Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ELABORAREA DECIZIEI IN CONDITII DE INCERTITUDINE: RISC SI ASIGURARE

Asigurari










ALTE DOCUMENTE

ASIGURAREA AERONAVELOR
ASIGURARILE - ASPECTE GENERALE
Tematica pentru examenul de licenta - IUNIE 2009 - ASIGURARI SI REASIGURARI
ASIGURARI COMERCIALE - Conceptul de ASIGURARE, Premisele asigurarii
ASIGURAREA DE PERSOANE
SISTEMUL PUBLIC DE PENSII SI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE
PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR
TIPOLOGIA ASIGURARILOR SOCIALE
CURS 4 ASIGURARI SI REASIGURARI
Test grila - asigurari

ELABORAREA DECIZIEI ĪN CONDIŢII DE INCERTITUDINE: RISC sI ASIGURARE 

B. Maximizarea Utilitatii asteptate: Atitudini fata de risc

Oamenii trateaza incertitudinea prin maximizarea valorilor monetare asteptate? Sa presupunm ca cele doua decizii din sectiunea anterioara, D1 si D2, au aceeasi valoare monetara asteptata. Ati fi indiferent īntre cele doua cursuri de actiune? Probabil nu. D1 este un lucru sigur. D2 nu este. Reflectānd, multi ar ezita sa urmeze D2 numai pentru ca valoarea monetara asteptata a lui D2 a fost mai mare decāt a lui D1. Motivul pentru aceasta ezitare poate sta īn faptul ca multi dintre noi sunt reluctanti la joc si D2 cu siguranta este un joc. Īn general suntem mult mai confortabili cu un lucru sigur ca D1. Putem formaliza teoria noastra a elaborarii deciziei īn conditii de incertitudine ca sa tina cont de aceasta atitudine?  



Explicatia formala pentru acest fenomen de a evita jocurile a fost prima data oferita īn Secolul al 18-lea de matematicianul si clerical elvetian Daniel Bernoulli. Bernoulli a notat adesea ca oamenii care iau decizii īn conditii de incertitudine nu īncearca sa maximizeze valorile monetare asteptate. Īn schimb ei maximizeaza utilitatea asteptata. Introducerea utilită 24324b117y ;tii ne permite sa prezentam notiunea de atitudini fata de risc a elaboratorilor deciziei.  

1. Aversiunea la risc. Sa presupunem ca utilitatea este o functie de, printer altele, venitul īn bani:

Bernoulli a sugerat ca o relatie comuna īntre venitul īn bani si utilitate era ca pe masura ce venitul a crescut, utilitatea de asemenea a crescut, dar la o rata descrescatoare. O astfel de functie utilitate arata diminuarea utilitatii marginale ale venitului. De exemplu, daca nivelul venitului cuiva este $10.000, o suplimentare de $100 a venitului va adauga mai mult la utilitatea totala decāt ar adauga $100 la venitul aceleiasi personae de $40.000. O functie utilitate ca si cea prezentata īn Figura 2.16 are aceasta proprietate. Cānd venitul acestei personae creste cu $1.000 la un nivel scazut, utilitatea sa creste de la 100 la 125 de unitati, o crestere cu 25 de unitati. Dar cānd venitul sau creste cu $1.000 la un nivel mai mare al venitului, utilitatea sa creste de la 300 la 310 unitati, o crestere de numai 10 unitati.  

O persoana a carei functie utilitate īn venitul īn bani prezinta o diminuare a utilitatii marginale, se spune ca este risc-aversa. Iata o definitie mai formala a aversiunii la risc:  

O persoana se spune a fi risc-aversa daca ea considera ca utilitatea unei anumite perspective de venit īn bani ca fiind mai mare decāt utilitatea asteptata a unei perspective incerte de valoare monetara asteptata egala.  

De exemplu, reamintiti-va proiectul antreprenorului:  

Un decident avers la risc ar urma certitudinea de $85 decāt sa-si assume un proiect al carui EMV este egala cu $85.  

2. Neutralitatea la risc. Economistii presupun ca majoritatea oamenilor sunt aversi la risc, dar unii oameni sunt fie neutrii la risc sau, la fel ca si jucatorii, alpinistii si soferii de masini de curse, prefera riscul. Ca si aversiunea, aceste atitudini fata de risc pot fi de asemenea definite īn termeni ai functiei utilitatii individului īn venitul īn bani si utilitatea marginala a venitului.  

Cineva care este neutru la risc are o utilitate marginala constanta a venitului si este de aceea indiferent īntre o perspectiva sigura a venitului si o perspectiva incerta de valoare monetara asteptata egala. Figura 2.17 prezinta functia utilitate pentru o persoana risc-neutra. Este o linie dreapta deoarece utilitatea marginala a venitului la o persoana risc-neutra este constanta.  

Figura compara schimbarea īn utilitate cānd venitul persoanei risc-neutra este crescut cu $1.000 la doua nivele diferite de venit. Cānd venitul acestei persoane creste cu $1.000 la un nivel scazut al venitului, utilitatea sa creste de la 80 la 100 de unitati, o crestere de 20 de unitati. si cānd venitul sau creste cu $1.000 la un nivel ridicat al venitului, utilitatea sa creste cu exact aceeasi cantitate, 20 de unitati, de la 160 la 180 de unitati. Astfel, pentru persoana risc-neutra utilitatea marginala a venitului este constanta .  

Economistii si specialistii īn finante atribuie foarte rar indivizilor o atitudine de neutralitate la risc. Totusi, ei chiar asuma īn mod comun ca roganizatiile de business sunt risc-neutre.  



3. Cautator de risc sau Prefera-riscul. Cineva care este cautator de risc sau prefera-riscul are o utilitate marginala īn crestere a venitului si, astfel, prefera o perspectiva inverta a venitului de valoare monetara asteptata egala. Figura 2.18 prezinta functia utilitate a unui individ care prefera riscul. Figura ne permite sa comparam schimbarea īn utilitate cānd venitul persoanei care prefera riscul este crescut cu $1.000 la doua nivele diferite de venit. Cānd venitul acestei persoane creste cu $1.000 la un nivel scazut de venit, utilitatea sa creste de la 80 la 85 de unitati, o crestere de 5 unitati. Totusi, cānd venitul sau creste cu $1.000  la un nivel ridicat de venit, utilitatea sa creste de la 200 la 230 de unitati, o crestere de 30 de unitati. Astfel, pentru persoana care prefera riscul utilitatea marginala a venitului, creste.  

 2.10. ELABORAREA DECIZIEI ĪN CONDIŢII DE INCERTITUDINE: RISC sI ASIGURARE 

C. Cererea de Asigurare

Una dintre celemai importante implicatii comportamentale ale aversiunii la risc este aceea ca oamenii vor plati bani pentru a evita sa se confrunte cu rezultate incerte. Adica, o persoana aversa la risc poate sa prefere un venit mai mic, sigur, unui venit mai mare, incert.  

Exista trei cai prin care o persoana aversa la risc poate converti un rezultat incert īntr-unul cert. Prima, el poate cumpara o asigurare de la altcineva. A doua, el se poate auto-asigura. Aceasta poate implica aparitia de cheltuieli pentru a minimiza probabilitatea aparitiei unui eveniment incert sau pentru a minimiza pierderea monetara īn eventualitatea unui anumit eveniment neprevazut. Un exemplu este instalarea de detectoare de fum īntr-o casa. O alta forma de auto-asigurare este punerea de o parte a unei sume de bani pentru a acoperi posibile pierderi. A treia, o persoana aversa la risc care ia īn considerare sa cumpere un activ riscant, poate reduce pretul pe care este dispus sa-l plateasca pentru acel activ.  

Pul ilustrarii optiunii de asigurare a pietei, sa consideram Figura 2.19, care īnfatiseaza functia utilitate īn venit pentru o persoana aversa la risc. Sa prespunem ca aceasta persoana se confrunta cu o perspectiva incerta, sa spunem, pierderea de cāstiguri datorita īnbolnavirii catastrofice din anul care urmeaza. El este self-employed si īn prezent nu este acoperit de un plan de asigurare medicala. Daca el nu se va īmbolnavi, el este sigur sa cāstiga $25.000 pe parcursul anului. Un venit īn bani de $25.000 īi da lui o utilitate de Og, corespunzatoare distantei verticale de la $25.000 de pe axa venitului la punctul G de pe functia utilitate. Daca el va fi catastrofal de bolnav, aceasta persoana nu va fi capabila sa lucreze si venitul sau va scadea la $5.000. Un venit de $5.000 īi va da lui o utilitate de Oh.  

Pentru a vedea daca el va cumpara asigurare īmpotriva īmbolnavirii catastrofice, individul trebuie sa estimeze probabilitatea ca el se va īmbolnavi, sa calculeze valoarea monetara asteptata a acelei situatii si sa compare asteptarea cu costul unei polite de asogirare (prima de asigurare). Probabilitatea īmbolnavirii catastrofice determina un punct de-alungul segmentului de dreapta GH din care poate fi calculata valoarea monetara asteptata a unui eveniment incert. Sa asumam ca probabilitatea de īmbolnavire este data de punctul K de pe GH. Valoarea monetara asteptata a acestui rezultat incert este IK si utilitatea asteptata este Ok. De notat ca un venit cert de Ip ar da acestei persoane o utilitate de Ok, exact egala cu aceea a unui venit incert IK. Urmeaza ca aceasta persoana aversa la risc ar fi dispus sa se predea pāna la, dar usor mai putin decāt, ($25.000 - IP)  din venitul sau sigur, īn schimbul de a nu avea de purtat riscul īmbolnavirii catastrofice si ca el s-ar simti mai confortabil cu un venit mai scazut dar sigur de usor mai mult decāt IP , decāt cu un venit incert de IK .  

Aceasta este précis ceea ce va furniza persoanei averse la risc, un contract de asigurare: īn schimbul unei anumite sume din venit (prima de asigurare), compania de asigurari va purta riscul unui eveniment incert. Persoana risc-aversa se considera īntr-o situatie mai buna cu un venit sigur mai mic, decāt confruntāndu-se cu un venit mai mare, nesigur.

 2.10. ELABORAREA DECIZIEI ĪN CONDIŢII DE INCERTITUDINE: RISC sI ASIGURARE 

D. Furnizarea de Asigurare

Materialul din sectiunea anterioara se refera la cererea de asigurare de catre indivizii risc-aversi. Sa ne īntoarcem acum la o scurta considerare a ofertei de asigurare de catre companiile de asigurarii profit - maximizatoare. Se presupune ca firmele de asigurari sunt firme profit -maximizatoare. Ele ofera contracte de asigurari nu deoarece ele prefera jocurile certitudinilor, ci datorita unei teoreme matematice cunoscuta ca legea numerelor mari. Aceasta lege arata ca evenimentele inpredictibile pentru indivizi devin predictibile īn cadrul grupurilor mari de indivizi. De exemplu, nici unul dintre noi nu stie daca īi va arde casa īn anul viitor. Dar aparitia unui incendiu īntr-un oras, stat sau natiune este suficient de obisnuita īncāt o companie de asigurari poate usor determina probabilitatile obiective. Prin asigurarea unui numar mare de oameni, o companie de asigurari poate previziona suma totala a pretentiilor.  




1. Hazardul moral. Hazardul moral apare cānd comportamentul asiguratului se schimba dupa cumpararea asigurarii, astfel īncāt probabilitatea de pierdere sau dimensiunea pierderii, creste. Un exemplu extrem este stimulentul asiguratului de a-si arde casa cānd i s-a permis sa o asigure pentru mai mult decāt valoarea de piata a acesteia. Un exemplu mai realist vine din pierdere datorita furtului. Sa presupunem ca abia ati cumparat un nou sistem audio pentru masina dvs., dar ca nu aveti asigurare care sa va acopere pierderea datorata furtului. Īn aceste circumstante este probabil sa va īncuiati masina cānd o parasiti, sa o parcati īn locuri bine luminate noaptea, sa preferati numai garaje de parcare bine pazite, s.a.m.d.  

Sa presupunem acum ca va cumparati o polita de asigurare. Cu polita īn forta, acum puteti fi mai putin asiduu cu privire la a va īnchide masina sau a o parca īn locuri bine luminate. Pe scurt, simplul fapt ca pierderea dvs. este asigurata, va poate face sa actionati astfel īncāt sa creasca probabilitatea unei pierderi.  

Companiile de asigurari īncearca sa-si stabileasca primele astfel īncāt, īn general, prima sa depaseasca modest valoarea monetara asteptata a pierderii. De aceea, o prima care a fost stabilita fara a se tine cont de probabilitatea crescuta a pierderii datorata hazardului moral va fi prea scazuta si astfel ameninta profitabilitatea continua a firmei. Fiecare asigurator este constient de aceasta problema si a dezvoltat metode pentru a o minimiza. Printre cele mai comune sunt coasigurarea[1] si deductibilele[2] . Īn cazul coasigurarii asiguratul suporta un procent fix al pierderii sale; īn cazul unui plan deductibil asiguratorul suporta o suma fixa īn dolari a pierderii, compania asiguratoare platind toate pierderile peste acea suma. Suplimentar, unele companii de asigurari ofera reduceri īn prime pentru anumite acte stabilite usor care reduc pretentiile de despagubiri. De exemplu, primele asigurarilor de sanatate si de viata sunt mai mici pentru nefumatori; primele de auto asigurare sunt mai mici pentru nebautari; si ratele asigurarii la incendii sunt mai mici pentru aceia care instaleaza detectori de fum.  

2. Selectia adversa. O alta problema majora cu care se confrunta companiile de asigurari este numita selectia adversa. Aceasta apare datorita costului ridicat pentru asiguratori a distingerii cu acuratete īntre asigurati la risc īnalt si scazut. Desi legea numerelor mari ajuta compania īn evaluarea probabilitatilor, ceea ce ea calculeaza din mostre mari sunt probabilitati medii. Prima de asigurare trebuie sa fie stabilita folosind axeasta probabilitate medie a unei anumite pierderi. De exemplu, companiile de asigurare au determinat ca barbatii necasatoriti cu vārsta īntre 16 si 25 de ani sa spunem, au o mai mare probabilitate a fi implicati īntr-un accident auto decāt alte grupuri identificabile de soferi. Ca si rezultat, prima de asigurare aplicata membrilor acestui grup este mai mare decāt aceea aplicata altor grupuri a caror probabilitate de accident este mult mai scazuta.  

Dar, chiar daca īn rāndul barbatilor necasatoriti cu vārste īntre 16 si 25 de ani, īn medie, este mult mai probabil sa fie implicati īntr-un accident, sunt unii tineri īn cadrul acestui grup care sunt chiar mai nesabuiti decāt media si unii care sunt mai putin nechibzuiti decāt media grupului. Daca este dificil pentru asigurator sa distinga aceste grupuri de grupul mai mare al barbatilor necasatoriti cu vārsta īntre 16 si 25 de ani, atunci prima care este stabilita egala cu media probabilitatii de accident din cadrul grupului va parea ca o tārguiala acelora care stiu ca ei sunt nesabuiti si prea ridicata pentre aceia care stiu ca ei sunt mai īn siguranta decāt colegii lor.  

Sa presupunem, asa cum pare rezonabil, ca īn multe cazuri indivizii stiu mai bine decāt compania asiguratoare care sunt adevaratele lor riscuri. De exemplu, asiguratul singur poate sti ca el bea din greu si ca fumeaza īn pat sau ca el intentioneaza sa-si ucida sotia pe a carei polita de asigurare a fost nominalizat ca principal beneficiar. Daca este asa, atunci aceasta informare asimetrica poate induce numai oamenilor cu risc ridicat sa cumpere asigurare si oamenilor cu risc scazut sa nu cumpere.  

Aceleasi dispozitive pe care le utilizeaza companiile de asigurari pentru a minimiza riscurile hazardelor morale pot de asemenea sa serveasca pentru a minimiza problema selectiei adverse. Prevederile coasigurarii si deductibile sunt mult mai putin atractive asiguratilor cu risc mare decāt celor cu risc scazut, astfel ca dorinta unui asigurat ca sa accepte acele prevederi poate indica compabiei de asigurari carei clase de risc apartine aplicantul. Excluderea beneficiilor pentru pierderea aparuta din conditii pre-existente este o alta metoda de a īncerca sa se distinga īntre oameni de risc ridicat si risc scazut. Asiguratorul poate de asemenea sa īncerce, pe un orizont de timp mai lung, pentru a reduce īnclinarea selectiei adverse cu dezvoltarea de metode mai bune de discriminare īntre asigurati, cum sunt testarea medicala si psihologica, astfel īncāt asiguratii sa fie plasati īn clase de risc mai acurate.













Document Info


Accesari: 4210
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )