Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































DEFINIREA CALITATII

Business












ALTE DOCUMENTE

Business chestionar
Ce nu sunt afacerile
Structura construirii afacerii Forever
10 strategii pentru a construi o alianta/un parteneriat de afaceri durabil
Tinte privind cresterea economica in anii 2002-2004
Pretul produselor industriale
STATISTICA AFACERILOR - PROIECT STATISTIC
MERCEOLOGIE

DEFINIREA CALITATII

a)       grad sau nivel



b)       utilitate

a)       I.S.O.

b)       AFNOR

(X) Joseph Juran

c)       P. Jica, E. Maxim

  1. Definitia data de I.S.O. calitatii face referire la:

(X) proprietati si caracteristici

a)       costuri minime

(X) nevoi exprimate sau implicite

  1. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:

(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor

a)       referirea la caracteristici

b)       referirea la costuri sau preturi

  1. Calitatea este:

a)       similara cu valoarea de intrebuintare

1.        numarul caracteristicilor de referinta

2.        nivelurile caracteristicilor de referinta

(X) gradul de satisfacere a cerintelor

  1. Care definitii ale calitatii sunt corecte:

(X) analitice

(X) sintetice

  1. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:

(X) aptitudini sau insusiri

(X) categorii de caracteristici

a)       costuri minime

(X) necesitati specificate sau implicite

b)       preturi maxime

  1. Un produs este de calitate superioara daca are:

a)       cost ridicat

b)       cost scazut

c)       pret ridicat

d)       pret scazut

(X) nici una din situatii nu este general valabila

  1. Expresia "satisfacerea intr-un anumit grad" utilizata in definitia calitatii are in vedere:

a)       delimitarea calitatii de utilitate

(X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare

b)       delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor

  1. Nevoile specificate sau implicite se stabilesc:

(X) prin standarde

(X) prin contracte

(X) prin cercetari de piata

a)       prin analize economice

(X) prin normare

b)       prin lege

  1. Calitatea are caracter:

(X) obiectiv, determinat de caracteristici

a)       obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor

(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane

  1. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:

(X) caracteristici tehnice

a)       caracteristici zonale

(X) caracteristici sociale

(X) caracteristici economice

b)       caracteristici estetice

c)       caracteristici tehnologice

II. FORMELE CALITATII

  1. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate fi:

(X) partiala

(X) integrala

(X)   totala

  1. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) o caracteristica

(X) un grup de caracteristici...

a)       un esantion din populatia totala

b)       un stadiu in realizarea produsului sau serviciului

  1. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului

a)       intreg personalul care participa la realizarea productiei

  1. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

b)       intreaga productie realizata

(X) intreaga viata a produsului /serviciului

c)       toate operatiile sau fazele realizarii

  1. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) toate caracteristicile

(X) intreaga viata a produsului

d)       intreaga productie realizata

  1. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:

a)       calitatea in aprovizionare

b)       calitatea in productie

c)       calitatea in consum

(X) calitatea de conceptie

d)       calitatea proiectelor

(X) calitatea de conformanta

(X) calitatea realizata

(X) calitatea in utilizare

(X) calitatea proiectata

  1. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:

(X) apartin aceluiasi sortiment

a)       apartin la sortimente diferite

(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite

(X) au aceeasi destinatie

b)       au destinatie diferita

  1. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:

a)       un indicator de eficienta

b)       un calificativ

(X) un indicator de categorie sau rang

  1. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:

(X) masa, superioara, extra, lux

(X) calitatea I, II, III .

a)       corespunzator, necorespunzator

b)       rebut, produs remaniabil, produs bun

  1. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:

a)       calificative: masa, superioara, extra, lux

b)       calitatea I, II, III .

(X) clase

(X) stele

(X) categorii

  1. Clasa de calitate poate fi exprimata prin:

a)       pret minim pentru produsele unei intreprinderi

b)       pret minim pentru un produs la un moment dat

c)       pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp

(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment

d)       pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp

  1. Clasa de calitate se refera la:

(X) produse apartinand aceluiasi sortiment

a)       produse apartinand aceleiasi intreprinderi

(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material

(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic

b)       produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de calitate superiaora

III. CARACTERISTICI DE CALITATE

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate:

(X) sociale propriu-zise

a)       senzoriale fiziologice

b)       psiho-senzoriale

c)       psihologice

d)       ergonomice

e)       psiho-sociale

f)        nici una

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust, consistenta:

a) sociale propriu-zise

(X)senzoriale fiziologice

c) psiho-senzoriale

d) psihologice

e) ergonomice

f) psiho-sociale

g) nici una

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific:

a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice

c) psiho-senzoriale

d) psihologice

e) ergonomice

f) psiho-sociale

(X)nici una

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect, cromatica, eleganta, moda:

a) sociale propriu-zise

b)senzoriale fiziologice

(X)psiho-senzoriale de natura estetica

d) psihologice de natura estetica

e) ergonomice

f) psiho-sociale de natura estetica

g) nici una

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul, moda:

a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice

(X) psiho-senzoriale de natura estetica

d) psihologice

e) ergonomice

f) psiho-sociale de natura estetica

g) nici una

  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizator:

a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice

c) psiho-senzoriale

d) psihologice

(X)ergonomice

f) psiho-sociale

g) nici una



  1. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare, maneabilitate, sarcina utila:

a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice

c) psiho-senzoriale

d) psihologice

e) ergonomice

f) psiho-sociale

(X)nici una

  1. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care:

a)       sunt cerute de grupuri sociale

b)       au aceleasi niveluri la toate produsele similare

(X) afecteaza grupuri de persoane

  1. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale:

(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite

a)       nu sunt percepute usor de utilizatori

b)       realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari

(X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a grupurilor sociale

(X) sunt usor percepute de utilizatori

  1. Confortul este o caracteristica:

a)       tehnica

b)       fiziologica

c)       economica

d)       estetica

e)       senzoriala de natura fiziologica

(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica

  1. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial - fiziologica:

(X) mirosul

a)       duritatea

(X) aroma

b)       forma

  1. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica:

a)       gustul

(X) forma

b)       consistenta

(X) linia

  1. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:

a)       costul ridicat al realizarii lor

(X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt

b)       sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului

  1. Care este legatura dintre forma si linie?

(X) de incluziune

a)       de dependenta

b)       de indiferenta

  1. Arhetipul precede prototipul?

(X) Da

a)       Nu

  1. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

(X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun

a)       expresivitatea este specifica formelor standardizate

b)       expresivitatea este specifica formelor complexe

  1. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are:

a)       continutul, care se schimba in functie de:

a1- destinatia produsului

a2- resursele din care este realizat produsul

a3- progresul tehnic

a4- pretul produsului

 

(X) forma, care se schimba in functie de:

b1- resursele materiale din care este realizat produsul

b2- ..si . comerciantilor?

 

  1. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate:

a)       se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei

(X) ornamentul

1.        decorul

2.        forma

b)       se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza

1.        ornamentul

(X) decorul

2.        forma

c)       este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul

1.        ornamentul

2.        decorul

(X) forma

d)       reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediul inconjurator

1.        ornamentul

2.        decorul

3.        forma

(X) continutul

(X) functionalitatea

  1. Ornamentul si decorul au:

(X)utilitate estetica

a)       utilitate functionala

b)       utilitate economica

  1. Moda este data de:

a)       comportamente si opinii individuale ,are functie de:

a1- uniformizarea produselor

a2- diferentierea produselor

a3- perfectionarea produselor

a4- orientarea spre anumite produse sau servicii

b)       comportamente si opinii colective si se manifecta prin:

(X) uniformizarea produselor

(X) diferentierea produselor

b3- perfectionarea produselor

(X) orientarea spre anumite produse sau servicii

  1. Caracteristicile ergonomice au ca scop:

a)       cresterea modernitatii produselor

b)       reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor

(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului

c)       corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale producatorului

(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii

d)       evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor

(X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda

IV. MASURAREA CALITATII

52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:

a) opiniile managerilor privind calitatea

b) constatarile controlorilor de calitate

c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca

(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte

53. Coeficientul defectelor se calculeaza:

a) zilnic pentru fiecare tip de defect

b) lunar pentru fiecare tip de defect

(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate

d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna

54. Coeficientul defectelor reflecta:

(X) situatia de ansamblu a noncalitatii

b) gravitatea defectelor

(X) ponderea defectelor in total produse verificate

55. Demeritul reflecta:

a) situatia de ansamblu a defectelor

(X) gravitatea defectelor

c) ponderea defectelor in total produse verificate

V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII

68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:

(X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele

b) numai calitatea componentelor

c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere

d) de calitatea produselor realizate

69. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:

  a) impunerea de restrictii

  b) negociere

  (X) selectie

70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:

a) direct, asupra tuturor componentelor

b) indirect, asupra tuturor componentelor

(X) direct asupra componentelor mediului intern

(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern

(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern

71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente:

a) volumul informatiilor obtinute

(X) metoda stiintifica

(X) valoarea si costul informatiilor

72. ~ntr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:

(X) cheltuielile

b) efectele

73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici

b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari

(X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare

75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta:

a) este mai mare decat al concurectilor

b) este mai mic decat al concurectilor

(X) are o flexibilitate ridicata

76. Calitatea promovarii este apreciata:

a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare

(X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor

c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie

(X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.

77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:

(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute

b) numai in functie de calitatea proiectelor

c) in functie de calitatea resurselor utilizate

78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:

(X) stabilirea corecta a normelor de consum

b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii

(X) fundamentarea corecta a stocurilor

(X) corelarea cu planul de productie

e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie

79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:

(X) date de identificare

b) informatii privind concurenta acestuia

(X) aspecte tehnice, comerciale, economice

80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:
a) planul de productie

b) documente referitoare la concurenta

(X) documente de fundamentare

(X) documente privind relatiile cu furnizorii

(X) documente care insotesc produsele

81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:

a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor

(X) fise privind furnizorii

c) procese - verbale de receptie

(X) fise de evaluare a furnizorilor

(X) comenzi si contracte

82. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente la livrarea produselor:

(X) procese - verbale de receptie

b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero

(X) avizul de expeditie

d) factura

e) chitanta care atesta plata produselor

83. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate:

(X) certificatul de calitate

b) documentul de certificare a calitatii furnizorului

(X) certificatul de garantie

(X) cartea tehnica a produsului

e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero

84. Trasabilitatea reprezinta:

a) traseul pe care il va parcurge produsul

(X) inregistrari pe baza carora se poate reface "istoricul" produsului

c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului

85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

a) are loc receptia la beneficiar




b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici

c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare

(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje

86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:

a) volumul si diversitatea produselor

(X) natura marfii si formele de vanzare practicate

c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei

87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza:

a) planurilor de aprovizionare si vanzari

(X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia

c) studiilor de piata

(X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii

e) resurselor compartimentului de vanzari

(X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare

88. Bunurile fungibile sunt cele care:

(X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare:

a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele

c) sunt bunuri necorporale

89. Bunurile nefungibile sunt cele care:

a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare:

(X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele

c) sunt bunuri necorporale

90. ~n cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa corespunda calitativ cu:

a) produse de referinta

b) produse livrate si altor cumparatori

c) monstra etalon de oferta

d) monstra etalon de comanda

e) tipul de marfa indicat

(X) documente tehnice intocmite de vanzator

(X) documente acceptate de cumparator la negociere

91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa corespunda cu:

a) produse de referinta

b) produse livrate si altor cumparatori

(X) monstra etalon de oferta

(X) monstra etalon de comanda

e) tipul de marfa indicat

f) documente tehnice intocmite de cumparator

g) documente acceptate de cumparator la negociere

92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate trebuie sa corespunda cu:

a) produse de referinta

b) produse livrate si altor cumparatori

c) monstra etalon de oferta

d) monstra etalon de comanda

(X) tipul de marfa indicat

f) documente tehnice intocmite de cumparator

g) documente acceptate de cumparator la negociere

93. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei

(X) climatul social si de management

c) dotarea tehnica a intreprinderii

(X) sistem de stimulente

94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt:

(X) competenta

b) sexul

(X) varsta

(X) starea de sanatate

e) cazierul judiciar

(X) potentialul de dezvoltare

g) originea sociala

95. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:

(X) pregatirea profesionala

(X) inteligenta

c) starea de sanatate

d) varsta

(X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati

f) spiritul de colaborare

(X) usurinta adaptarii la cerintele postului

96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:

(X) asistenta de specialitate in alegerea produselor

(X) urmarirea produselor in exploatare

c) transportul produselor de la magazin la domiciliu

(X) reparatii in perioada de garantie

e) fabricarea pieselor de schimb

97. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:

a) in cazul produselor complexe

b) in cazul produselor de import

(X) in cazul majoritatii produselor

98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:

(X) in cazul produselor complexe

b) in cazul produselor de import

(X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune

d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata

99. ~ntre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:

(X) interschimbalitatea

(X) marcajele de identificare a producatorilor

c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie

d) complexitatea corespunzatoare

100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la:

(X) defectele de fabricatie

(X) calitatea lucrarilor proprii

c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma

VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA

101. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:

a) inspectiei calitatii

b) controlului integral al calitatii

c) controlului statistic al calitatii

(X) asigurarea calitatii

e) managementului calitatii

102. Auditul calitatii consta in:

a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in . calitatii

b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele privind calitatea

(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta dispozitiile prestabilite

103. ~ntre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului

(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii

c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie

(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu

104. ~ntre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului

(X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii

c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie

105. Rezultatele auditului conduce la:

a) sanctionarea intreprinderii

b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea

(X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare

106. Auditul calitatii se poate realiza pentru:

(X) produse sau servicii

(X) procese de productie

c) materii prime si materiale aprovizionate

d) documentatia de proiectare

(X) sistemul calitatii

107. Auditul intern al calitatii:

a) se realizeaza de experti neutri

(X) se realizeaza de specialisti din intreprindere

(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii

(X) se reia cu o anumita periodicitate

e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea

108. Auditul extern poate fi efectuat de catre:

a) un furnizor al intreprinderii

b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere

c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia

(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa

(X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii

109. Initiatorul auditului poate fi:

(X) conducerea intreprinderii

(X) un beneficiar al intreprinderii

110. Frecventa auditului poate fi:

a) anuala

b) trimestriala sau semestriala

(X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii

(X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii

111. Responsabilul auditului poate fi:

(X) managerul calitatii

(X) seful compartimentului "Calitate"

(X) un specialist din intreprindere

112. Entitatile audiate se stabilesc:

a) in preziua inceperii auditului

b) prin decizia responsabilului de audit

c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura efectuarii auditului

(X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului

113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:

(X) data, durata si scopul auditului

(X) numele auditorilor

c) costul auditului

d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate

114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape:

(X) interviul introductiv

(X) auditul propriu-zis

(X) reuniunea finala

d) decontarea lucrarilor de audit

115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre:

a) solicitantul auditului

b) responsabilul compartimentului "Calitate"

(X) auditori

116. Raportul de audit contine:

(X) pagina de identificare

b) lista cererilor de actiuni corective

c) lista persoanelor sanctionate

(X) cereri de actiuni corective

e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor

117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:

(X) auditorii care le-au intocmit

(X) reprezentantii domeniului calitatii

(X) cererile corective

(X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate

e) propunerile de sanctiuni

118. ~n cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:

a) managerul firmei

b) managerul calitatii

c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial

(X) auditori pe baza unui act aditional la contract

119. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:

(X) pregatire profesionala adecvata

(X) capacitate de evaluare corecta

c) coeficient ridicat de inteligenta

d) capacitate de memorare

(X) capacitate de analiza si sinteza

f) capacitate de negociere

(X) cinste si corectitudine

120. ~ntre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:

(X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii

b) respectarea prevederilor legale

(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor

d) pentru a evita unele sanctiuni

121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?

a) Da

(X) Nu

c) in unele situatii

122. Certificarea calitatii se refera la:

(X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii

b) produsele fabricate intr-o anumita perioada

c) produsele care vor fi exportate

(X) sistemul calitatii

e) manualul calitatii

f) intreg personalul intreprinderii

g) persoanele care lucreaza in anumite domenii

(X) laboratoarele intreprinderii

123. Certificarea produselor are ca scop:

a) evaluarea calitatii

b) auditul produselor

(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate

124. Certificarea produselor este impusa de:

(X) cresterea complexitatii produselor

b) dimensiunea intreprinderii

c) relatiile cu organisme internationale

(X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute

125. Certificarea de produs poate fi data de:

a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara

(X) laboratoarele proprii acreditate

(X) organizatii specializate externe

d) Institutul Roman de Standardizare

126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:

(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente

b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor

c) un beneficiar

d) un auditor extern specializat

127. Certificarea produsului are ca baza:

a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar

(X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu

c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat

d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar

e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator

f) Certificatul de conformitate propriu

(X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru

128. Certificarea sistemului calitate este realizata de:

(X) un laborator propriu

(X) un beneficiar

c) un furnizor

(X) un organism neutru specializat

129. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii

(X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii

c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii

130. Certificarea personalului este necesara pentru:

(X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu

b) persoanele care lucreaza la operatii complexe

c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii

131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este:

a) Declaratia de competenta

b) Diplomade competenta

(X) Certificatul de competenta

d) Autorixatia de competenta

132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:

a) Certificat de competenta

(X) Certificat de competenta si Autorizatie

c) Certificat de continuitate

133. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:

a) conducerea intreprinderilor

b) conducerea compartimentului "Asigurarea calitatii"

(X) organism neutru

d) beneficiarii produselor intreprinderii

134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:

a) Manualul calitatii pe intreprindere

(X) Manualul propriu de calitate

(X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza

d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor

e) Personalitate juridica

(X) Avize si autorizatie de functionare

VII. PREMIILE CALITATII

135. Premiul Deming se acorda in:

a) SUA din anul 1951

b) Japonia din anul 1987

(X) Japonia din anul 1951

d) Uniunea Europeana din anul 1992

136. Premiul National Baldrege se acorda in:

(X) SUA din anul 1987

b) Japonia din anul 1987

c) Japonia din anul 1951

d) Uniunea Europeana din anul 1992

137. Premiile calitatii se acorda pentru:

a) respectarea legislatiei calitatii

(X) realizari deosebite in domeniul calitatii

c) recompensarea producatorilor corecti

138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt:

(x) politica si planificarea campaniei

b) personalul companiei

(X) managementul si organizarea companiei

d) managerii companiei



(X) educatia in domeniul calitatii

f) furnizorii companiei

(X) organizarea calitatii

(X) efectele obtinute, planuri de viitor

i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii

j) procedurile de control utilizate

139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de:

a) organisme specializate

(X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit

c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii

d) guvern

e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii

f) auditori independenti special calificati

140. Premiul Deming se acorda pentru:

(X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii

b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii

(X) certa valoare in domeniul calitatii

d) produse de calitate deosebita

e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

141. Premiul National Baldrige se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii

(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii

c) certa valoare in domeniul calitatii

d) produse de calitate deosebita

e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii

(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii

c) certa valoare in domeniul calitatii

d) produse de calitate deosebita

e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:

a) organisme specializate

b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit

c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii

d) guvern

(X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii

f) auditori independenti special calificati

144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:

a) organisme specializate

b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit

c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii

d) guvern

e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii

(X) auditori independenti special calificati

145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt:

(X) conducere

b) personal

(X) informatie si analiza

(X) planificarea strategica a calitatii

e) controlul calitatii

(X) dezvoltarea si managementul resurselor umane

g) managementul investitiilor

(X) managementul proceselor

(X) calitatea si rezultatele afacerii

j) orientarea spre profit

(X) orientarea spre clienti si marketing

146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului National Baldrige:

I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)

Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:

a)       I, III, II

b)       II, III, I

(X) III, I, II

c)       I, II, III

147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:

(X) orientarea salariatilor spre TQM

b) orientarea managerilor spre calitate superioara

(X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii

d) prosperitatea firmelor

(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM

148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:

(X) conducerea firmei

b) informatii si analiza

(X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii

d) planificarea strategica a calitatii

(X) rezultatele afacerii

(X) politica si strategie

g) orientarea spre clienti si marketing

(X) resurse si procese

VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA

149. Standardele internationale sunt simbolizate:

(X) ISO - 9000

b) EN - 29000

c) CEN - 29000

150. Standardele internationale ghid au ca scop:

a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii

b) orientarea in metodologia TQM

(X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO

151. Standardele internationale pot fi:

(X) standarde ghid

b) standarde oficiale

(X) standarde de metodologie

d) standarde adaptabile

(X) standarde de referinta

f) standarde de proceduri

IX. ECONOMIA CALITATII

152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:

(X) costuri de prevenire asigurare

b) costuri de crescatoare

(X) costuri de evaluare a calitatii

d) costuri la producatori

(X) costurile datorate noncalitatii

(X) costul clientelei pierdute

153. ~n grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:

(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare

b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului

(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare

(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii

e) cheltuieli pentru activitatea de service

154. ~n grupa costurilor de evaluare se includ:

a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului

b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor

(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii

(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare

X. EFECTELE CALITATII

184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:

(X) efecte tehnice

(X) efecte sociale

c) efecte materiale

d) efecte banesti

(X) efecte tehnico- sociale conexe

(X) efecte economice

g) efecte morale

185. Efectele tehnice se obtin:

(X) prin cheltuieli suplimentare

b) prin actiuni sustinute de publicitate

c) prin informarea consumatorilor

186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la:

(X) beneficiari

b) producatori

c) intermediari

d) organisme publice

187. Efectele ecologice sunt de natura:

a) tehnica

b) economica

(X) sociala

188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la:

a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse

b) la realizarea produselor de calitate superioara

(X) la utilizatorii produselor de calitate superioara

(X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara

189. Din categoria efectelor economice fac parte:

(X) cresterea competitivitatii

b) cresterea securitatii in exploatare

(X) spor de productie fizica sau valorica

190. Din categoria efectelor economice fac parte:

(X) sporv de venit net

b) protectia mediului ambiant

c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor

(X) economie de resurse

191. Din categoria efectelor economice fac parte:

a) reducerea numarului reclamatiilor

(X) spor de incasari sau economii valutare

(X) cresterea competitivitatii

d) reducerea poluarii

192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:

(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse similare

b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii

c) efectele economico-sociale conexe

193. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:

(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata

b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii

c) efectele economico-sociale conexe

194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de referinta sunt:

a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii

(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata

(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare

195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere:

a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare

(X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere

(X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei

196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:

a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata

(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit

197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:

a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)

b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k)

(X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)

203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand:

a) produsul este de complexitate ridicata

b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut

(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp

204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand:

(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor

b) cresterea calitatii este redusa

c) cresterea calitatii este foarte mare

205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:

a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai multe unitati de calitate inferioara

(X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara

c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele utilizatorilor

206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:

a) q1(p1- c1)

b) q0 (p1 - c1)

(X) ∆q (p1-c1)

d) ∆q (p1-c0)

e) ∆q (c1-c0)

207. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului productiei exportate, se utilizeaza relatia:

a) qexp(po1- po0)

b) qexp (c1 - c0)

(X) ∆qexp (po1-c1)

d) ∆qexp (po1-c0)

208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor la intern, se utilizeaza relatia:

a) q1(p1- c1)

b) q0 (p1 - c1)

(X) q0 (p1- p0)

d) q1 (p1-p0)

209. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor exportate, se utilizeaza relatia:

(X) q0exp(po1- po0)

b) q1exp (po1 - po0)

210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor unitare, se utilizeaza relatia:

a) q1(c1- c0)

(X) q0 (c1 - c0)

c) q1 (p1- c0)

d) q0 (p0- c0)

211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:

(X) En = qn (v1-v0) Pn

  v0

212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:

(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D

213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:

(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v

214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:

(X) qm x ∆c1 x pm

220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:

a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)

(X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)

c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)

(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr

221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:

(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0

(X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0

c) ∆Q = O0 x I∆Tf

d) ∆Q = Tf1x ∆Pr

222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara, se calculeaza cu relatia:

(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm

  cs0  cs1

223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se calculeaza cu relatia:

(X) Er = N u0 ⌠1- 1    ⌠

  i Pr

224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de calitate superioara, se calculeaza cu relatia:

(X) Er = N m0 ⌠1-   1   ⌠

      i w

229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:

(X) reducerea numarului intreruperilor accidentale

b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii

(X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive

d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii

XI. ANALIZA CALITATII

230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le satisfaca integral cerintele?

(X) Da

b) Nu

c) Numai in cazul produselor complexe

231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali

(X) analiza reclamatiilor

d) studii de piata care vizeaza concurecta

(X) analiza evolutiei clientelei

232. Evolutia clientelei este determinata de:

(X) calitatea produselor sau serviciilor

b) calitatea totala la producator

(X) gradul de cultura si civilizatie

233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:

(X) spor de productie fizica sau valorica

b) imbunatatirea conditiilor de munca

c) cresterea securitatii in exploatarea produselor

(X) reduceri de cheltuieli

(X) cresteri de venit net

234. Bilantul calitatii pune in evidenta:

(X) cheltuielile si efectele legate de calitate

(X) castigul net din cresterea calitatii

c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii



loading...











Document Info


Accesari: 5257
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )