari este mai puternica si lucida.

1.1 Elemente definitorii ale necesitatii asigurarii si protectiei sociale

Necesitatea obiectiva a īnfaptuirii asigurarilor sociale decurge din faptul ca salariatii, cooperatorii, agricultorii, īntreprinzatorii particulari, lucratorii pe cont propriu si alte categorii de persoane, participante la desfasurarea procesului de productie si a oricaror activitati recunoscute ca fiind utile societatii, pot ajunge īn imposibilitatea de a mai munci cu integritatea fortelor lor, datorita diferitelor cauze, cum sunt: accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de vārsta, pierderea, restructurarea lcurilor de munca, etc.

          Īn aceasta situatie persoanele active ocupational pot pierde capacitatea de a-si cāstiga prin munca proprie cele necesare traiului lor si familiilor lor, ceea ce determina ca statul, angajatorii - salariatii īn principal - prin companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, unitatile si organizatiile cooperatiste, asociatiile, īntreprinderile private - īntreprinzatorii particulari, lucratori pe cont propriu - etc., precum si asiguratii sa-si uneasca eforturile, pentru a lua din timp masurile preventive corespunzatoare īn vederea protectiei celor īn cauza, asigurāndu-le o parte a veniturilor necesare īn perioada de incapacitate de munca sau de pierdere a locului de munca.

          Problemele de asigurari sociale din fiecare tara sunt reglementate īn concordanta cu conditiile politice, economice, sociale si culturale ale fiecarei etape de dezvoltare a societatii.

Scopul permanent propus de participanti este de a contribui la īmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor, pe īntregul parcurs al vietii lor, fie perioada activa, fie chiar  inactiva

Sistemele de asigurari sociale se bazeaza pe perioada activa a membrilor societatii cāt si pe interesul actorilor de pe piata muncii.

          Dezvoltarea si perfectionarea diferita de la tara la tara a factorilor de productie au determinat crearea unui sistem propriu national de asigurari sociale a carui extindere si perfectionare este un proces continuu, atāt pe plan national cāt si pe cel european, respectiv mondial.

          Fiind o importanta problema de stat, īn Romānia, īnsusi statul īsi asuma responsabilitea reglementarii si aplicarii masurilor de protectie sociala, avānd scopul final, asigurarea unui trai decent ale cetatenilor sai, acestea fiind garantate de Constitutie - legea fundamentala a societatii.

          Notiunea de asigurari sociale este tratata īn literatura economico-financiara si juridica succint si neuniform si pāna īn prezent nu o īntālnim īntr-o formulare, unanim, admisa respectiv acceptata.

          Īn interesul īntelegerii corecte, īntr-un spirit evolutiv al asigurarilor sociale, redam mai jos cāteva definiri exemplificative, astfel ele reprezinta:

-         forma de ocrotire a persoanelor īncadrate, constānd īn acordarea de ajutoare materiale si asistenta medicala īn caz de boala, īn trimiterea la odihna sau tratament

-         ansamblul de masuri constānd īn indemnizatii (venituri de īnlocuire) prestatii si servicii, care se asigura de catre stat, īn cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stabilite prin lege.

-         o veriga importanta a sistemului financiar si de credit, cuprinzānd acele relatii economice, exprimate īn forma baneasca, prin mijlocirea carora se repartizeaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii personalului muncitor, cooperatorilor si membrilor lor de familie, īn caz de pierdere temporara sau definitiva a capacitatii de munca, la batrānete si īn multe alte cazuri

-         un sistem de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si a membrilor lor de familie, care consta īn acordarea de catre stat sau anumite organizatii, de indemnizatii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, la tratament balnear si alte gratuitati, īn perioada īn care se gasesc, temporar sau definitiv, īn incapacitate de munca sau īn alte cazuri cānd ajutorarea este necesara

-         cel mai important mijloc de realizare a protectiei populatiei active, īn special a salariatilor, īn caz de pierdere a veniturilor din cauza de somaj, maternitate, īmbolnaviri, invaliditate,precum si a populatiei inactive cauzata de batrānete sau decesul asiguratului cu mostenitori dependenti - fara posibilitati de a se īntretine pe cont propriu

-         asigurarile sociale constituie partea relatiilor social-economice banesti, cu ajutorul carora, īn procesul repartitiei produsului intern brut, se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor, pensionarilor si a membrilor familiilor acestora.

-         finantarea masurilor de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si a membrilor de familie si constau īn acordarea de catre stat de indemnizatii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, la tratament balnear si alte gratuitati, īn perioada īn care se gasesc, temporar sau definitiv, īn incapacitatile de munca sau īn alte cazuri cānd ajutorarea este necesara

-         un ansamblu de norme obligatorii privind asigurarea materiala de batrānete, boala sau accident a persoanelor care sunt subiecte īntr-un raport juridic de munca sau a altor categorii de persoane, precum si a urmasilor acestora

Asigurarea sociala are un rol de prevenire, īntareste spiritul de independenta si libertate a membrilor societatii si dezvolta spiritul de solidaritate si coeziune sociala atāt īn perioada activa cāt si de inactivitate a membrilor societatii.

Īn procesul de formare a veniturilor bugetului asigurarilor sociale se cultiva spiritul de economisire a populatiei ocupate si aceasta constituie un mijloc de reglare a relatiilor financiar-bancare, recunoscāndu-i-se rolul de pārghie financiara.

1.2 Sfera de cuprindere

          Experienta internationala, acumulata pe parcursul a mai bine de 150 de ani, a demonstrat ca apararea īmpotriva formelor concrete de riscuri sociale poate fi organizata, cel mai eficient, īn cadrul diferitelor forme -sectoare- ale sistemului de asigurari sociale.

1.3 Obiectul asigurarilor sociale

Esenta oricarei forme de asigurare consta īn diminuarea si compensarea riscului de pierderi materiale, prin distribuirea consecintelor negative ale acestuia la un numar, cāt mai mare posibil, de subiecti -persoane juridice si fizice- expusi anumitor forme de risc asigurate.

Īn acest scop, participantii respectivi īsi constituie resursele banesti -materiale- pentru utilizarea lor, atunci cānd se ivesc evenimente care constiuie cazurile de risc asigurat, ceea ce conduc la pierderea respectiv diminuarea certa a resurselor materiale existente.

Obiectul protectiei prin asigurare sociala, īl constituie riscul de pierdere a veniturilor profesionale respectiv a salariului -veniturilor- de catre populatia ocupata, de asemenea riscul de a suporta cheltuieli suplimentare legate de recuperarea capacitatii de munca si reabilitare profesionala.

Formele, componenta subiectilor si sfera relatiilor sociale (apropiate īntre ele, din cauza aparitiei unei situatii de insuficienta a mijloacelor de existenta īn rāndul salariatilor si al altor categorii de persoane, care desfasoara o activitate economico-sociala aducatoare de venit), sunt unite prin acea categorie social-economica si juridica universala numita "risc social".

Situatia de risc social poate apare ca urmare:

·        pierderii capacitati de munca (din cauza de boala, accident, maternitate, batrānete, etc.);

·        lipsei cererii pe piata muncii (somaj).

Insuficienta mijloacelor de existenta, ca urmare a bolii, accidentelor, invaliditatii, maternitatii, care determina ca lucratorul sa nu poata participa īn procesul de productie, fiind astfel privat de salariu reprezinta, pentru individ, un eveniment īntāmplator, iar pentru economia de piata, īn general, un fenomen permanent si de masa.

Ca fenomen social, riscurile sociale sunt determinate de īmbinarea complexa a diferitilor factori din viata societatii: politica sociala si politica economica a statului, maturitatea societatii civile si baza legislativa, gradul de dezvoltare a raporturilor de munca dintre angajatori si angajati.

Asadar obiectul asigurarilor sociale īl reprezinta relatiile economice si juridice ale subiectilor īn constituirea si utilizarea mijloacelor financiare, destinate ocrotirii populatiei ocupate fata de riscurile sociale, precum si īn organizarea asistentei medicale si de reabilitare.

De remarcat, faptul ca asigurarile sociale de stat pentru salariati vizeaza riscurile sociale enumerate de Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.102/1952, respectiv boala, maternitatea, invaliditatea, batrānetea, accidentul de munca si boala profesionala, decesul, protectia juridica a somerilor, sarcinile familiale s.a.

1.4 Obiectivele asigurarior sociale

Principalele obiective ale asigurarilor sociale de stat din Romānia, sunt urmatoarele:

·        Acordarea de prestatii īn bani, pe termen lung si scurt, acestea reprezentānd venit de īnlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batrānetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, profesionale sau decesului.




·        Prevenirea īmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca prin:

- acordarea de indemnizatii pentru trecerea temporara īn alta  munca, reducerea timpului de munca sau īn caz de carantina;

- acordarea de ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice

- tratament balnear si reabilitare profesionala, potrivit programului individual de recuperare a capacitatii de munca.

·         Cedarea unei parti din contributiile individuale datorate sistemului public de asigurari sociale de stat īn favoarea celui privat

·         Armonizarea si exportul de prestatii īn relatiile cu tarile comunitatii europene cāt si īn alte situatii specifice reglementate.

1.5 Protectia sociala - Delimitari conceptuale

Transformarile ce au avut loc dupa Decembrie 1989 au determinat declansarea unui proces complex privind democratizarea societatii si evolutia societatii dupa principiile functionarii unei  economii de piata.

Ca urmare, au fost largite sfera preocuparilor teoretice pe līnga cele privind domeniul asigurarilor financiar bancare dar si politice si īn rāndul opiniei publice cu privire la protectia sociala, la asigurarile sociale si diferite forme de asistenta sociala.

Se constata īnsa īn continuare o anumita nesiguranta privind continutul, sfera de cuprindere, principiile de organizare, functionare si finantare a sistemului de protectie sociala.

          Conceptul de protectie sociala are ca sfera de cuprindere similara cu cel de securitate sociala consacrata institutional, pe plan mondial.

Securitatea sociala este definita de Biroul International al Muncii, drept protectia pe care societatea o acorda membrilor sai printr-un ansamblu de dispozitii publice contra mizeriei economice si sociale, care īi ameninta īn caz de pierdere sau reducere importanta a cāstigurilor datorita bolii, maternitatii, accidentului de munca, somajului, invaliditatii, batrānetii sau decesului, precum si prin acordarea de īngrijiri medicale si de alocatii familiilor cu copii.

Īn tara noastra, dupa decembrie 1989 conceptul de protectie sociala a fost folosit si consacrat īn Constitutia Romāniei.

Īn viziunea predominanta a specialistilor -teoreticieni si practicieni-, protectia sociala reprezinta un ansamblu de actiuni īntreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau īnlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populatiei.

Protectia sociala se sprijina pe principiul solidaritatii, astfel:

-         solidaritatea celor care nu au copii fata de cei care si-au asumat responsabilitatea de a da viata si a educa generatiile urmatoare;

-         solidaritatea celor sanatosi fata de cei bolnavi;

-         solidaritatea celor activi fata de cei carora vārsta nu le mai permite exercitarea unei activitati utile pentru societate;

-         solidaritatea celor care au un loc de munca fata de cei aflati īn somaj.

Cāmpul de aplicare al unui sistem de protectie sociala este delimitat de trei coordonate si anume:

-         categoria de persoane protejate;

-         riscurile sociale acoperite;

-         mecanismele de protectie sociala.

Īn ceea ce priveste mecanismele de protectie sociala, pot fi remarcate categoriile variate de prestatii prin care se urmareste īnlaturarea efectelor daunatoare ale riscurilor sociale.

Īn raport cu obiectul lor, prestatiile pot fi:

-         īn bani (pensii, indemnizatii de somaj, alocatii, ajutoare etc.);

-         īn natura (īngrijirile medicale, proteze, orteze).

 Īntr-o acceptiune mai larga, protectia sociala  se refera nu numai la protectia veniturilor. Ea vizeaza, o multitudine de domenii, cum ar fi: sanatatea, instruirea si educatia, cultura, conditiile de odihna si recreere, mediul social-politic,  dezvoltarea parteneriatelor sociale, conditiile materiale de viata -locuinta si mediul de locuit, ocuparea fortei de munca si conditiile de munca; veniturile si consumurile) protectia persoanelor īn vārsta, acelora aflate īn incapacitate de munca, a urmasilor, viata de familie, respectarea ordinii sociale si de drept, etc.

Īntr-o asemenea abordare, protectia sociala se apropie mai mult de ceea ce este īndeobste cunoscut sub denumirea de bunastare sociala.

Alaturi de asigurarile sociale, sistemul de asistenta sociala reprezinta o componenta de baza a sistemului de protectie -securitate sociala.

Locul si rolul asistentei sociale este definit īn raport cu alte obiective, actiuni, masuri menite sa contribuie la ameliorarea  conditiilor de viata ale populatiei - la nevoie.

Formele moderne de securitate sociala promoveaza inclusiv masuri active de formare, dezvoltare a categoriilor de asigurati cāt si a celor care dezvolta piata muncii si formele de ocupare a fortei de munca.

Sistemul de asistenta sociala reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala. Sistemul de asistenta sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau īnlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii, care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.

Asistenta sociala are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa īsi asigure nevoile sociale, sa īsi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala.

Sistemul national de asistenta sociala se īntemeiaza pe urmatoarele principii generale:

-         respectarea demnitatii umane,

-         universalitatea,

-         solidaritatea sociala,

-         parteneriatul,

-         subsidiaritatea.

Spre deosebire de sistemul contributiv al asigurarilor sociale de stat, care ofera prestatii pe baza de afiliere la sistem si plata unei contributii stabilita prin lege, īn cadrul sistemului de asistenta sociala prestatiile sunt limitate la anumite categorii de populatie defavorizata -de exemplu persoane care nu-si pot procura cele necesare traiului, iar familia este si ea neputincioasa sau pur si simplu lipseste si se acorda pe baza de ancheta sociala, prin testarea nevoilor sociale -ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata īn vederea integrarii sociale.

Asistenta sociala are o vocatie universala, pentru ca, nevoia, odata dovedita, va permite accesul tuturor categoriilor de populatie aflate īn situatii dificile din punct de vedere material sa beneficieze de prestatii.

Finantarea asistentei sociale cade, īn cea mai mare parte, īn grija statului, care aloca īn acest scop anual, fonduri din bugetul de stat.

Prestatia de asistenta sociala este o masura derivata din starea de saracie. Asistenta sociala accentueaza dependenta persoanei fata de puterea discretionala a statului.

Asistenta sociala este īn responsabilitatea institutiilor publice specializate ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale si a organizatiilor societatii civile.




Document Info


Accesari: 8225
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )