Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Asigurari











ALTE DOCUMENTE

FINANTAREA IN SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DE STAT SI PRIVATE REALITATI SI PERSPECTIVE
PARTICULARITATILE SISTEMULUI DE ASIGURARI
Tematica pentru examenul de licenta - IUNIE 2009 - ASIGURARI SI REASIGURARI
ASIGURAREA RISCURILOR FINANCIARE SI POLITICE
CONCEPTUL DE ASIGURARI SOCIALE SI PROTECTIE SOCIALA
FORMAREA FONDULUI DE ASIGURARI SOCIALE
Caracteristicile asigurarilor de bunuri
ASIGURARI SOCIALE
ASIGURAREA BUNURILOR IN TRANSPORTURILE TERESTRE
ASIGURAREA CALITATII


SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

Asigurarile sociale de sanatate, ca subsistem al sistemului asigurarilor sociale, vizeaza riscul îmbolnavirii, al bolii.

          Boala, fiind o situatie de fapt nefavorabila, poate fi prevenita respectiv supusa unor tratamente care finalmente au drept scop mentinerea, recuperarea starii de sanatate a populatiei.

          Starea de sanatate, constituie, unul dintre cei mai reprezentativi indicatori ai standardului de viata ai populatiei, al prosperitatii economice si sociale a unei societati.

 Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca reprezentând o buna stare completa pe plan fizic, mintal si social, si nu numai absenta bolii sau a suferintei.

          Sanatatea nu este numai un bun social, ci reprezinta cea mai importanta resursa economica a societatii.

De starea sanatatii a populatiei active depind atât productivitatea muncii, cât si rezultatele activitatilor desfasurate.

În conditiile dezvoltarii economice actuale, apar noi cerinte fata de dezvoltarea creatoare a omului, fata de starea sanatatii lui. 

Asistam la o scadere a cerintelor fata de forta fizica a omului si la o crestere a pretentiilor fata de refacerea posibilitatilor lui psihice si capacitatii sale de a se adapta conditiilor tehnice ale productiei în continua schimbare.

În acest fel, se modifica continutul categoriei "sanatate", ceea ce face sa creasca implicit rolul social - economic al ocrotirii ei.

Sanatatea publica si dezvoltarea ocrotirii sanatatii devin astfel factori ai cresterii economice.

Sanatatea nu poate fi considerata un scop în sine, ci un mijloc pentru realizarea bunastarii optime în cadrul unor limite determinate de mediul ambiant, fizic, social si biologic în care traieste omul.

În procesul cunoasterii starii de sanatate a populatiei o deosebita importanta are identificarea factorilor sanogenetici care actioneaza în familie, în scoala sau la locul de munca si care tin de alimentatie, habitat, conditiile de munca, educatie fizica sau de folosirea timpului liber, de cultura sanitara a populatiei, precum si de gradul de dezvoltare a ocrotirii sanatatii.

10.1 Factorii care conditioneaza starea de sanatate

Factorii principali care actioneaza asupra starii de sanatate sunt grupate astfel:

          - biologici, care includ numarul si structura populatiei, caracteristicile d 444r178e e vârsta, sex si genetice, posibilitatile de adaptare, particularitatile fizice ale indivizilor;

          - natural - geografici sau, mai precis componentele mediului fizic: solul, aerul, apa, clima, vegetatia etc.;

          - social - economici si psihologici, care includ cultura spirituala, modul de viata si comportamentul, gradul de urbanizare si mobilitate teritoriala, conditiile de munca si alimentatie, locuinta, nivelul veniturilor;

          - gradul de organizare al ocrotirii sanatatii si nivelul de dezvoltare a stiintei si practicii medicale.

          Daca influenta pe care o exercita acesti factori este relativ usor de stabilit, mult mai dificila este însa determinarea directiei actiunii factorilor si a aportului fiecarei componente în efectul global al sanatatii publice.

          Factorul conditiile de munca - gradul de dificultate sau nocivitate al muncii, nivelul intensitatii si al organizarii, caracterul activitatii ei productive - exercita o influenta foarte puternica asupra starii de sanatate a muncitorilor.

Gradul de risc potential pentru sanatate al diferitelor componente ale conditiilor de munca obliga administratia întreprinderilor si institutiilor sa aiba o atitudine plina de griji fata de sanatatea lucratorilor, la o respectare stricta a normelor de protectie a muncii si a celor privind securitatea si sanatatea în munca stabilite prin lege.

          Starea sanatatii publice este influentata, într-o mare masura, de alimentatie, a carei particularitati determina procesul de dezvoltare a organismului, capacitatea lui de munca si adaptarea la conditiile nefavorabile ale mediului înconjurator.

          Conditiile de locuit - parametrii nefavorabili ai locuintei;

-zgomotul ridicat, igrasia, lipsa de luminozitate, temperaturi greu suportabile-, au o actiune fizica directa asupra organismului, provocând modificari patologice - boala.

          Un alt factor important care actioneaza asupra sanatatii este, fara îndoiala, nivelul veniturilor pe locuitor cat si pe membrii de familie.

          Nivelul dezvoltarii ocrotirii sanatatii si a stiintei medicale.- determina succesele medicinii si mai buna organizare a sistemului de ocrotire a sanatatii care  au un efect direct asupra  reducerii morbiditatii si mortalitatii populatiei.

          Factorii biologici ai sanatatii, aflati sub influenta mediului social si economic, au un rol însemnat în evolutia starii de sanatate a populatiei.

În prezent sunt cunoscute peste 2000 de boli ereditare, iar cercetatorii considera ca în viitor numarul lor nu va înceta sa creasca. Bolile ereditare influenteaza în mare masura evolutia indicatorilor sanitari-demografici si, în primul rând, mortalitatea infantila, a carei influenta este apreciata la cca. 20%.

Aflat în plin proces de reforma, sistemul sanitar din România se armonizeaza, tot mai mult, cu practicile si mecanismele din tarile comunitare, avand drept scop reducerea în perspectiva a morbiditatii si mortalitatii, pentru scaderea numarului de decese evitabile si prelungirea sperantei de viata.

          In România  speranta de viata, ca indicator esential al starii generale a sanatatii populatiei este mult sub cel al tarilor din spatiul comunitar. Speranta medie de viata este de numai 69,2 ani, respectiv cu 8 ani mai mica decât media UE.

Starea de sanatate a populatiei înregistreaza mari diferente în profil teritorial, ratele mortalitatii generale si infantile fiind sensibil mai mari în mediul rural si în judetele mai putin dezvoltate.

10.2 Elemente de reforma în sistemul asigurarilor sociale de sanatate

          Principalele caracteristici ale sistemului sanitar mostenit de la vechiul regim politic sunt:

-              constituirea fondurilor banesti pentru sanatate, aproape în exclusivitate, din subventiile bugetului de stat;

-              statutul de salariat al medicului cu venituri fixe aliniate la politica de salarii nivelatoare;

-              arondarea obligatorie a populatiei la circumscriptiile sanitare teritoriale;

-              ramânerea în urma a serviciilor medicale primare, în raport cu cele secundare si tertiare;

-              dezvoltarea insuficienta a serviciilor medicale preventive, comparativ cu serviciile medicale curative;

-              lipsa posibilitatii de a se dezvolta legal, în anii socialismului,a unor institutii de sanatate private, care sa furnizeze servicii medicale,farmaceutice, de urgenta sau de laborator.

Ca o consecinta ale acestor neajunsuri, prin trecerea la noul regim politic, s-a declansat si în sistemul sanitar reforma sistemului, aceasta urmând trendul nevoilor sociale.

          Dezbaterile privind reforma în sistemul asigurarilor sociale de sanatate din România, au început înca din anul 1990, în noul context social-economic al tranzitiei catre economia de piata.

Astfel, spre sfârsitul anului 1990, când s-a pus problema masurilor de protectie sociala, care sa acompanieze trecerea efectiva, de la 1 noiembrie a aceluiasi an, la reforma economica, prin liberalizarea preturilor, compensarea preturilor la medicamente a constituit una dintre cele mai complexe probleme.

 S-a resimtit din plin nevoia ca sa se asigure o protectie a principalelor categorii ale populatiei, care a suportat în mod direct cresterea preturilor, în special legate de medicamente, ca efect al liberalizarii.

          Procedeul adoptat pentru compensarea partiala a cresterii preturilor la celelalte produse (care a constat în acordarea unor sume fixe) nu putea fi aplicat si în ce priveste medicamentele, cel putin din doua considerente. Pe de o parte, sumele fixe s-au acordat la veniturile (salarii, pensii, ajutoare etc.) obtinute de o persoana, ceea ce ar fi însemnat ca unele categorii de populatie, care nu beneficiau de venituri protejate, sa fie excluse. Pe de alta parte, dupa cum este bine cunoscut, consumul de medicamente se repartizeaza extrem de inegal.

Cuprinderea unei anumite compensatii pentru medicamente în suma fixa, ar fi însemnat acordarea unei compensatii nejustificate celor care nu aveau nevoie sa foloseasca medicamente si o protectie total insuficienta a celor care foloseau frecvent medicamente, în cantitati care depasesc media si într-un sortiment diversificat,  inclusiv din punct de vedere al preturilor.

          Compensarea preturilor medicamentelor a constituit prima masura legislativa prin care s-a declansat efectiv reforma în sistemul de sanatate din România.        

Mecanismul prezentat a fost de mai multe ori modificat, atât în ce priveste modalitatile de colectare a fondurilor (care initial     s-au încasat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, odata cu contributiile pentru celelalte prestatii de asigurari sociale si, ulterior, de catre Ministerul Sanatatii), cât si în ce priveste cuantumul compensarii, beneficiarii acesteia si mecanismele de decontare. A ramas însa ceea ce este esential: se compenseaza numai anumite medicamente prescrise, iar compensarea este partiala (respectiv suportarea de catre beneficiar a unei parti din costul medicamentelor, pentru a frâna excesul de medicamente si a reduce efortul financiar al sistemului de asigurari).

          Dezbaterile privind generalizarea asigurarilor sociale de sanatate s-au accentuat, pe masura ce dificultatile privind finantarea sistemului de sanatate au crescut, ca urmare a diminuarii surselor de venituri ale bugetului de stat, a necesitatii încadrarii deficitului acestui buget în limite acceptabile si convenite cu Fondul Monetar International si a dificultatilor privind realizarea integrala a veniturilor statului.

          În urma dezbaterilor ample cu participarea fortelor politice si a partenerilor sociali a fost adoptata, Legea nr.145 /19997 a asigurarilor sociale de sanatate.

          Prin adoptarea acestei legi, s-a initiat practic transformarea sistemului de sanatate, dintr-un model finantat de stat, într-un model bazat pe asigurare.

Prevederile-cheie ale acestei legi reglementeaza veniturile sectorului de sanatate, alocarea fondurilor pentru serviciile de sanatate si furnizorii de servicii de sanatate.

          Dupa mai multe completari si modificari ulterioare aduse la Legea nr.145/1997, în anul 2006 a fost elaborata Legea nr.95 privind reforma în domeniul sanatatii al carei scop principal este realizarea unei reforme cuprinzatoare de durata în domeniul sanatatii.

          Reforma sistemului sanitar continua sa se consolideze si are la baza urmatoarele principii determinante astfel:

- obligativitatea asigurarii - presupune participarea la sistemul de asigurari sociale de sanatate în mod obligatoriu, atât pentru persoanele fizice, care realizeaza venituri cât si pentru cele juridice,  prin contributiile la fondul de sanatate. în cuantumurile si la termenele prevazute.

- principiul solidaritatii si subsidiaritatii în constituirea si utilizarea fondurilor - acest sistem presupune o solidaritate între cei sanatosi si cei bolnavi, între cei tineri si cei batrâni, între persoane cu venituri diferite.

Toti contribuie cu o suma proportionala cu venitul lor si beneficiaza de serviciile medicale de care au nevoie.

-              principiul alegerii libere - de catre  asigurat a casei de asigurari, a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale 

Prin asigurarea dreptului de libera alegere precum si prin aparitia, alaturi de unitatile sanitare publice, a celor private se creeaza un cadru propice pentru dezvoltarea competitiei si cresterea gradului de reactie a sistemului sanitar.

-              principiul autonomiei - promoveaza parteneriatul social si organizarea dupa criterii ocupationale. S-a creat:

o       Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si un sistem de case de asigurari de sanatate judetene, precum si doua case de asigurari de sanatate departamentale

o       Casa de Asigurari de Sanatate a Armatei, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (CASAOPSNAJ) 

o       Casa de Asigurari de Sanatate a Transporturilor (CAST).

-              accesarea serviciilor medicale în mod echitabil si nediscriminatoriu de catre oricare asigurat

-              principiul deschiderii si functionarii altor forme de asigurare a sanatatii. -aceste asigurari sunt facultative.

Asigurarea voluntara complementara sau suplimentara de sanatate poate acoperi riscurile individuale în situatii speciale si/sau pe lânga serviciile acoperite de asigurarile sociale de sanatate.

          Sistemul de asigurari sociale de sanatate  în legatura cu furnizarea si finantarea serviciilor medicale se bazeaza pe  o armonizare eficienta a participantilor. Acestia sunt:

-              asiguratul - respectiv pacientul care suporta contributia de asigurari de sanatate în mod individual sau împreuna cu angajatorul.

-              furnizorul de servicii medicale

-              casele de asigurari de sanatate care gestioneaza finantarea serviciilor medicale.

10.3 Categoriile de  persoane asigurate

          Dreptul de a fi asigurat în sistemul de asigurari sociale de sanatate din România revine cetatenilor români sau straini, apatrizi cu domiciliul în România, respectiv celor cu dreptul de sedere temporara în România.

          In sistemul de asigurare de sanatate, în mod obligatoriu se regasesc:

-              asigurati care platesc o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate -salariatii si asiguratii individuali.

-              asigurati fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, astfel:

o        copiii si tinerii pâna la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca;

o        persoanele cu handicap, care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ori se afla în grija familiei;

o       sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati în întretinerea unei persoane asigurate;

o       persoanele cu drepturi stabilite prin legi speciale - veterani de razboi, detinutii politici, refugiati, revolutionari etc

o       bolnavii cu afectiuni incluse în programele nationale de sanatate

o        femeile însarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

-              asigurati pentru care contributia se plateste de la bugetul de stat sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Din aceasta categorie fac parte persoanele care:

o       satisfac serviciul militar în termen;

o       se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca acordat în urma unui accident de munca;

o       se afla în concediu pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani si în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani;

o       executa o pedeapsa privativa de libertate sau sunt în arest preventiv;

o        persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

o       fac parte dintr-o familie, care are dreptul la venitul minim garantat

o       pensionarii, pentru veniturile din pensii pâna la limita supusa impozitului pe venit.

          Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:

o       membrii misiunilor diplomatice acreditate în România,

o       cetatenii straini si apatrizi, care se afla  temporar  în tara,

o       cetatenii români cu domiciliul în strainatate, care se afla temporar în tara.

          Calitatea de asigurat în sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania se probeaza cu carnetul de asigurat.

10.4 Drepturile asiguratilor

          Asiguratii în sistemul asigurarilor sociale de sanatate au dreptul la:

 -  un pachet de servicii de baza acordata cu consultarea:

- Colegiului Medicilor din România (CMR);

- Colegiului Medicilor Dentisti din România (CMDR);

- Colegiului Farmacistilor din România (CFR);

- Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR);

- Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor (OBBC), precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical.

Drepturile se stabilesc pe baza contractului - cadru prin care se reglementeaza, în principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

-              pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

-               lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati, aferente pachetului de servicii de baza;

-              criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;

-              alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate în vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;

-              tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare în acest scop;

-              internarea si externarea bolnavilor;

-              masuri de îngrijire la domiciliu si de recuperare;

-              conditiile acordarii serviciilor la nivel regional si lista serviciilor care se pot contracta la nivel judetean, precum si a celor care se pot contracta la nivel regional;

-              prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor medicale;

-              modul de informare a asiguratilor;

-              coplata pentru unele servicii medicale.

De asemenea asiguratii beneficiaza de dreptul:

-              sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura.

-               sa fie înscrisi pe lista unui medic de familie pe care îl solicita .

-              sa îsi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia.

-              sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu,

-              sa efectueze controale profilactice, în conditiile stabilite prin contractul-cadru.

-               sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

-              sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si în spitale aflate în relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate;

-              sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

-              sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;

-              sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;

-              sa beneficieze de dispozitive medicale;

-              sa beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu

-              sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, în special în ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul;

-              sa aiba dreptul la informatie în cazul tratamentelor medicale;

          Personalitatile internationale, cu statut de demnitar, primesc asistenta medicala de specialitate în unitati sanitare, nominalizate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

10.5  Obligatiile asiguratilor

          Pentru a putea beneficia de drepturile de asigurari sociale de sanatate asiguratii au urmatoarele obligatii:

-              sa se înscrie pe lista unui medic de familie

-              sa anunte medicul de familie ori de câte ori apar modificari în starea lor de sanatate;

-              sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

-              sa anunte în termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la încadrarea lor într-o anumita categorie de asigurati;

-              sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

-              sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

-              sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentând coplata, în conditiile stabilite prin contractul-cadru;

-              sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat, beneficiaza de servicii medicale numai în cazul:

·        urgentelor medico-chirurgicale;

·        bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute în Programul national de imunizari;

·        monitorizarii evolutiei sarcinii si a lauzei;

·        serviciilor de planificare familiala în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, prin casele de asigurari asupra serviciilor de care beneficiaza, nivelului de contributie personala si a modalitatilor de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

10.6 Finantarea sistemului de asigurari sociale de sanatate

          Finantarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, prin Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se stabileste  anual, odata cu adoptarea bugetului de stat.

          Sursele de formare a veniturilor Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se constituie din:

-              contributii ale persoanelor fizice si juridice

-              subventii de la bugetul de stat;

-              dobânzi,

-              donatii

-              sponsorizari

-              venituri obtinute din exploatarea patrimoniului CNAS si caselor de asigurari, precum

-              alte venituri

Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, în contul unic deschis pe seama CNAS.

Colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele teritoriale de asigurari de sanatate.

Sumele colectate în contul unic, mentionat mai sus sunt în permanenta la dispozitia CNAS si se repartizeaza de ordonatorul principal de credite, proportional cu sumele aprobate pe subcapitole de cheltuieli prin legile bugetare anuale, pe fiecare domeniu de asistenta medicala.

          În mod exceptional, în situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

          Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi, este de cca 1%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentând indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, în conditiile legii.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de cca 6,5%, care se aplica asupra:

-              veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

-               veniturilor impozabile realizate de persoane, care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit.

-              indemnizatiilor de somaj;

-              veniturilor realizate din pensii.

          Contributiile calculate se achita de regula lunar.

Obligatia virarii contributiei de asigurari sociale de sanatate revine persoanei juridice respectiv fizice la care se realizeaza venituri de catre cei asigurati.

         

10.7 Cheltuielile sistemului de asigurari sociale de sanatate

          Privind exercitarea drepturilor asiguratilor si cele privind admnistrarea sistemului sanitar se efectueaza cheltuieli suportate din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate ce vizeaza urmatoarele prestatii:

          - Servicii medicale profilactice - include servicii de promovare, prevenire, tratament, reabilitare pentru necesitatile organice si psihosociale ale indivizilor. Aceasta cuprinde o clasificare a serviciilor medicale, nu în servicii spitalicesti si comunitare, ci în îngrijire primara, secundara sau tertiara, punându-se accentul pe îngrijirea primara, asigurând astfel o baza solida si eficienta pentru toate nivelurile îngrijirii sanatatii.

Preluarea initiativelor de promovare a sanatatii si prevenirea bolilor de catre sistemele de asigurari au la baza conceptul de reducere a riscului, care poate fi un mijloc de a cheltui mai putin pentru beneficiile asigurarii de sanatate.

O alta abordare care a aparut relativ recent, integreaza medicina preventiva la nivelul individului asigurat, facând eforturi de promovare a sanatatii la nivelul de risc ridicat sau grup vulnerabil. Aceasta abordare presupune ca beneficiile asigurarilor de sanatate sa includa o larga gama de servicii preventive personale, incluzând nu numai imunizarea contra unor boli relevante, ci si educatia în sensul promovarii sanatatii.

Serviciile medicale preventive sunt în primul rând cele pentru sanatatea copiilor, maternitate, planificare familiala, sanatatea colectivitatilor de copii, precum si alte activitati care au ca scop detectarea bolii într-un stadiu timpuriu.

-  Servicii medicale curative - asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului dupa caz.

Fiecare asigurat, indiferent de veniturile sale, are dreptul individual legal, la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat.

- Serviciile medicale ambulatorii cuprind: - stabilirea diagnosticului, tratament medical, îngrijiri medicale, recuperare, medicamente si materiale sanitare.

Daca tratamentul ambulatoriu sau la domiciliu nu este eficace, asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate în spitalele acreditate.

Tratamentul în spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde:

o       consultatii

o       investigatii

o       stabilirea diagnosticului

o       tratament medical si/sau tratament chirurgical

o       îngrijire, medicamente si materiale sanitare,

o       cazare si masa.

Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului încheiat de acesta cu casa de asigurari de sanatate.

Serviciile medicale spitalicesti, constituie cea mai costisitoare componenta a sistemului de sanatate.

Se remarca faptul ca spitalele se confrunta cu doua probleme esentiale:

o       impactul noilor tehnologii medicale 

o       cresterea populatiei de vârsta a III-a.

Ambele probleme conduc la o reconsiderare a structurii sectorului spitalicesc. Noile tehnologii medicale creeaza potentiale pentru furnizarea serviciilor în ambulatorii si astfel se poate reduce durata internarilor si implicit gradul de ocupare a locurilor de spitalizare.

          - Acordarea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

Medicamentele constituie o categorie de beneficiu în care exista variatii ale gamei de servicii oferite. De regula, sunt acoperite numai medicamentele prescrise de medic si care sunt cuprinse în cadrul unei liste pozitive, fiind astfel exclusa cumpararea la discretia asiguratorului a unor medicamente fara prescriptie, pentru simptome minore.

Exista sisteme de asigurari care ofera medicamente esentiale definite de OMS în timp ce altele suporta orice medicament aprobat de ministerul sanatatii pentru populatie.

În tara noastra, lista cu medicamentele din Nomenclatorul de medicamente, de care beneficiaza asiguratii pe baza de prescriptie medicala, cu sau fara contributie personala, se elaboreaza anual de catre Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din România si se aproba prin hotarâre a Guvernului.

Medicamentele în tratamentul ambulatoriu cu sau fara contributie personala, constituie o problema care genereaza din partea asiguratilor permanente discutii. Pentru asistenta cu medicamente în ambulatoriu se aloca la nivel national cca.10% din sumele prevazute în bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru cheltuieli materiale si prestari de servicii cu caracter medical.

Pentru a se limita abuzurile în prescrierea de medicamente, care pot conduce la depasirea fondului aferent decontarii medicamentelor cu sau fara contributie personala, au fost introduse prin norme unele limitari în ce priveste perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele.

Materiale sanitare si dispozitive pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate în acest scop pentru o perioada determinata sau nedeterminata în baza prescriptiilor medicale cu sau fara contributie personala în conditiile prevazute în contractul-cadru.

De asemenea, asiguratii beneficiaza de proceduri fizioterapeutice pe baza prescriptiilor medicale cu sau fara contributie personala.

-  Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu si alte servicii speciale

Asiguratii au dreptul sa primeasca unele servicii de îngrijiri medicale la domiciliu din partea unui furnizor autorizat si evaluat în conditiile legii.

Casele de Asigurari de Sanatate preiau cheltuielile de transport, daca acestea sunt necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat. Dreptul la transport sanitar este asigurat în urmatoarele situatii: urgentele medico-chirurgicale si cazurile prevazute în contractul-cadru.

- Servicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state

Persoanele asigurate în sistemul de asigurari sociale de sanatate din România, aflate pe teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internationale cu prevederi în domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, în conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale în baza documentelor internationale cu prevederi în domeniul sanatatii la care România este parte este efectuata de casele de asigurari de sanatate prin intermediul CNAS.

Este de mentionat faptul ca exista anumite servicii medicale, care nu sunt suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, contravaloarea acestora fiind acoperita de asigurat, de unitatile care le solicita sau din alte surse, dupa caz. Acestea sunt:

-              serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor;

-               unele servicii medicale de înalta performanta;

-              unele servicii de asistenta stomatologica;

-              serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;

-              corectiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani;

-              unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;

-              eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;

-              fertilizarea în vitro;

-              transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute în Contractul-cadru;

-              asistenta medicala la cerere;

-              contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere.

          Serviciile si contributia personala prevazuta se stabilesc prin contractul-cadru.

          Asigurarea calitatii serviciilor din pachetul de baza pentru asigurati revine CNAS.

          În legatura cu modul de utilizare si administrare a fondului este de retinut faptul ca:

·        sumele ramase neutilizate la nivelul caselor de asigurari la sfârsitul fiecarui an se vireaza în contul CNAS.

·        sumele ramase la nivelul CNAS la sfârsitul anului se reporteaza în anul urmator.

·        fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza în anul urmator cu aceeasi destinatie.

·        disponibilitatile temporare ale fondului, precum si disponibilitatile fondului de rezerva se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobânda.

·        din disponibilitatile fondului de rezerva si din excedentele înregistrate de fond din anii precedenti pot fi constituite depozite la termen la trezoreria statului, în conditiile stabilite prin conventie, încheiata între CNAS si Ministerul Finantelor Publice.

10.8 PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII

sI EXECUTĂRII BUGETELOR, FONDURILOR DE

 ASIGURĂRI SOCIALE  DIN ROMÂNIA

          Ca regula generala, la baza elaborarii si executiei bugetare stau principiile universalitatii, publicitatii, unitatii, anualitatii, specializarii bugetare si unitatii monetare.

Privitor la elaborarea si executia bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate prezentam mai jos specificitatea acestora:

- principiul universalitatii implica cuprinderea în bugetul Fondului a veniturilor si cheltuielilor acestui sector de activitate cu sumele lor totale (integrale). Acest principiu presupune ca toate veniturile si toate cheltuielile de asigurari sociale de sanatate sa se realizeze numai în cadrul bugetului Fondului.

          Elaborarea bugetului Fondului cu aplicarea acestui principiu are avantajul ca permite cunoasterea, cât mai exacta si reala, a volumului total al veniturilor si al cheltuielilor în sume brute, precum si a corelatiei ce exista între anumite venituri si cheltuieli care sunt în conexiune strânsa.

- principiul publicitatii bugetare instituie cerinta ca bugetul si contul anual de executie a Fondului sa fie aduse la cunostinta opiniei publice prin mijloace de publicitate. În timpul dezbaterilor parlamentare, cifrele proiectelor de buget sunt examinate si comentate de presa, radio si televiziune.

          Dupa ce a fost adoptat, bugetul Fondului este publicat, ca anexa la Legea bugetului de stat, în Monitorul Oficial al României sau în culegeri legislative.

- principiul unitatii bugetare implica înscrierea într-un singur act (document) a tuturor veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale de sanatate. Un buget unitar, care cuprinde toate veniturile si cheltuielile Fondului asigura o prezentare de ansamblu si deci, o cunoastere clara a surselor de venituri, a destinatiei cheltuielilor si a naturii echilibrate sau deficitare a bugetului. Totodata, permite exercitarea unui control al Parlamentului asupra politicii guvernului privind perceperea contributiilor si modul de cheltuire a fondului de asigurari sociale de sanatate, precum si asupra unitatii si oportunitatii masurilor din acest domeniu, pe care le initiaza.

          În practica legislativa actuala, acest principiu este aplicat de Legea privind finantele publice, care consacra regula elaborarii si adoptarii unei legi bugetare anuale, care prevede totalitatea veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale de sanatate, precum si structura acestora.

- principiul anualitatii - aceasta înseamna ca durata de timp, pentru care Parlamentul autorizeaza Guvernul sa încaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile bugetare este limitata, de obicei, la un an. Conform principiului anualitatii, bugetul Fondului (si celelalte bugete care fac parte din bugetul public) trebuie aprobat în fiecare an de catre Parlament. Anualitatea ofera posibilitatea Parlamentului sa examineze proiectul de buget si, odata cu aceasta, sa exercite si un control asupra politicii executivului.

          Exercitiul bugetar este, deci, anual si coincide cu anul calendaristic, asa cum prevede legea privind finantele publice.

          În consecinta, toate drepturile dobândite, operatiunile efectuate în cursul unui an, inclusiv obligatiile si drepturile ce-i revin direct sau indirect unui buget în perioada anului respectiv apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului Fondului.

          Legea privind finantele publice prevede ca pentru toti agentii economici anul financiar are aceeasi durata ca si exercitiul bugetar, adica de un an calendaristic.

- principiul specializarii bugetare, conform caruia veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu si se aproba în buget, pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

-  principiul unitatii monetare, presupune obligatia ca toate operatiunile bugetare sa fie exprimate în moneda nationala.

         

10.9 Etapele de elaborare a proiectului de buget al fondului

national unic de asigurari sociale de sanatate

          În mod practic, elaborarea proiectului bugetului Fondului se realizeaza, potrivit prevederilor legii privind finantele publice, de catre Ministerul Finantelor Publice, dar pe baza propunerilor ordonatorului principal de credite (calitatea de ordonator principal de credite cu delegatie pentru administrarea si gestionarea fondului o are, conform legii, presedintele CNAS). Atributia de avizare a proiectului bugetului Fondului si de supunere a acestuia spre aprobare ordonatorului principal de credite cu delegatie revine Consiliului de Administratie al CNAS.

Pâna la data de 15 iulie a fiecarui an, ordonatorul principal de credite are obligatia de a depune la MFP propunerile pentru proiectul bugetului Fondului, potrivit metodologiei si conditiilor stabilite de catre acesta.

Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectul de buget si poarta discutii cu ordonatorul principal de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare.

Proiectul de buget astfel definitivat, se depune la Ministerul Finantelor Publice pâna la data de 1 august a fiecarui an, însotit de o documentatie si fundamentare detaliata, atât pentru venituri, cât si pentru cheltuieli.

Acest proiect de buget al Fondului, împreuna cu proiectul bugetului de stat se depune, de catre Ministerul Finantelor Publice, la Guvern, pâna la data de 30 septembrie a fiecarui an, însotit de proiectul legii bugetare.

Dupa însusirea proiectului de buget de catre Guvern, acesta îl supune spre aprobare Parlamentului, odata cu proiectul bugetului de stat, cel mai târziu pâna la data de 15 octombrie a fiecarui an, însotit de un raport privind situatia economico-financiara a tarii si proiectia acesteia în anul viitor, precum si de proiectele legilor bugetare.

Bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite pentru anul bugetar.

Dupa adoptarea de catre Parlament, proiectul de lege bugetara se înainteaza Presedintelui României, în vederea promulgarii.

10.10 Executarea bugetului fondului national unic

de asigurari sociale de sanatate

Exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic.

Executia bugetara înseamna încasarea integrala si la termenele legale a tuturor contributiilor si a altor venituri de asigurari sociale de sanatate si efectuarea cheltuielilor în concordanta deplina cu destinatia stabilita.

Legea privind finantele publice stabileste în mod concret atributii importante pentru Ministerul Finantelor Publice, cum sunt cele cu privire la repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor din bugetul Fondului, deschiderea de credite bugetare, introducerea unor modificari în bugetul Fondului, pe baza dispozitiilor legale, anularea unor credite constatate ca fara justificare, elaborarea lucrarilor privind contul anual de executie a bugetului Fondului, controlul preventiv si de gestiune asupra veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale de sanatate, conducerea trezoreriei nationale.

Pentru organizarea executiei bugetului Fondului un rol important îl are repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare stabilite prin legea bugetara anuala.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale de sanatate are loc în functie de:

-              termenele legale de încasare a veniturilor;

-              termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar;

-              erioada în care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Prin repartizarea pe trimestre, cu respectarea prevederilor mentionate mai sus se asigura realizarea echilibrata a bugetului, deoarece prin ea se pot surprinde eventuale disproportii dintre veniturile si cheltuielile anumitor trimestre si se procedeaza la repartizarea cheltuielilor în functie de proportia realizarii veniturilor în fiecare trimestru.

Executia veniturilor presupune în primul rând respectarea prevederilor  din legea privind finantele publice care stipuleaza ca veniturile cuprinse în buget sunt stabilite prin lege; încasarea de impozite, taxe sau alte obligatii de natura acestora este interzisa, daca acestea nu au fost stabilite prin lege.

Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului Fondului atrage, obligatia calcularii si încasarii majorarilor de întârziere, al caror cuantum este stabilit prin lege.

Totodata, în vederea efectuarii controlului asupra sumelor cuvenite bugetului Fondului, legea privind finantele publice prevede obligatia contabilizarii operatiunilor patrimoniale, potrivit normelor legale privind sistemul contabil unificat al economiei nationale.

În prezent aceasta obligatie se realizeaza în conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata.

Executia partii de cheltuieli presupune finantarea integrala si la timp a sarcinilor bugetului Fondului.

Suma aprobata prin buget, reprezentând limita maxima pâna la care se pot ordonanta si efectua plati în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercitiului bugetar poarta denumirea de credit bugetar.

Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora, având o destinatie precisa si fiind repartizata pe titulari. Aceste credite bugetare se repartizeaza pe trimestre si nu pot fi depasite.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.

Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.

Efectuarea platilor din bugetul Fondului în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozitiile legale, care sa confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor fata de bugete, precum si a altor obligatii, potrivit legii.

Fata de cele prezentate, rezulta ca executia de casa a bugetului Fondului presupune un proces bugetar complex, care consta în încasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetului în vederea efectuarii cheltuielilor.

Sub aspectul tehnic-organizatoric executia de casa a bugetului Fondului se realizeaza prin serviciul de trezorerie care cuprinde toate operatiunile banesti, financiare si bugetare efectuate de organele financiare de asigurari sociale de sanatate si alte organe financiare pentru procurarea, pastrarea, administrarea si utilizarea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor si functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate.

Încheierea executiei bugetare are loc la data de 31 decembrie a fiecarui an, întrucât, asa cum am vazut, exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic.

Efectele încheierii exercitiului bugetar sunt foarte importante, atât cu privire la venituri, cât si  la cheltuieli. Ele sunt urmatoarele:

-              orice venit neîncasat pâna la 31 decembrie se va încasa în contul bugetului pe anul urmator, în rezultatele caruia urmeaza a se reflecta.

-              orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare si neefectuata pâna la 31 decembrie se va putea efectua numai în contul bugetului pe anul urmator daca, desigur, acel buget va contine prevederi în acest sens.

Legea privind finantele publice instituie obligatia Guvernului de a prezenta contul general anual de executie a bugetului de stat si odata cu acesta a bugetului Fondului.

 În acest sens, ordonatorul principal de credite al bugetului Fondului, are obligatia de a întocmi si prezenta la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatia financiara trimestriala si anuala (dare de seama contabila) la termenele stabilite de acesta.

Ministerul Finantelor Publice, pe baza acestor situatii financiare si a conturilor privind executia de casa a bugetului Fondului prezentate de CNAS, elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat, pe care îl prezinta Guvernului, odata cu celelalte bugete componente ale bugetului public.

Guvernul este obligat sa analizeze lucrarile elaborate de Ministerul Finantelor Publice si sa definitiveze contul general anual de executie a bugetului de stat si odata cu acesta a bugetului Fondului. Guvernul trebuie sa prezinte acest cont spre aprobare Parlamentului pâna la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Contul general anual de executie a bugetului de stat si a bugetului Fondului se aproba prin lege, dupa verificarea de catre Curtea de Conturi. Competenta de a aproba contul general anual de executie a bugetului apartine Parlamentului.


Document Info


Accesari: 7899
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )