Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Finantarea unui cabinet medical de medicina a familiei

Business












ALTE DOCUMENTE

CERERE DE ASIGURARE ASTRA
Decizia de investitie
6 pasi ai vanzarii
Prezentarea protocoalelor ce stau la baza comertului electronic (SET & OTP)
ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI LUJERULUI S.A
CONTEXTUL SCHIMBARII TERAPIA
Infiintarea unui S.R.L.
ETAPELE DEMARARII UNEI AFACERI
Arta de a avea o tinuta potrivita in afaceri
CARACTERISTICI ESENTIALE ALE PLANIFICARII PARTICIPATIVE

Finantarea unui cabinet medical de medicina a familiei

La ora actuala medicina de familie e privita ca si in urma cu sapte ani (cand a fost primul sector sanitar intrat in reforma) ca o cenusareasa a medicinei.




Munca grea, veniturile modeste, birocratia excesiva au facut ca acest segment al lantului sanitar sa nu fie atractiv pentru tinerii medici in asa fel incat varsta medie a medicilor de familie sa fie in jur de 45 ani, fapt ce va ingreuna aplicarea reformei, schimbarilor sistemului, aplicarea noilor norme deoarece se stie ca in mod firesc persoanele trecute de prima tinerete sunt mai reticiente fata de nou.

La acest neajuns se adauga subfinantarea cronica precum si conceptia C.J.A.S.-urilor ca medicii sunt obligati sa faca de multe ori munca lor in ceea ce priveste statistica, raspandirea informatiilor in teritoriu, aplicarea programelor nationale. Cel mai recent exemplu este evidenta diabeticilor care a trecut in sarcina medicului de familie precum si distribuirea medicamentelor antidiabetice orale. Totul fara plata.

Banii alocati medicinei familiei din F.N.A.S. au fost tot mai putini din 1999. Prezentam un tabel :

   &nbs 747u2013h p;    1999 ......9% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2000.......9% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2001........7% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2002........7% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2003.........5 % din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2004.......5% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2005.......5% din F.N.A.S.

   &nbs 747u2013h p;    2006........5% din F.N.A.S.

Scaderea procentului de bani alocati functie de inflatie nu a fost reala, veniturile medicilor de familie ajungand in 2006 aproximativ 300 Euro / luna

Inflatia a fost in perioada 1999 - 2006 :

   &nbs 747u2013h p;   2000 - 1999 ....45.7 %

   &nbs 747u2013h p;   2001 - 2000 ....34.5 %

   &nbs 747u2013h p;   2002 - 2001 .....22.5 %

   &nbs 747u2013h p;   2003 - 2002 .....15.3 %

   &nbs 747u2013h p;   2004 - 2003 .....11.9 %

   &nbs 747u2013h p;   2005 - 2004 .....9 %

   &nbs 747u2013h p;   2006 - 2005 .....7 %

Veniturile si cheltuielile au crescut mai rapid decat inflatia asa ca a fost posibila dotarea cabinetelor dar ea a fost franata de alti factori ca de exemplu impartirea banilor la cabinetele medicale individuale (C.M.I.).

Un medic de familie este platit "per capita" adica in functie de cati pacienti are pe lista (in medie 2000 de persoane) carora le acorda un pachet minimal de servicii medicale, precum si alte servicii platite separat de C.J.A.S. ca vaccinari, urmarire gravide, controale periodice, depistare de cancer, depistare T.B.C. , sifilis, etc. Ele sunt cuprinse in programele nationale ale Ministerului Sanatatii. Evolutia acordarii punctelor pentru capitatie si servicii precum si valoarea si proportia lor din anul 2003, cand a inceput sa scada inflatia iar procentul acordat din F.N.A.S. medicinei primare a devenit 5 % este urmatoarea :

   &nbs 747u2013h p;   2003 - per capita 0.78 lei

- per serviciu 0.38 lei

- % 70 / 30

   &nbs 747u2013h p;   2004 - per capita 1.069 lei

- per serviciu 0.52 lei

- % 85 / 15

   &nbs 747u2013h p;   2005 - per capita 1.7 lei

- per serviciu 0.46 lei

- % 85 / 15



   &nbs 747u2013h p;   2006 - per capita 1.7 lei

- per serviciu 0.46 lei

- % 85 / 15

   &nbs 747u2013h p;   2007 - per capita 2.38 lei

- per serviciu 0.49 lei

- % 85 / 15

Ca o ironie se poate spune ca in domeniul medicinei primare pentru guvernanti in perioada 2005 - 2006 nu a existat inflatie.

Totusi au fost luate si masuri bune ca de exemplu pastrarea proportiei capitatie / servicii, la 85 / 15, ceea ce a permis o minima asigurare sanitara a populatiei prin pachetul minimal.

Venitul unui C.M.I. cu 2000 de pacienti este in jur de 3500 de lei. Cheltuielile obligatorii sunt:

   &nbs 747u2013h p;   plata asistentelor - de obicei 2 pentru a acoperii intreaga zi plus activitatea de teren. Salariul lor avand in vedere ca normele legale il obliga pe medic sa acorde cel putin 1,25 din salariul minim este de 880 lei.

   &nbs 747u2013h p;   Obligatii angajator (este in general 30,5 % din fondul de salarii). La doua asistente ajunge la 275 lei.

   &nbs 747u2013h p;   C.A.S. medic - in general in jur de 250 lei.

   &nbs 747u2013h p;   Cheltuieli curente lunare cu consumabile, chirii comodat, apa, gunoi, aparat de urgenta, service aparatura, contract ridicare deseuri specifice, colegiul medicilor, electricitate, incalzire, mici reparatii. Aceste sume ajung in jur de 800 lei lunar.

Un calcul simplu ne arata ca venitul mediu al medicului de familie ramane 1300 lei din care, se scade 16 % impozitul. Ceea ce ramane, adica aproximativ 1100 lei reprezinta in jur de 300 Euro. Este o suma din care cu greu se poate dota un cabinet si care trebuie chibzuita cu grija pentru a plati in timp o finantare.

Ca sursa de finantare un C.M.I. are :

   &nbs 747u2013h p;   C.J.A.S. - (casa judeteana de asigurari de sanatate) care lunar vireaza in contul medicului contravaloarea capitatiei si a serviciilor medicale.

   &nbs 747u2013h p;   Sponsor - este un ipotetic finantator multumit de activitatea medicului.

   &nbs 747u2013h p;   Alte activitati ale medicului posesor de C.M.I.

In ultima categorie intra competentele pe care medicul le poate obtine ca :

   &nbs 747u2013h p;   Medicina de intreprindere

   &nbs 747u2013h p;   Ecografie

   &nbs 747u2013h p;   Homeopatie

   &nbs 747u2013h p;   Acupunctura

   &nbs 747u2013h p;   Reflexoterapie

   &nbs 747u2013h p;   Etc.

Toate aceste activitati sunt facute in timpul liber al medicului afectand standardul de viata precum si indirect actul medical exercitat asupra pacientilor din capitatie. In plus pentru aceste activitati medicul nu intra in relatii ci C.J.A.S. - ul, el primind plata directa. Din pacate la ora actuala este singura solutie pentru medicul de familie spre a-si mari veniturile, putand astfel sa doteze si sa dezvolte activitatea C.M.I.

Conform politicii sanitare actuale, medicina primara (poate cea mai importanta caci realizeaza primul contact cu pacientul) primeste din ce in ce mai putini bani. Astfel medicii sunt obligati sa priveasca C.M.I. - ul ca pe o afacere proprie pe care trebuie sa o administreze. In acest mod consider imptumutul bancar sau leasingul sigurele solutii de finantare daca medicul crede in sansa sa. De aceea primul lucru pe care trebuie sa il faca un medic de familie este sa obtina noi competente. Apoi trebuie facuta o dotare, o investitie, care sa sprijine noua astivitate. De obicei medicii de familie aleg cursuri de ecografie si / sau medicina de intreprindere. Aceste activitati aduc venituri imediate prin exercitarea lor datorita platii directe.

In actualul context legislativ medicii de familie sunt ajutati sa cumpere cabinetele in care isi desfasoara activitatea, dar se impiedica de inertia si prostia administratiei locale.

Facand un SWOT la un C.M.I. se observa :

STRENGTS :

   &nbs 747u2013h p;   Buna pregatire profesionala

   &nbs 747u2013h p;   Prestigiu si autoritate

   &nbs 747u2013h p;   Increderea pacientilor din capitatie




   &nbs 747u2013h p;   2000 de pacienti si numarul lor creste

WEAKNESS :

   &nbs 747u2013h p;   birocratie excesiva

   &nbs 747u2013h p;   surse de finantare modesta prin C.J.A.S.

   &nbs 747u2013h p;   cresterea obligatiilor de munca datorita C.J.A.S. si A.S.P.

   &nbs 747u2013h p;   furtul de pacienti

   &nbs 747u2013h p;   dotare precara

   &nbs 747u2013h p;   personal mediu in jur de 40 - 45 de ani

OPPORTUNITIES

   &nbs 747u2013h p;   credite lejere cu dobanzi rezonabile

   &nbs 747u2013h p;   diversificarea ofertei de aparatura medicala

   &nbs 747u2013h p;   promisiunea ministrului sanatatii de informatizare a retelei sanitare

   &nbs 747u2013h p;   cadrul legislativ favorabil pentru a cumpara cabinetul

   &nbs 747u2013h p;   posibilitatea de a primi plata directa pentru serviciile facute datorita cursurilor de competenta

THEREATS

   &nbs 747u2013h p;   aparitia in oras a cabinetelor ce practica medicina alternativa

   &nbs 747u2013h p;   marirea numarului de medici de familie

   &nbs 747u2013h p;   posibilitatea aparitiei de cabinete finantate de medici din U.E.

   &nbs 747u2013h p;   reclama agresiva a produselor naturiste facuta prin mass media

   &nbs 747u2013h p;   invocarea tot mai frecventa a termenului de malpraxis

Dupa cum se observa din SWOT lipsa resurselor financiare este o problema cheie la fel ca si personalul imbatranit sau amenintarile externe fie ca vin din partea concurentei sau a birocratiei excesive. Daca la acest tablou se mai adauga coruptia si proata gestionare la nivel central a fondurilior medicinei primare tabloul nu este prea imbietor.

In schimb oportunitatile sunt favorabile datorita faptului ca Romania s-a integrat in U.E. si trebuie sa aiba o politica sanitara europeana trebuind astfel sa ridice nivelul calitativ al actului medical prin :

   &nbs 747u2013h p;   cadru legislativ

   &nbs 747u2013h p;   informatizare

   &nbs 747u2013h p;   faptul ca C.M.I. este privit ca o mica afacere

   &nbs 747u2013h p;   degrevarea sarcinilor spitalului prin sporirea prestigiului si competentei medicului de familie

Identificarea actorilor cheie este un alt pas in evaluarea strategiei financiare a C.M.I.

Oriunde ar fi medicul ramane un intelectual, deci relatiile sale vor fi cu factorii de raspundere. Tine de medic ca autoritatile locale si sanitare sa-l sprijine. In mediul unui medic stakeholders sunt :

   &nbs 747u2013h p;   primarul localitatii

   &nbs 747u2013h p;   consilierii locali



   &nbs 747u2013h p;   persoanele de la A.S.P. si de la Colegiul Medicilor

Lor li se pot adauga si potentati locali pe care ii poate avea pe lista de capitatie. De fapt actorii cheie reprezinta indivizi ori grupuri de indivizi ce au interese legate de succesul sau insuccesul C.M.I. O enumerare a lor este :

   &nbs 747u2013h p;   persoanalul propriu

   &nbs 747u2013h p;   pacienti

   &nbs 747u2013h p;   medicii din ambulator

   &nbs 747u2013h p;   alti medici de familie

   &nbs 747u2013h p;   farmacistii

   &nbs 747u2013h p;   primarul si consiliul local

   &nbs 747u2013h p;   prefectul

   &nbs 747u2013h p;   administratia financiara

   &nbs 747u2013h p;   furnizori de aparatura medicala si consumabile

   &nbs 747u2013h p;   persoanalul bancar din localitate

Personalul propriu, pacientii, farmacistii, furnizorii de consumabile, primarul, medicii din ambulator au un interes major ca C.M.I. - ul sa functioneze.

Prefectul, administratia financiara, personalul bancar, au un interes relativ in prosperitatea C.M.I.

Ceilalti medici de familie au interesul sa preia pacientii spre a spori capitatia proprie. Din pacate la noi "furtul de pacienti" este o practica frecventa sprijinita si de imperfectiunea legii.

Dupa analiza SWOT si Stakeholders analysis se formuleaza strategia financiara.

Strategia Financiara

In cazul unui C.M.I. Primul pas pe care trebuie sa il faca medicul este cel al cursurilor de competente. Urmeaza apoi :

1.   &nbs 747u2013h p; Decizia de investitii

2.   &nbs 747u2013h p; Decizia de finantare

Investitia minima intr-un C.M.I. este un electrocardiograf (E.K.G.) ce costa in jur de 3000 Euro. Un ecograf este deasemenea de luat in consideratie, eventual chiar si second hand si al carui pret este de 10.000 Euro. Trebuie luat in considerare spatiul cabinetului ce trebuie cumparat. In general se achita 25 % din valuare (aprox. 1000 Euro pentru 100 m 2). Acest spatiu trebuie mobilat (500 Euro). Deci este necesar un total de aproximativ 15.000 Euro pentru dotarea moderna a unui cabinet.

Consider ca un medic poate avea sau obtine din imprumuturi nonbancare sau economii cam 5000 Euro.

La ora actuala exista produse bancare pe o perioada de 10 ani pentru 10.000 Euro cu o rata de 127 Euro / luna. Prezint o schema de returnare a unui imprumut pe 10 ani.

Indatorarea este sigura sursa de finantare pe termen scurt sau mediu a unui C.M.I. Ea se poate face fie prin credit bancar fie prin finantare nonbancara.

Indatorarea pe termen lung (10 - 25 ani) se poate face prin leasing sau credit bancar.

Trebuie tinut cont ca spatiul cumparat de medic devine proprietatea sa si el poate fi pus garantie. Medicul este avantajat caci el cumpara cabinetul la un pret stabilit de lege (30 - 40 Euro / m2, in orasele mici) si il poate garanta la pretul pietei care de obicei este mai mult decat dublu. Se poate acoperi astfel valoarea creditului plus dobanda la o suma rezonabila. In cazul particula al cabinetului meu, garantia ce o pot obtine la banca este de 3,5 ori mai mare decat pretul pe care il dau pe cabinet.

Medicul de familie trebuie sa ia in considerare si posibilitatea de leasing a aparaturii medicale dar aceasta varianta trebuie cantarita cu atentie daca nu cumva un credit bancar este mai rentabil.

Exista si posibiliatatea ca un credit bancar sa fie punctul de plecare al unui leasing, si in acest mod suma aflata in joc creste considerabil. De exemplu se ia un credit bancar pentru a acoperi cel putin 1 / 2 din valoarea leasing - ului obtinandu-se in acest mod rate rezonabile. Alt avantaj al acestui sistem este ca societatile de leasing si bancile nu se intalnesc la nivelul informatiei despre client, adica se poate depasii acel 30 % din venit ce reprezinta valoarea maxima a ratei lunare acceptate de banca. In plus se poate dezvolta strategia financiara avand in vedere ca imprumutul bancar si leasingul au perioade diferite de rambursare si se poate face astfel o programare a indatorarii.

Oricum s-ar pune problema, finantarea unui C.M.I. este la ora actuala o aventura, medicul de familie fiind un ratacitor in mlastina subfinantarii, birocratiei si indolentei.

Dr. Stoica Radu

Caracal - Olt












Document Info


Accesari: 7600
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )