Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LUCRARE DE DIPLOMA - IMPORTANTA INTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUS

Business












ALTE DOCUMENTE

DEFINIREA CALITATII
MACH FTD
Bazele stiintei marfurilor - Merceologie
Analiza rentabilitatii firmelor cotate la bursa
Succesul pe internet pas cu pas
ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI
Analiza factoriala a cifrei de afaceri
GRADUATION THESIS - FINANCIAL RATIOS ANALYSIS
Rolul afacerilor si a omului de afaceri in economia de piata
LUCRARE DE DIPLOMA - IMPORTANTA INTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA \"S.C. ROMVELO S.A.\" LUDUS



LUCRARE DE DIPLOMĂ

IMPORTANŢA ĪNTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUs

CUPRINS

CAPITOLUL 1 :  PREZENTAREA GENERALĂ A " SOCIETĂŢII COMERCIALE  ROMVELO S.A." LUDUs..........................................................................................................4

1.1.  Cadrul organizatoric................................................................................................................4

1.1.1.      Cadrul general de functionare a "S.C. ROMVELO S.A." Ludus......................................4

1.1.2.      Localizarea societatii..........................................................................................................6

1.1.3.      Organele de decizie ale " S.C. ROMVELO S.A." Ludus..................................................7

1.2.  Analiza structurii capitalului social.........................................................................................9

1.2.1.      Prezentarea capitalului social.............................................................................................9

1.2.2.      Structura capitalului social...............................................................................................10

CAPITOLUL 2 : BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI..........................................12

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al īntreprinderii...........................................................................................12

2.1.1. Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli.................................................14

2.1.2. Clasificarea bugetelor de venituri si cheltuieli....................................................................15

2.1.3. Principalii indicatori economico - financiari......................................................................19

2.2. Procesul de bugetare - premisele procesului de bugetare......................................................23

2.2.1. Caracteristicile procesului de bugetare................................................................................25

2.2.2. Principiile procesului de bugetare.......................................................................................26

2.2.3. Istoricul bugetarii īn Romānia.............................................................................................28

CAPITOLUL 3: ĪNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI LA           " S.C. ROMVELO S.A." LUDUs...............................................................................................29

3.1.          Programarea veniturilor pe anul 2002 la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus........................29

3.1.1.      Programarea cifrei de afaceri prin metoda pragului de rentabilitate.................................30

3.2.          Programarea cheltuielilor pe anul 2002 la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......................38

3.2.1.      Cheltuielile pentru exploatare la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.....................................38

3.2.2.      Cheltuielile financiare la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.................................................45

3.2.3.      Cheltuielile exceptionale la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus............................................46

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI......................................................................51

ANEXE.........................................................................................................................................55

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................67

CAPITOLUL 1:  PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE " ROMVELO" S.A. LUDUs

1.1           . CADRUL ORGANIZATORIC

1.1.1.  CADRUL GENERAL DE FUNCŢIONARE A S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Societatea comerciala "ROMVELO" SA LUDUs a fost īnfiintata īn temeiul Legii nr.15 din 1990, fiind īnmatriculata la Oficiul Registrului Comertului J-26-7/1991.

Sediul social se afla la Ludus, str.1 Mai, nr.40, judetul Mures si nu are sucursale sau filiale īn tara.

Societatea comerciala "ROMVELO"S.A LUDUs este organizata si functioneaza ca unitate economica cu personalitate juridica de societatea pe actiuni. Ea a fost īnfiintata īn actuala forma juridica prin Hotarārea Guvernului nr.1200 din data de 12 noiembrie 1990 si a fost īnmatriculata la Oficiul Registrului Comertului la data de 17 ianuarie 1991.

Unitatea a luat fiinta īn anul 1949, dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie, prin comasarea mau multor ateliere particulare de activitati diferite de pe raza fostului  raion Ludus. Īn perioada de la īnfiintare īn 1965 productia fost eterogena si numai dupa acesta īncepe sa se prefigureze actualul obiect de activitate iar īn 1970 sa se produca primele obiecte de cauciuc care vor merge la export, īn Germania, Ungaria si Cuba.

Denumirea unitatii era "Fabrica Mixta de Industrie Locala" Ludus care se dezvolta īn continuu pentru ca īn anul 1977 īn cadrul unui proces de reorganizare sa treaca īn subordinea 

Ministerului de Chimice, primind noua  denumire "fabrica de Confectii Metalice si Articole din Cauciuc" cu sediul īn Ludus.

Dupa reorganizare, īntreprinderea are 2 domenii importante de activitate care se realizeaza īn cadrul a 2 sectii principale:

-         Sectia de prelucrari, confectii si constructii metalice

-         Sectia de resapare anvelope, articole tehnice din cauciuc si mase plastice

Īn 1981 īntreprinderea obtine transferul unei instalatii de fabricat camere si anvelope velo Moreni devenind astfel "Fabrica de Anvelope " Ludus.

Sectorul de activitate al Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs este cod C.A.E.N sectiunea E, industria prelucratoare.

Ramura de activitate: Subsectiunea  EH - industria de prelucrarea a cauciucului si a maselor plastice diviziunea 25 cu,

Activitatea de baza :

1.      2511 - fabricarea pneurilor si a camerelor de ser

2.      2513 - fabricarea altor produse de cauciuc

3.      2932 - fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere

4.      2875 - fabricarea altor articole din metal

5.      5156 - comert  cu ridicata al altor produse intermediare

Principalele produse ale Societatii comerciale "ROMEVELO" S.A LUDUs sunt:

      - anvelope si camere moto si velo

- camere auto

- garnituri presate din cauciuc

- matrite si piese de schimb din metal

Īn ceea ce priveste pozitia fata de concurenta, conform unui studiu efectuat anul trecut de catre o firma independenta la cererea conducerii Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs aceasta se claseaza aproximativ 90% īn ceea ce priveste calitatea. Din punct de vedere al preturilor practicate īn acest moment de Societatea comerciala "ROMEVELO" S.A LUDUs

acestea sunt sub cele practicate de concurenta la unele repere si produse finite īn timp ce la altele acestea sunt peste nivelul concurentei.

Principalele societati comerciale concurente pe categoriile de produse ale Sociertatii comerciale "ROMVELO"S.A LUDUs sunt:

Camere auto: S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Silvana S.A Zalau, S.C Victoria S.A Floresti, S.C Rotrans S.A Turnu-Severin.

Anvelope si camere moto si velo: la aceste produse concurenta provine din partea a aproximativ a 10 societati care importa din China la un pret mai mic decāt cel practicat de S.C "ROMVELO" S.A LUDUs.

Garnituri presate:. S.C Fartec S.A Brasov, S.C Jilava S.A Bucuresti, SC Artego SA Tg Jiu si o multime de alte societati private mai mici de importanta locala īn diferite regiuni ale tarii.

Principalii furnizori:

S.C Carom S. A Onesti,. S.C Arpechim S.A Pitesti, S.C Fibrex S.A Savinesti, S.C Bicapa S.A Tārnaveni, S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Amco S.A Otopeni, S.C Chemtrades S.R,.L Bucuresti, S.C Bridexim S.R. L Bucuresti.

Principalii beneficiari:

Sunt 28 de reprezentante care acopera tot teritoriul tarii ce functioneaza īn structura de S.R.L, S.C Roman S.A Brasov, precum si regiile miniere din Petrosani si Abrud..

1.1.2 LOCALIZAREA SOCIETĂŢII

Orasul Ludus este situat aproape īn centrul Transilvaniei, fiind īmpartit de rāul Mures īn doua, orasul nou, unde este situat si Societatea comerciala "ROMVELO" S.A si orasul vechi, prin care trece drumul E 60 care leaga municipiile Tg Mures si Cluj Napoca.

Societatea comerciala "ROMVELO" S.A LUDUs este singurul producator de anvelope si camere velo din Romānia.Societatea are linie de cale ferata racordata la statia Ludus.

Asigurarea energiei electrice se face din sistemul national, iar aburul este produs ī 18218g63s n centrala proprie situata īn incinta societatii prin folosirea drept combustibil al gazelor naturale din reteaua nationala.

Apa necesara consumului tehnologic este preluata din rāul Mures, iar apa potabila este preluata de reteaua orasului Ludus.

1.1.3. ORGANELE DE DECIZIE ALE SC ROMVELO SA LUDUs

Din organigrama SC ROMVELO SA LUDUs se poate observa ca Adunarea Generala a Actionarilor decide politica ei economica si comerciala fiind organul de conducere al societatii.

Gestiunea societatii este supravegheata de actionari si de comisia de cenzori.

Organul de decizie este deci Adunarea generala a Actionarilor care la īnceputul exercitiului financiar aproba indicatorii economico-financiari prin intermediul Bugetului de venituri si cheltuieli care la rāndul sau este analizat si avizat de Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie prin intermediul presedintelui care este directorul general, transmite datele din buget directorilor executivi care conduc, urmaresc si duc la īndeplinire, prin birourile, compartimentele si formatiile de lucru din subordine, dispozitiile primite pentru realizarea indicatorilor economico-financiari īn conformitate cu hotarārile Adunarii generale a Actionarilor, potrivit specificului de activitate.

La rāndul lor compartimentele informeaza luna de luna Consiliului de Administratiei despre realizarea indicatorilor privind productia obtinuta, volumul desfacerilor si īncadrarea īn indicatorii economico-financiari stabiliti prin hotarārile Adunarii Generale a Actionarilor dupa cum urmeaza:

· compartimentul comercial - prin intermediul caruia societatea aprovizioneaza procesul de productie precum si desfacerea productiei obtinute, pune la dispozitie compartimentului financiar īn primul rānd  documentele privind aprovizionarile cu materii prime iar prin desfacerea produselor finite furnizeaza acesteia documentele privind vānzarile.

· compartimentul productie - pune la dispozitie compartimentului financiar-contabil prin documentele specifice datele privind productia obtinuta

· compartimentul financiar-contabil - prelucreaza informatiile primite de la cele doua compartimente reusind sa conduca o evidenta contabila corecta privind realizarea indicatorilor economico-financiar īntr-o anumita perioada.

Avānd īn vedere acest caracter centralizat al conducerii societatii īn orice moment se poate lua o decizie privind corectarea neīncadrarile īn indicatori iar prin masurile luate sa se realizeze indicatorii ecnomico - financiari trasati.

Organele de conducere ale societatii sunt prezentate īn tabelul 2 al acestui studiu.

Conducerea societatii:

Consiliul de Administratie:

TABEL 1: Componenta Consiliului de Administratiei:

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia

1.

BORDA IOAN

Inginer

Presedinte

2.

GRAMA EMIL

Inginer

Membru

3.

ZAHARIA CONSTANTIN

Inginer

Membru

4.

GALEA ELENA

Inginer

Membru

5.

MOLDOVAN SILVIA

Subinginer

Membru

                                               

                                                                                             Sursa: cercetare proprie                                                   

Comisia de cenzori:

TABEL 2: Componenta Comisiei de cenzori

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia

1.

DOTARU MONICA

Economist

Cenzor

2.

SZITAS LIVIA

Economist

Cenzor  independent

3.

POPESCU VICTOR

Economist

Cenzor

4.

RADU MIRCEA DRAGOs

Economist

Cenzor

                 Sursa: cercetare proprie

 

1.2           . ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI SOCIAL

1.2.1.    Prezentarea capitalului social

Capitalul social al Societatii comerciale "ROMVELO" S.A. LUDUs a suferit o serie modificari din momentul de la īnmatricularii la Oficiul Registrului Comertului de la data de 17 ianuarie 1991.La data īnfiintarii societatii capitalul social subscris si varsat a fost de 287.000 lei īmparti īn 57.540 actiuni nominative īn valoare nominala de 5.000 lei fiecare.

Īn 1992, 1993, 1994 si 1997 au avut loc o serie de majorari ale capitalului social reprezentānd fie reevaluari ale activelor societatii, fie īnscrierea valorii trenului īn capitalul firmei.

Īn prezent capitalul social al Societatii comerciale " ROMVELO"S.A LUDUs este de 16.306.675.000 lei care este īmpartit īn 652.267 actiuni cu valoare nominala de 25.000 lei pe actiune.

Societatea a participat la programul de privatizare īn masa (P.P.M) desfasurat īn Romānia īn anii 1995-199 īn conformitate cu Legea nr.55/1995 privind Programul de privatizare īn masa. La momentul respectiv principalii actionari erau F.P.S, F.P.P 3 Transilvania, si persoane fizice care au subscris certificate de proprietate la aceasta societate.

De la īnfiintarea celei de a 2-a piete secundare de valori mobiliare, RASDAQ, actiunile Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs sunt tranzactionabile astfel īncāt structura actionariatului a suferit frecvente modificari.

Este important de mentionat ca F.P.P 3 Transilvania a fost reorganizat īn aceasta perioada si s-a transformat īn Societatea de Investitii Financiare Transilvania cu sediul la Brasov.

Totusi obiectivele ale acestei societati cu privire la Societatea comerciala " ROMVELO"  S.A LUDUs nu s-a modificat importanta fiind cresterea valorii actiunilor si a dividentelor acordate anual. Fondul Proprietatii de Stat si-a vāndut actiunile unui investitor privat care a mai achizitionat actiuni de pe piata secundara de valori mobiliare, astfel īncāt la īnceputul anului 2002 actionariatul se prezenta ca īn tabelul urmator:

1.2.2.    Structura capitalului social

TABEL 3: Structura capitalului social

§         mii lei-

Specificatie

Total

SIF

S.C. ZRC INVEST S.R.L.

Alti actionari

Numar actiuni

652.267

314.505

290.141

47.621

Valoare nominala

25.000

25.000

25.000

25.000

Valoare pachet

(mii lei)

16.306.675

7.862.625

7.253.525

1.190.525

Procent

100%

48,22%

44,48%

7,30%

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC. 1.  - Structura capitalului social

            Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care īi permit sa execute repere si produse diverse din lemn , mase plastice, cauciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960 - 1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime īn exploatare.

            Ca urmare a nivelului tehnologic existent, costurile de fabricatie ale produselor "S.C. ROMVELO S.A. " Ludus sunt superioare celor din import, īn special cele provenind din Comunitatea Europeana. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de componenta factorului uman .

CAPITOLUL 2: BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al īntreprinderii.

Toate deciziile adoptate la nivelul īntreprinderii - tehnice, economice, organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac necesar un nou echilibru, angajānd īn acest scop modificari īn nivelul si structura necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al īntreprinderii cu ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii acestuia, fondurile proprii si cele īmprumutate, relatiile cu agentii economici, cu salariatii, varsamintele la buget, etc.

Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitatii , echilibrului si realitatii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii si executarii oricarui buget, prin bugetul de venituri si cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective:

-         proiectarea tuturor fluxurilor īn lei si valuta, ocazionate de īntreaga activitate a  agentilor economici, pentru cunoasterea si tinerea sub control a intrarilor si iesirilor de bani si īn final, al capacitatii de a onora integral si la timp platile;

-         reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor, proiectarea si optimizarea capacitatii agentilor economici de a realiza beneficii ( profit);

-         desfasurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru finantarea nevoilor de finantare a actiunilor social-culturale si a altor actiuni;

-         evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti ale agentilor economici cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice si juridice īn calitate de debitori sau creditori;

-         proiectarea evolutiei patrimoniului administrat de agentii economici, prin reflectarea modificarilor ce se estimeaza īn structura acestuia.

Modificarile de bugeturi si cheltuieli nu contine date specifice programului de productie, acesta constituind o sectiune distincta care conditioneaza realizarea veniturilor si a tuturor resurselor de finantare.

Ca urmare, cele doua sectiuni importante -  programul de productie si bugetul, trebuie elaborate īntr-o restrānsa coleratie asigurāndu-se, īn felul acesta, urmatoarele cerinte vizānd realizarea gestiunii economice si autonomia financiara:

-         agentii economici pentru a obtine profitul trebuie sa se asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielile;

-         determinarea incorecta a profitului rezultat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor si "umflarea " cheltuielilor se sanctioneaza drastic de legislatia financiara;

-         īn bugete nu pot fi īnscrise si aprobate cheltuieli fara stabilirea resurselor din care ar urma sa fie finantate;

-         eventualele subventii de la bugetul statului se acorda numai īn cazurile prevazute de lege si īn limitele aprobate;

-         creditele bancare se prevad īn buget numai īn limitele si conditiile legale si numai dupa negocierile acestora cu bancile.

2.1.1.  CONŢINUTUL sI STRUCTURA UNUI BUGET DE VENITURI sI CHELTUIELI

Bugetele de venituri si cheltuieli au drept scop tinerea sub control alea activitatii agentilor economici prin intermediul prognozarii si urmaririi cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte surse punānd īn evidenta posibilitatile de finantare a cheltuielilor unitatilor patrimoniale.

Prin bugetele de venituri si cheltuieli se limiteaza cheltuielile necesare obtinerii de venituri.Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli al activitatii generale se prezinta astfel

TABEL 4 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul activitatii generale

Specificatie

Nr. rd.

Exercitiul financiar

Precedent realizat

Curent

Total

(preliminat)

Din care

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

A

0

1

2

3

4

5

6

I. Venituri totale din care: (rd.02+rd.08+rd.09)

01

1. Venituri din exploatare total, din care:

02

a) subventii pe produse si activitati

03

b) subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif

04

c) transferuri

05

d) prime acordate producatorilor agricoli

06

e) alte venituri

07

2. Venituri financiare

08

3. Venituri exceptionale

09

II. Cheltuieli totale din care: (rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22)

10

1. Cheltuieli pentru exploatare, total din care:

11

a) cheltuieli materiale

12

b) cheltuieli de personal, din care:

-         salarii brute

-         asigurari si protectie sociala

13

14

15

c) cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

16

d) cheltuieli de protocol reclama si publicitate

17

2. Cheltuieli financiare

18

3.Cheltuieli exceptionale

19

4. Rezerve legale

20

5. Acoperirea pierderilor din anul precedent

21

6. Impozitul

22

III. Rezultatul net al exercitiului (rd.01-rd.10)

23

Manager

Conducatorul compartimentului financiar contabil

2.1.2.  CLASIFICAREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI

Īn practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa mai multe criterii ca:

1 - conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor;

2 - obiectivul activitatii bugetare;

3 - perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile;

4 - dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate;

5 - variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;

1.      Īn raport cu aceasta conceptie bugetele de venitui si cheltuieli se clasifica īn:

a)      bugetul de tip financiar potrivit caruia veniturile reprezinta intrari īn sistemul condus (S) īn calitate de fonduri alocate īn vederea acoperirii cheltuielilor care reprezinta iesirile din sistemul condus; Bugetul este utilizat ca instrument de management jucānd rolul de "regulator" sau de "feedback" a cheltuielilor īn functie de resursele bugetare alocate. Ecuatia matematica a acestui tip de buget se reprezinta astfel:

+ DC = Fd. a - Ch. E

 


īn care:

-         + DC - economii (+) sau depasiri (-) ale cheltuielilor bugetate;

-         Fd. a - fonduri alocate;

-         Ch. e - cheltuieli efective;

b)      bugetul de tip economic este bugetul potrivit caruia cheltuielile reprezinta īntrari īn sistemul condus (S) īn calitate de consumuri de resurse necesare realizarii veniturilor care reprezinta iesiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management, jucānd rolul de

"regulator" sau "feedback" a maximizarii rezultatelor economico - financiare calculate ca      diferente īntre venituri si cheltuieli.

Ecuatia matematica a  acestui tip de buget se prezinta astfel:

+ R = V - Ch

 

 


īn care:

-         + R  - profit (+) sau pierdere (-);

-         V - venituri;

-         Ch - cheltuieli;

c)      bugetul de tip banesc conform caruia īncasarile reprezinta intrari īn sistemul xondus (S), iar platile reprezinta iesiri din sistemul condus. Ecuatia matematica a acestui tip de buget este:

+ T = I - P

 
 

 

 


īn care:

-         + T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

-         I -  īncasari;

-         P - plati;

2.      Īn functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli  operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.

            De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:

-         componente "Repartizarea profitului net";

-         componente "Principalii indicatori economico - financiari" pe acare īi prezentam īn continuare.

b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinānd unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai  de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc.

3.      Īn functie de factorul timp avem:

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic avānd o defalcare trimestriala si/sau lunara;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de cāte ori apar schimbari īn cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare.

4.      Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a)      Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se īntocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale;

b)       Bugete de venituri si cheltuieli partiale,  care se īntocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;

5.      Īn functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc īn raport cu volumul de activitate programate avem

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate;

b)       bugete de venituri si cheltuieli,  fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile īn care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate īn functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

            Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitānd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii īntreprinderii, limitānd la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.

1)      Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este egal cu zero.

                                        Costuri fixe

     P.r. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                 Pretul de livrare unitar - Costuri variabile unitare

2)      Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt īn lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

                 Active circulante

     L.g. = ¾¾¾¾¾¾¾¾

                  Datorii curente

3)      Lichiditatea redusa

                Active circulante - Stocuri

      L.r. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                        Datorii reduse

4)      Lichiditatea imediata

                         Trezoreria

      L.i. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                Datorii pe termen scurt

5)      Securitatea financiara: reflecta gradul īn care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii

                      Capitaluri proprii

      S.f. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                 Datorii pe termen scurt

6)      Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.

        Profitul exploatarii

      R.e. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                        Total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa permita reīnnoirea si cresterea activelor īntr-o perioada cīt mai scurta.

7)      Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

                     Profitul net

     R.f. = ¾¾¾¾¾¾¾¾

                  Capitaluri proprii

8)      Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul īn care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

                      Capital propriu

           S.p. = ¾¾¾¾¾¾¾ 100

                                       Total pasiv

   Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cānd rezultatul obtinut depaseste 30 %, indicānd ponderea surselor proprii īn totalul pasivului.

9)      Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )

                     Capital strain

     R.a.f. = ¾¾¾¾¾¾¾

                    Capital propriu

10)  Gradul de  īndatorare: arata limita pāna la care agentul economic este finantat din alte surse decāt fondurile proprii.

                   Plati exigibile

     G.i. = ¾¾¾¾¾¾¾ 100

                     Total activ

11)  Rata profitului

                          Profit brut

      R.p. = ¾¾¾¾¾¾¾¾  100

                    Cifra de afaceri

12)  Potentialul de dezvoltare /  crestere

                   Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

     P.d. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                                         Fond de rulment

13)  Perioada de recuperare a creantelor

                  ( Debitori + Facturi īncasate )

     P.r.c. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾  365 ( zile )

                              Cifra de afaceri

14)  Perioada de rambursare a datoriilor

           Obligatii

     P.r.d. = ¾¾¾¾¾¾¾  365 ( zile )

                   Cifra de afaceri

15)  Rotatia stocurilor

                 Cifra de afaceri

     R.s. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾  365 ( zile )

                Total stocuri - Facturi neīncasate

16) Productivitatea muncii

                      Cifra de afaceri

     P.m. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

                 Numar total de personal

17) Ponderea salariilor īn costuri

                                 Salarii directe

            P.s.c. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾  ( % )

                          Costuri directe de productie

            Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza sa se actualizeze īn functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii īn gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

            Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificānd rolul informatiilor contabile īn procesul conducerii activitatii.

2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE

Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc īn ansamblul general al economiei financiare atāt la nivel microeconomic cāt si la nivel macroeconomic, national si international.

            Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

            Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cāt si pentru dezvoltarea acesteia īn concordanta cu mediul economic īn care exista si cu tendintele acestuia.

           

Pentru ca aceasta politica sa fie cāt mai exacta si cāt mai utila organelor  executive ale agentului economic ea trebuie sa īsi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate īn conditii de rentabilitate īn mod cāt mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa īncerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare īn functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

            Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atāt pe termen scurt cāt si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului īn care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

            · Evaluarea nevoilor de capital

· Gasirea posibilitatilor de finantare

· Organizarea folosirii capitalului atras īn modul cel mai eficient posibil.

            Īn conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru īntre venituri si cheltuieli. Pentru a  desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, īncasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

            Reprezentānd un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. Īn acest sens bugetul de  venituri si cheltuieli se īntocmeste pe feluri de activitati, iar controlul  executiei bugetare se realizeaza īn scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

            Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

            Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei  precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate īn mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

            "La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei īntr-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Vārful de lance a acestei strategii īl reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*

2.2.1.    CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE

Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

1.      Orienteaza īntreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit a vānzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, īntarirea pozitiei pe piata etc. Fara un buget (plan), conducerea īntreprinderii nu are alte repere decāt realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai dupa acestea ar īnsemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut īn viitor ceea ce nu este īntotdeauna de dorit sau realizabil.


*Aurel - Ioan Giurgiu - bugetarea afacerilor  - abordarea teoretica si practica - Cluj - Napoca 2000

2.       Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a tuturor           categoriilor de resurse utilizate la nivelul īntreprinderii. De aceea este necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea īntreprinderii īn ansamblul ei si pāna la ultimul loc de munca.

3.      Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei īn realizarea obiectivelor prevazute, īntrucāt toate sunt antrenate si implicate īn procesul bugetar. Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie īn contradictie cu interesul general si cel al grupului. Orice dezechilibru īn cadrul firmei anuleaza functiile si rolul īntregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor "limitari" daca prevederile bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atāt mai mare cu cāt bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra īn cadrul propriilor prevederi .

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE

      Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura coerenta necesara sistemului bugetar.

· Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor īntreprinderii īntr-o coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea īntregului sistem de interese existent la nivelul firmei.

 

· Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al īntreprinderii - un buget este īntotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.  

· Principiul mentinerii solidaritatii īntre departamente si al concordantei cu politica generala a īntreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente īn detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cāt mai eficace a obiectivelor strategice ale īntreprinderii.  

· Principiile supletei īntr-un cadru economico social tot mai īncarcat cu diferite categorii de constrāngeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

      Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza īn continuare economia Romāniei. Īn esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor īntr-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atāt īn elaborarea, cāt si īn realizarea bugetelor.

      De aceea īn etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa  se faca luāndu-se īn considerare inductoarele de preturi prognozate pentru domeniul īn care activeaza īntreprinderea respectiva.

      Īn lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

  1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza  ca urmare a unor preturi de vānzare necompetitive, atāt datorita cererii solvabile cāt si posibilei concurente;
  2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata  de cele indirecte. Costurile directe cresc īnainte ca majorarea preturilor de vānzare sa fie posibila, fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.

2.2.3.  ISTORICUL BUGETĂRII ĪN ROMĀNIA

Prima īncercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor economici s-a facut īn 1991, cānd Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model de buget constānd din 9 (noua) situatii distincte. Īn acest demers al autoritatilor a prevalat mai mult caracterul birocratic decāt motivatia necesitatii financiare.

Īn 1995 Ministerul Finantelor a īmbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind īntocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai logic. Evident la momentul respectiv economia romāneasca era dominata īnca de societatile cu capital de stat astfel īncāt majoritatea actelor normative se refereau īn mod expres la acestea.

Īn luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la desfasurarea procesului de bugetare a  afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice  referitoare la īntocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a afacerilor din Romānia:

· au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul adresāndu-se īn mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare - dezvoltare, si tuturor agentilor economici cu capital privat denumiti īn ansamblu agenti economici;

·structura bugetului a fost redusa la 4 situatii īn loc de 9;

· agentii economic pot utiliza īn activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;

CAPITOLUL 3: ĪNTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si rezultatele preconizate a fi realizate īn anul curent, precum si date referitoare la profitul repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi īmpartite īn 2 mari grupe:

· Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

·  Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);

Prima grupa cu rezultatele  financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia īn conformitate cu hotarārile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale īn domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie consultate departamentele de marketing, vānzari, productie, tehnic, personal, pe lānga cel financiar - contabil.

3.1.                     PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2002 LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Pe baza studiilor de marketing fiecare firma īsi cunoaste īntinderea pietii de care ar putea beneficia īn viitorul apropiat, īn conditiile cererii globale si a concurentei existente. Pornind de la astfel de date orice societate īti poate programa veniturile pe 2 cai:

· Metoda pragului de rentabilitate

· Analiza marginala a productiei

3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecāndu-se la utilizarea cifrei de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe urmatoarele date:

· Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

· Profitul dorit (P 1);

· Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

·Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior (CV 0);

Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va avea īn posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care īntocmesc bugetul  din registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior īn cazul nostru 2001 la S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs a fost de 71,65 miliarde de lei dupa cum poate fi observat īn tabelul 4:

TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse īn anul 2001:

Sortiment

Bucati

Lei (miliarde)

Anvelope

261.000

13,16

Camere

717.000

46,95

Altele

11,54

Total

71,65

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri īn 2001

           

Īn aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 69,83 miliarde din care cheltuielile fixe 21,05 miliarde lei, restul de 48,78 miliarde de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total īn anul de baza a fost de 43,226 miliarde lei iar profitul brut de 1,927 miliarde lei.

Capitalul propriu al societatii īnregistrat īn anul 2001 a fost de 18,73 miliarde lei.

Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul permanent utilizat de firma īn anul 2001 este de 0,102.

Rata rentabilitatii economice exprimata  ca raportul dintre profitul brut īn anul de baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar avānd īn vedere contractia pietei interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii.  Pe baza acestui profit se va īncerca continuarea activitatii īn domeniul investitiilor mai ales īn proiectarea si introducerea de noi produse īn gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

Īn ultima perioada a anului 2001 s-a sondat piata externa, īn special cea a Comunitatii Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si cea de anvelope cu 21.000 de bucati.  Pentru produsele conexe au fost semnate deja contracte īn valoare de peste 7 miliarde de lei care permit o previzionare a cifrei de afaceri īn acest domeniu la 10,62 miliarde de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.

TABEL 5: EVOLUŢIA STRUCTURII ACTIVELOR

Anul 2001 (miliarde lei)

Anul 2002 (miliarde lei)

Active imobilizate

11.811

11.811

Active circulante

31.415

40.839

Total active

43.226

46.367

Sursa: cercetare proprie

Grafic 3: Evolutia structurii activelor

Fiind unicul producator de cauciuc īn domeniul velo din Romānia concurenta de pe piata interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati productie si comert, nu este relevanta. S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs nu are acces la date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din exterior astfel īncāt nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Avānd īn vedere contractele la export S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs īsi propune cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

P1 = AT1 × rc 1

 


Unde:

P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale īn anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator

P1  = 46.367× 5.2 = 2,435 miliarde lei

Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii īn aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 1,55 miliarde lei

Astfel: CF 1 = 21,05 + 1,55 = 22,6 miliarde lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:

 CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)

 


unde:

CA1 = cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul dorit

CF1= cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

P1 = profitul dorit īn anul urmator

CV0 = cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 = cifra de afaceri realizata īn anul anterior

CA1 = (22,6+2,43) / (1-48,78 / 71,,65) = 78,53 (miliarde lei)

Aceasta cifra de afaceri este corespunzatoare pentru atingerea profitului dorit si poate fi acoperita īn totalitate cu contracte, avānd īn vedere ca pāna -īn prezent aproape 70% din productia de camere si anvelope īsi are asigurata desfacerea.

Īn tabelul 6 este prezentata structura programata a cifrei de afaceri pe sortimente de produse pentru anul 2002.

TABEL 6: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse īn anul 2002

Sortiment

Bucati

Lei (miliarde)

Anvelope

282000

15,57

Camere

822000

52,34

Altele

10,62

Total

1104000

78,53

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 4. Structura cifrei de afaceri īn 2002

Folosirea acestei metode pentru determinarea sumei globale a cifrei de afaceri permite si calcularea punctului mort, adica acea valoare a cifrei de afaceri sub care societatea ludusana ar īnregistra pierdere. Aceasta valoare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

CA1o = CF1 / (1-CV0 / CA0)

 


unde:

CA1o - cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul 0;

CF1 - cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

CV0 - cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 - cifra de afaceri realizata īn anul anterior

CA1o = 22,6 / (1-48,78 / 71,65) = 70,84 (miliarde lei)

Cifra de afaceri cuprinsa īn bugetul aprobat de adunarea generala a actionarilor a S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs este superioara celei gasite prin calcularea punctului mort.

Cu toate ca profitul prognozat prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli este de doar 2,43 miliarde lei aceasta poate permite supravietuirea societatii si asigurarea unui minim de investitii din surse de finantare proprii.

Veniturile financiare au fost evaluate la doar 70 de milioane de lei pe baza veniturilor anticipate din diferentele de curs valutar aferente productiei livrata la export si din veniturile din dividentele ce īi vor reveni firmei ca urmare a rezultatelor din anul trecut īnregistrate de catre reprezentantele la care S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs detine actiuni sau parti sociale.

Veniturile exceptionale au fost previzionate īn mod prudent la 0 īntrucāt pentru anul 2002 nu se prevad venituri din operatiuni de capital, vānzari de active imobilizate s.a.m.d.

Ca o īnsumare veniturile totale ale S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs pentru anul 2002 sunt evaluate la 78,6 miliarde lei.

TABEL 7: Bugetul de venituri pe anul 2002

-         milioane lei

Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2001

An curent  - 2002

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Venituri totale

1

71761

78600

10084

26702

27334

14480

I

Venituri din exploatare

2

71654

78530

10074

26682

27314

14460

II

Venituri financiare

3

95

70

10

20

20

20

III

Venituri exceptionale

4

12

0

0

0

0

0

GRAFIC  Structura veniturilor īn anul 2002

                                  

3.2. PROGRAMAREA CHELTUIELILOR PE ANUL 2002 LA S.C. "ROMVELO" LUDUs S.A.

Cheltuielile unei firme se pot clasifica īn:

· Cheltuieli pentru exploatare

· Cheltuieli financiare

· Cheltuieli exceptionale

3.2.1. CHELUIELILE PENTRU EXPLOATARE LA S.C."ROMVELO"  S.A. LUDUs ĪN ANUL 2002

Evaluarea cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare este un proces complex care trebuie efectuat īn concordanta cu evaluarea variantelor cifrei de afaceri.

O parte a cheltuielilor din exploatare, īn speta cele directe, ca de exemplu cale materiale sau cele cu manopera directa, pot fi  repartizate direct pe produse.

Īn schimb celelalte cheltuieli, denumite indirecte nu pot fi repartizate īn mod direct asupra tipurilor individuale de produse obtinute īn cadrul īntreprinderii. Asemenea cheltuieli sunt foarte variate si cuprind de la manopera indirecta pāna la cheltuielile cu serviciile prestate de terti, administrarea generala a īntreprinderii, sau Know - how cumparat.

Programarea cheltuielilor directe

            Cheltuielile directe cuprind īn general materia prima, manopera si consumul nemijlocit de energie necesar obtinerii productiei respective.

            Cunoasterea cheltuielilor directe se poate face pe baza calculatiei de costuri directe, folosind informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune pe baza datelor tehnologice:

            · Normele de consumuri materiale pe fiecare produs īn parte

·Normele de ore de munca pe produs

· Normele de consumuri de energie pe produs

· Volumul programat al fiecarui produs

            Valorile luate īn calcul la stabilirea costurilor directe pentru anul bugetar cuprind īn general valorile factorilor de productie din anul de baza dar de multe ori trebuie aplicate o serie de corectii, fie īn sensul maririi acestora ca urmare a inflatiei care se manifesta īnca īn economia romāneasca, fie īn sensul scaderii lor īn urma progresului tehnologic, sau de reducere a unor preturi la nivel mondial.

Costurile directe sunt determinate cu ocazia calculatiei devizelor de executare a lucrarilor necesare realizarii produselor, separat pe cheltuieli materiale si separate pe manopera directa.

            Aceasta clasificare permite o delimitare si īn acelasi timp o viziune de ansamblu asupra celor 2 tipuri de cheltuieli la nivel de firma.

           

Cheltuielile materiale au fost calculate pe baza programului de productie alcatuit de catre biroul marketing al societatii. La volumul indicat de programul de productie pentru fiecare sortiment de produs au fost luate īn considerare costurile din 2001 care au fost majorate cu 8 - 10%.

            La baza acestei majorari s-a avut īn vedere inflatia pe anul 2001 considerata de peste 20 de procente.

De asemenea la unele produse prin īmbunatatiri tehnologice modeste sau prin realizarea investitiilor este posibila scaderea consumurilor materiale cu pāna la 30%.

Din calculatia analitica a cheltuielilor pe grupe de produse cheltuielile materiale au fost evaluate la 48,080 miliarde lei.

Cheltuielile cu personal cuprind drepturile salariale stabilite prin contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca inclusiv asigurarile si protectia sociala precum si Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate. Acestea au fost calculate pe baza salariilor negociate īntre sindicat si patronat. La finele anului 2001 la presiunea sindicatului din cadrul S.C. "Romvelo" S.A. Ludus s-a semnat un nou contract colectiv de munca īn care se prevedea ca

īncepānd din 1 ianuarie 2002 sa se treaca la o majorare a salariilor cu 20 de procente. Conducerea a fost de acord cu aceasta majorare salariala deoarece a fost singura din anul 2001 si

majoritatea celor care muncesc īn cadrul societatii sunt unici īntretinatori de familie Ludusul fiind una din localitatile din judetul Mures īn care rata somajului este ridicata.

De asemenea pentru realizarea unui volum sporit al productiei, conform programului de productie este necesara cresterea numarului angajatilor cu 20 de persoane.

Īn anul 2001 la S.C. "Romvelo" S.A. Ludus au fost angajati 243 de salariati iar totalul cheltuielilor cu personalul s-au ridicat la 16,559 miliarde de lei.

Cheltuielile cu personalul pentru 2001 au fost determinate dupa metoda globala:

Cp = Cpo×(Cr sal + P) / 100

 


Unde:

Cp - cheltuielile cu personalul

Cr sal - cresterea salariala

P - cresterea procentuala  a numarului de salariati

P = 20 / 243× 100 = 8 (%)

Cp =   (20+8) × 45,164 = 49,085 (miliarde lei)

Restul cheltuielilor cu personalul au fost calculate īn conformitate cu legile īn vigoare iar defalcarile pe trimestre s-au realizat pe baza programului de productie īnaintat de departamentul tehnic.

Programarea cheltuielilor indirecte

Cheltuielile indirecte sunt foarte variate, de la simplele cheltuieli de administrare a sectiilor si departamentelor de productie si coordonare a activitatii firmei pāna la cele de cercetare - dezvoltare sau conducere a activitatii īntregii entitati economice.

Pentru activitatea de control si supraveghere a activitatii generale de la nivelul fiecarei unitati de productive se produc cheltuieli materiale si de personal. Ca si alte categorii de cheltuieli acestea trebuie minimizate fapt care se poate realiza doar prin reorganizarea īntregului proces de realizare a produsului final.

Activitatile specializate ce gestiunea calitatii, serviciul tehnic sau cel de marketing sunt consumatoare de resurse materiale, financiare si umane care trebuie evidentiate īn bugete proprii de tipuri de cheltuieli. Acestea trebuie colectate īn final si adunate īn cadrul diferitelor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei.

De  asemenea pe baza lor poate fi determinata eficienta activitatilor desfasurate de diferitele departamente ale firmei. Pentru o bugetare cāt mai corecta a necesarului de resurse din cadrul acestor departamente este utila fixarea unor obiective precise pentru fiecare departament si precizarea operatiunilor de efectuat pentru atingerea lor. Pornind de la aceste date se poate trece la o dimensionare corecta a necesarului de resurse pentru fiecare compartiment.

Cheltuielile indirecte includ de asemenea cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea:

Amortismentul reprezinta pentru firma īn acelasi timp  o cheltuiala cāt si o sursa de finantare a investitiilor pentru pastrarea sau chiar dezvoltarea unitatii. Valoarea lui influenteaza marimea profitului impozabil, deci veniturile finale realizate de firma. Īn Romānia pot fi utilizate īn conformitate cu prevederile legale 3 regimuri de amortizare:

· Regimul liniar

· Regimul degresiv

· Regimul accelerat

Īn timp ce amortizarea liniara  se produce prin trecerea pe cheltuieli a unor sume fixe, lunar pe toata durata normala de utilizare a mijlocului fix īn celelalte 2 variante valoarea mijlocului fix este amortizata mai rapid.

Īn cazul amortizarii degresive cotele de amortizare sunt multiplicate cu un factor cuprins īntre 1,5 si 2,5, iar īn cazul amortizarii accelerate īn primul an sunt incluse pe cheltuieli īn primul an de functionare 50 de procente din valoarea de intrare a mijlocului fix iar īn anii urmatori valoarea ramasa este amortizata liniar.

Potrivit legislatiei romānesti regimul amortizarii accelerate poate fi aprobat numai de catre Ministerul Finantelor la propunerea adunarii generale a actionarilor īn care scop sa se solicite o documentatie de fundamentare. Aceasta trebuie sa cuprinda datele de prezentare ale firmei solicitante, indicatorii de eficienta economica si trebuie sa īntruneasca un punctaj pentru fiecare indicator īn parte.

Calcularea amortismentului de catre o firma se poate efectua utilizānd una din urmatoarele 2 metode:

· Metoda analitica

· Metoda globala

Metoda analitica este utilizata īn special de firmele noi sau cele care prevad o crestere substantiala a fondurilor fixe. Īn acest scop, īntreaga masa a fondurilor fixe se ordoneaza pe grupe īn functie de cāte durate de amortizare distincte exista, adica cote de amortizare diferite si pentru fiecare se calculeaza amortismentul anual aferent.

Amortismentul total anual pe firma se stabileste prin īnsumarea amortismentelor anuale ale tuturor categoriilor  de mijloace fixe.

La firmele vechi la care cresterile de fonduri fixe sunt relativ modeste nedeterminānd  modificari de structura pentru anul urmator programarea amortismentului anual se face mai simplu prin metoda globala. Aceasta este si cazul S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus.

Pentru anul anterior se determina o cota medie de amortizare ca raport īntre suma īntregului amortisment al firmei si masa fondurilor fixe existente.

Valoarea totala a fondurilor fixe prevazute a fi īn functiune īn anul de calcul se īnmultesc cu cota medie anuala de amortizare din anul anterior.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele formule.

a = Ao / Vro

 

Vm1 = Vro + Vmr1 - Vme1

 

 A1 = Vm1 × a

 


Unde:

a - cota anuala medie din anul anterior

Ao - amortismentul anual total din anul anterior

Vro - valoarea anuala a fondurilor fixe

Vm1 - valoarea medie anuala de amortisment īn anul de calcul

Vmr1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a intra īn anul de calcul

Vme1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a iesi īn anul de calcul

Din datele furnizate de catre departamentul financiar contabil se cunosc:

Ao = 1,105 miliarde lei

Vo = 14,580 miliarde lei

si se amortizeaza ca:

Vmr1 = 1,930 miliarde lei

Vme1 = 46 milioane lei

De aici rezulta ca:

a = 1,105 / 14,580 = 0,0758

Vm1 = 14,580 + 1,930 - 0,046 = 16,464

A1 = 16,464* 0,0758 = 1,248 (miliarde lei)

Baza de calcul a amortismentului o reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe astfel īncāt amortismentul este una dintre marimile care se pot determina cu certitudine.

Cheltuielile prevazute de Legea de aprobare a bugetului de stat sunt dimensionate īn fiecare an īn mod diferit. Aici sunt cuprinse cheltuielile de protocol, cheltuielile de reclama si

publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea diferitelor tipuri de activitati culturale, sportive sau umanitare. Dintr-un anumit punct de vedere si cheltuielile cu sponsorizarile pot fi considerate drept cheltuieli de publicitate deoarece fiecare sponsor tine sa i se faca cunoscuta contributia la desfasurarea activitatii sponsorizate.

Dimensionarea fiecarui tip de cheltuiala prezentata anterior se face prin īntocmirea unui buget prin care sa se argumenteze cifrele previzionate fie prin comparatie cu valorile din anii anteriori.

Cheltuielile de protocol au fost dimensionate la o treime din cale care au fot realizate anul trecut. Acestea se cifreaza la 38 de milioane de lei, īmpartite aproape egal pe cele 4 trimestre ale anului. Au fost dimensionate la cāte 10 milioane de lei trimestriale īn care cererea de pe piata este mai mare si īn concordanta si volumul productiei este mai mare.

Cheltuielile de reclama si publicitate  au fost dimensionate la 100 de milioane de lei. Pentru realizarea unei vānzari corespunzatoare dar si pentru prospectarea pietei si participarea la diferite tārguri si expozitii din Romānia si din strainatate este nevoie de o serie de fonduri mai consistente. Īn cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli au fost alocate cāte 25 de milioane de lei pentru fiecare trimestru dar acestea este posibil sa nu fie suficiente pentru atragerea de noi clienti.

Cheltuielile de sponsorizare au fost dimensionate la 30 de milioane de lei ca si cele de protocol avānd aceeasi īmpartite pe trimestre ca si acestea.

3.2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs ĪN ANUL 2002

Cheltuielile financiare cuprinse īn cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli sunt doar acele cheltuieli care sunt previzibile, deci care se pot previziona. Ele nu includ si pierderile

financiare deoarece īn mod logic scopul unei societati comerciale este realizarea de profit si nu obtinerea unor rezultate economice negative.

Pierderile financiare ar trebui acoperite, daca vor avea loc din provizionale special constituite.

Īn special cheltuielile financiare cuprind dobānzile pentru creditele bancare contractate  de catre societate pentru obligatiunile emise sau pentru alte datorii asimilate.

Tot aici pt fi cuprinse si sconturile prevazute a fi acordate clientelei, sau cedarea unor titluri de plasament catre salariatii proprii. Īn acest caz pot aparea 2 situatii: īn cazul īn care titlurile de plasament au fost achizitionate anterior atunci īntreaga valoare  acestora este trecuta pe cheltuielile financiare, iar īn cazul īn care urmeaza sa fie cumparate se vor sa capitolul cheltuieli financiare doar diferentele īntre preturile de achizitie si preturile de cesiune. O astfel de recompensare a propriilor salariati este foarte raspāndita la nivelul marilor companii din strainatate iar cele cotate la bursa ofera de cele mai multe ori drept recompensa pachete cu propriile actiuni salariatilor. Īn acest fel sunt stimulati de doua ori: o data prin valoarea intriseca a actiunilor pe care le pot vinde la bursa si īn cel de al doilea rānd ei sunt interesati ca prin activitatea lor sa contribuie la cresterea valorii de piata a actiunilor deci a īntregii firme.

Tot īn capitolul de cheltuieli financiare trebuiesc cuprinse si provizioanele   pentru deprecierea imobilizarilor financiare, precum si primele privind rambursarea obligatiunilor amortizate.

Īn catul S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus cheltuielile financiare includ doar cheltuielile necesare achitarii dobānzilor la creditele bancare utilizate īn mod curent de catre societate.

Cheltuielile financiare se ridica la 150 de milioane de lei si au fost repartizate īn felul urmator:

· Trimestrul I - 50 de milioane de lei

· Trimestrul II - 30 de milioane de lei

· Trimestrul III- 30 de milioane de lei

· Trimestrul IV - 40 de milioane de lei

Pentru dimensionarea cheltuielilor financiare au fost luate īn calcul programul de productie si necesarul de finantare pe fiecare trimestru.

3.2.3. CHELTUIELILE EXCEPŢIONALE LA S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus ĪN ANUL 2002

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care survin īn afara desfasurarii activitatii curente  unei entitati economice.

Īn cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli pot fi cuprinse doar acele cheltuieli care sunt certe:

Acestea pot fi grupate:

· Amenzi si penabilitati datorate īn viitor pentru fapte petrecute īn trecut. Pentru a putea fi prevazuta īn Bugetului de Venituri si Cheltuieli acestea trebuie sa aiba la baza un act final al unei autoritati de stat care obliga firma la plata amenzii sau penalitati si aceste sume sa nu fie imputabile unui angajat.

· Donatii si subventii ce se vor acorda īn viitor, suplimentar fata de valorile care pot fi deduse īn mod legal. Īn acest caz pentru a fi incluse īn Bugetului de Venituri si Cheltuieli trebuie īntocmita o documentatie amanuntita prin care sa se elimine orice posibilitate de evaziune fiscala.

· Pierderile provenite de la debitorii declarati īndoielnici de catre instanta

Fata de anul 2001 cheltuielile exceptionale au crescut de mai bine de 2 ori. Principala cauza a acestei cresteri o reprezinta cresterea penalitatilor pentru datoriile istorice fata de bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2002 au fost prevazute cheltuieli īn acest sens īn valoare de 1,138 miliarde de lei .Repartizarea acestora pe trimestre s-a facut īn felul urmator:

 · Trimestrul I - 0  lei

· Trimestrul II - 1038 de milioane de lei

· Trimestrul III- 100 de milioane de lei

· Trimestrul IV - 0 lei

Pentru primul trimestru al anului 2002 nu au fost prevazute varsaminte īn contul acestor datorii deoarece cererea foarte scazuta din lunile decembrie - ianuarie se repercuteaza negativ asupra īncasarilor firmei pe īntreaga durata a acestei perioade.

Pentru trimestrul I este prevazuta chiar o pierdere de 731 de milioane de lei.

Sarcina maxima cade pe seama trimestrului Ii īn care este disponibilizat īn acest scop peste 1 miliard de lei. Nu a fost īmpartita aceasta sarcina si pe celelalte trimestre īn mod egal pentru a scapa cāt mai repede posibil de aceasta problema si a reduce penalitatile aferente.

Astfel ramāne pentru trimestrul III doar 100 de milioane de lei care pot fi acoperite usor din profiturile perioadei respective.

TABEL 8: Bugetul de cheltuieli pe anul 2002

-         milioane lei -

Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2001

Anul curent 2002

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Cheltuieli totale

1

69831

76165

10815

25618

25932

13800

I

Ch. pt. exploatare din care:

2

69872

74877

10765

24550

25802

13760

1

Ch. materiale

3

45164

49085

5838

16870

17892

8485

2

Ch. cu personalul din care:

4

16559

21354

4161

6349

6503

4341

2.1

Salarii brute

5

11879

15208

2964

4522

4631

3091

2.2

CAS

6

3105

4030

785

1198

1227

820

2.3

somaj 5%

7

534

760

148

226

232

154

2.4

CASS

8

719

1065

207

317

324

217

2.5

Alte ch. cu personalul

9

322

219

57

86

89

59

3

Amortizarea

10

1105

1248

312

312

312

312

4

Ch. prev. de legea bugetului de stat

11

540

463

102

131

133

97

5

Ch. de protocol

12

110

38

9

10

10

9

6

Ch. de reclama

13

26

100

25

25

25

25

7

Ch. de sponsorizare

14

0

38

9

10

10

9

8

Alte ch.

15

5568

2551

309

843

917

482

II

Ch. financiare

16

215

150

50

30

30

40

III

Ch. exceptionale

17

547

1138

0

1038

100

0

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 6: Structura cheltuielilor

Rezultatul brut al exercitiului financiar 2002 prevazut īn bugetul de venituri si cheltuieli este de 2.436.000.000 lei repartizat dupa cum urmeaza:

· Trimestrul I - 731 de milioane de lei

· Trimestrul II - 1084 de milioane de lei

· Trimestrul III- 1402 de milioane de lei

· Trimestrul IV - 680 de milioane de lei

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI

Piata pe care activeaza S.C."ROMVELO" S.A. Ludus este īntr-o continua scadere la nivel local si international. Productia de camere auto care este īn una din principalele ramuri aducatoare de profit continua scaderea atāt la nivel local cāt mai ales la nivel international.

Tot mai multi constructori de automobile trec la echiparea produselor lor cu anvelope fara camera.

Productia S.C."ROMVELO" S.A. Ludus se adreseaza īn acest moment doar masinilor de productie interna cu vechime de peste 5 ani care au fost echipate din constructie cu astfel de anvelope.

Consideram ca singurele directii īn care se īntrevad cresteri substantiale ale cererii sunt cea a anvelopelor si camerelor moto si velo.

si īn aceste domenii cererea provine de pe piata Comunitatii Europene unde principala problema de patrundere o reprezinta calitatea produselor oferita la export.

Īn acest sens ar trebui intensificata prospectarea pietei europene.

Din analiza datelor de la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus, īn ultimii ani s-a observat o reīntoarcere  a transportului velo īn Europa occidentala atāt sub presiunea organizatiilor neguvernamentale ecologiste cāt si ca urmare a aparitiei Mountain bike - urilor ca mijloc de transport si de recreere īn acelasi timp.

Pentru aceasta piata S.C."ROMVELO" S.A. Ludus ar trebui sa vina cu un set nou de produse sau sa-si adapteze produsele existente.

Īn opinia noastra, pentru transportul velo urban produsele clasice sunt corespunzatoare dar īn ceea ce priveste Mountain bike - urile trebuie sa vina mereu cu produse noi atāt din punct de vedere calitativ cāt si din punctul de vedere al designului.

Īn domeniul moto produsele firmei ar putea avea o potentiala piata de desfacere īn tari precum Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta sau Anglia unde motocrosul si motociclismul tip enduro sunt sporturi aproape de masa.

Problema este gasirea niselor pe aceste piete dar si a canalelor de distribuire a acestor produse. Patrunderea pe aceste piete necesita certificarea produselor la standardele europene īn domeniu dar ar permite cresterea substantiala a profitului atāt pe termen scurt cāt si pe termen lung.

Īn ceea ce priveste nivelul costurilor acestea s-ar putea reduce atāt prin renegocierea preturilor de achizitionare a materiilor prime si a materialelor cāt si prin reducerea consumului si a pierderilor din cadrul sistemului de productie.

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care īi permit sa execute repere si produse diverse din lemn, mase plastice, caiciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960-1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime īn exploatare.

Punctul nostru de vedere cu privire la  nivelul tehnologic existent costurile de fabricatie ale produselor S.C."ROMVELO" S.A. Ludus sunt superioare celor din import īn special cele provenind din Comunitatea Europeana ba chiar si cele din China. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mai mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de competenta factorului uman.

O posibila solutie este retehnologizarea unitatii dar īn acest moment lipsesc sursele de finantare.

Problema din punct de vedere financiar porneste de la nivelul redus al rentabilitatii economice.

Pentru anul īn curs este prevazuta o rentabilitate economica de doar 4,5% ca raport dintre profitul brut si valoarea totala a activelor sau de 10,2% ca raport dintre profitul brut si capitalul permanent.

Aceste valori nu sunt satisfacatoare atāt timp cāt dobānda bancara īn acest an s-a situat pāna īn prezent la peste 22% astfel īncāt pentru orice investitor este mai rentabil un plasament bancar.

Conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la īntocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile autonome si societatile comerciale publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei partea 1 nr.

7 din 2000 ar fi trebuit sa se īnfiinteze īn cadrul fiecarei Directii Generale a Finantelor  Publice judetene un birou de avizare a bugetelor agentilor economici.

Cu toate ca actul normativ sus amintit prevede obligativitatea īntocmirii bugetului anual de venituri si cheltuieli pentru orice agent economic  nu prevede organele de control care sa verifice īntocmirea si corectitudinea acestuia.

De asemenea datele din bugetele agentilor economici nu sunt centralizate si astfel informatiile cuprinse īn ele nu pot fi utilizate la nivel national pentru programarea cāt mai corecta a veniturilor statului.

Īn acest moment nu toti agentii economici īntocmesc bugetele de venituri si cheltuieli iar cei care īntocmesc le utilizeaza doar īn interiorul societatii.

Presiuni pentru īntocmirea de astfel de documente de previziune pot veni din partea actionarilor care doresc sa cunoasca modul īn care conducerile īntreprinderilor īn care au investit vad dezvoltarea īn anul urmator a firmei sau din partea organismelor de reglementare a pietelor de capital din Romānia.

Īn cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus acestia sunt cei 2 factori care duc la īntocmirea cāt mai corecta a Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual.

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza īn continuare economia Romāniei. Īn esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor īntr-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atāt īn elaborarea cār si īn realizarea bugetelor.

De aceea īn etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luāndu-se īn considerare indicii de preturi prognozati pentru domeniul īn care activeaza īntreprinderea respectiva.

Īn lipsa acestor indicii se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata.

Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea  indice la venituri si cheltuieli deoarece:

· se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vānzare necompetitive, atāt datorita cererii solvabile cāt si posibilei concurente.

· costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc īnainte ca majorarea preturilor de vānzare sa fie posibila fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit a profitului asteptat.

Īn cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus dimensionarea cheltuielilor si a ceviturilor se face doar partial īn functie de valoarea contractelor pe care le-a īncheiat societatea.

Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluata īn acest fel restul fiind prognozat pe baza evolutiei din anul anterior.

Īn ceea ce priveste cheltuielile acestea rezulta din consumurile specifice ale unitatii ceea ce permite o buna calculatie a costurilor.

Totusi departamentul contabilitate aplica īn mod prea simplu si direct indicele de inflatie fara a īncerca sa detalieze influenta acestuia asupra costului final al productiei.

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE                                                          ANEXA 1

CENTRALE SAU LOCALE..................................................

Agentul economic....................................................................

Sediul / adresa..........................................................................

Codul fiscal..............................................................................

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE

-         milioane lei -

Indicatori

Nr. rānd

Preliminat/

realizat

 īn anul precedent

Prevederile anului curent

Total

din care:

Trimestrul

I

II

III

IV

 I. VENITURI TOTALE

     din care:

( rd. 02 + rd. 12 + rd. 13 )

01

823

784

100

267

273

144

1. Venituri din exploatare

    din care:

02

716

783

100

266

273

144

a) Venituri din activitatea de baza

03

200

200

50

50

50

50

b) Venituri din alte activitati

04

80

80

20

15

25

20

c) Venituri din surse bugetare

    din care:

05

75

83

21

25

16

21

- subventii pentru produse si activitati

06

40

60

15

16

14

15

- subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si de tarif

07

21

65

20

15

18

12

- transferuri

08

65

90

25

35

15

15

- prime acordate de la bugetul de stat

09

78

85

20

30

21

24

- alte sume primite de la bugetul de stat

10

90

65

20

12

15

18

d) Venituri din fonduri speciale

11

67

55

12

13

15

15

2. Venituri financiare




12

95

70

10

20

20

20

3. Venituri exceptionale

13

12

0

0

0

0

0

II. CHELTUIELI TOTALE

    din care:

( rd. 15 + rd. 33 + rd. 34 )

14

721

861

108

256

259

139

1. Cheltuieli pentru exploatare - total

     din care:

15

711

841

107

245

258

138

a) Cheltuieli materiale

16

451

490

58

168

178

137

b) Cheltuieli cu personalul

     din care:

17

165

213

41

63

65

84

- salarii brute

18

118

152

29

45

46

43

- contributie la asigurarile sociale de stat

19

31

60

7

11

12

30

- ajutor de somaj

20

5

13

1

2

2

8

- contributie la asigurari sociale, conform legii 145/1997

21

7

10

2

3

3

1

- alte cheltuieli cu personalul

22

3

2

3

8

5

2

c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele

23

11

12

3

3

3

4

d) Cheltuieli prevazute de legea bugetului de stat,

    din care:

24

5

4

1

1

1

1

- transferuri sau subventii

25

1

15

4

2

1

8

e) Cheltuieli de protocol

26

1

10

2

1

3

4

f) Cheltuieli de reclama si publicitate

27

0

26

9

8

5

4

g) Cheltuieli cu sponsorizarea

28

55

21

3

3

9

6

h) Tichete de masa

29

2

17

5

5

4

3

i) Alte cheltuieli

    din care:

30

11

13

2

6

1

4

- taxe pentru activitatea de exploatare a resurselor universale

31

4,5

18

6

4

5

3

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

32

6,5

16

4

5

3

4

2. Cheltuieli financiare

33

5

17

3

4

4

6

3. Cheltuieli exceptionale

34

5

16

4

4

5

3

III. REZULTATUL BRUT- PROFIT PIERDERE

35

798

885

254

169

230

232

IV. FOND DE REZERVĂ

36

489

868

145

298

200

225

V. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII

37

551

590

150

140

160

140

VI. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENŢI

38

265

243

111

32

75

25

VII. IMPOZIT PE PROFIT

39

218

163

28

31

54

50

VIII. PROFITUL DE REPARTIZAT,

       din care:

40

187

44

12

8

10

14

1. Fondul de participare a salariatilor la profit

     din care:

41

19

8

1

3

2

2

- cota managerului la regii autonome

42

14

4

1

1

1

1

2. Varsaminte la buget din profitul net al regiilor autonome si al institutelor nationale de cercetare dezvoltare

43

6

3

0

1

1

1

3. Surse proprii din finantare,

    din care:

44

22

11

1

3

5

2

- cota de participare la profit a administratorilor

45

10

5

1

2

1

1

4. Alte repartizari prevazute de lege

     din care:

46

22

22

5

6

6

5

- cota managerului la societatile comerciale

47

4

5

1

1

2

1

- dividende cuvenite statului

48

4

10

2

4

2

2

- dividende cuvenite altor actionari

49

110

7

1

2

3

1

IX. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

    din care:

50

54

48

11

9

10

18

1. Surse proprii

51

10

6

1

2

2

1

2. Alocatii de la buget

52

15

8

2

2

2

2

3. Credite bancare:

53

20

11

2

3

4

2

- interne

54

8

6

2

1

2

1

- externe

55

12

5

1

1

1

2

4. Alte surse

56

9

23

9

7

5

2

X. CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

    din care:

57

24

34

11

9

7

7

1. Investitii, inclusiv investitii īn curs la finele anului

58

18

19

6

7

3

3

2. Rambursari de rate aferente creditelor pentru investitii:

59

6

25

7

5

7

6

- interne

60

4

14

4

3

5

2

- externe

61

2

11

2

2

3

4

XI. REZERVE

     din care:

62

23

68

14

12

20

22

1. Rezerve legale

63

4

21

8

7

3

3

2. Rezerve statutare

64

9

19

7

6

3

3

3. Alte rezerve

65

10

28

6

4

9

9

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE                                                     ANEXA 2

CENTRALE SAU LOCALE....................................................

Agentul economic.....................................................................

Sediul / adresa...........................................................................

Codul fiscal...............................................................................

BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TRZORERIE

-         milioane lei -

Explicatii

Nr. rānd

Anul precedent

Corelatii cu bilantul contabil

Total an curent

din care:

Previziuni

Trimestrul

I

II

III

.

  IV

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

+

Cifra de afaceri

01

980

-

924

158

224

269

273

+

Productia stocata

02

256

-

354

111

98

65

80

+

Productia imobilizata

03

145

-

165

63

45

57

33

+

Subventii de exploatare

04

43

-

78

18

18

20

22

+

Alte venituri din exploatare si provizioane

05

29

-

33

11

9

5

6

=

Total venituri din exploatare

06

328

-

375

95

73

52

60

+

Cheltuieli privind marfurile, materiile prime si materialele consumabile

07

263

-

268

68

35

85

78

+

Energie, combustibil

08

59

-

66

11

19

15

15

+

Salarii directe

09

42

-

44

12

10

11

11

+

Alte cheltuieli directe

10

21

-

25

5

7

8

5

=

Total cheltuieli variabile

11

145

-

155

38

33

40

44

=

Marja bruta ( venit din exploatare - cheltuieli variabile )

12

138

-

144

28

31

44

41

+

Cheltuieli fixe cu forta de munca

13

115

-

130

25

30

35

40

+

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

14

224

-

298

89

76

90

43

+

Amortizari si provizioane

15

46

-

58

19

16

15

8

+

Alte cheltuieli fixe

16

28

-

30

5

8

7

10

=

Total cheltuieli fixe

17

298

-

301

99

85

56

61

=

Rezultatul din exploatare   ( + / - )

18

75

-

86

26

29

15

16

+

Venituri financiare

19

26

-

33

6

7

9

11

-

Cheltuieli financiare

20

18

-

20

5

5

5

5

=

Rezultatul financiar ( + / - )

21

8

-

11

3

4

3

3

+

Venituri exceptionale

22

22

-

25

5

8

4

8

-

Cheltuieli exceptionale

23

16

-

18

6

5

5

2

=

Rezultatul exceptional

24

6

-

9

2

3

3

1

=

Rezultatul brut al exercitiului

25

89

-

91

29

22

20

20

-

Impozit pe profit

26

25

-

24

6

9

5

4

=

Rezultatul net al exercitiului

27

64

-

70

19

21

16

14

Flux de numerar

28

19

-

22

6

6

5

5

±

Profit sau pierdere

29

100

-

105

31

28

24

22

+

Amortizare inclusa īn costuri

30

15

-

23

3

5

8

7

-

Variatia stocurilor

31

22

-

28

6

7

9

6

-

Variatia creantelor

32

18

-

25

5

6

5

9

+

Variatia furnizorilor si clientilor creditori

33

15

-

14

2

4

4

4

-

Variatia altor elemente de activ

34

11

-

18

6

3

4

5

+

Variatia altor pasive

35

9

-

19

3

7

5

4

=

Flux de numerar din activitatea de exploatare

36

35

-

44

11

11

11

11

+

Sume din vānzarea activelor si mijloacelor fixe

37

24

-

28

8

5

7

8

-

Achizitii de imobilizari corporale

38

5

-

11

2

4

3

2

-

Cheltuieli pentru imobilizari corporale si necorporale executate īn regie proprie

39

18

-

22

5

4

7

6

=

Flux de numerar din activitatea de investitii

40

29

-

34

9

8

8

9

+

Variatia īmprumuturilor , din care:

41

22

-

26

6

5

7

8

+

- credite pe termen scurt de primit

42

16

-

21

4

4

6

7

-

- restituiri de credite pe termen scurt

43

11

-

17

5

3

4

5

+

- credite pe termen mediu si lung de primit

44

32

-

35

10

8

8

9

-

- restituiri de credite pe termen mediu si lung

45

33

-

37

10

10

8

9

+

Subventii primite pentru investitii

46

45

-

48

12

11

13

12

+

Dividende de platit

47

16

-

22

5

4

6

7

=

Flux de numerar din activitatea financiara

48

38

-

41

10

9

18

4

+

Disponibilitati banesti la īnceputul perioadei

49

29

-

33

9

6

8

9

+

Flux de numerar net

50

36

-

42

10

9

16

6

=

Disponibilitati banesti la sfārsitul perioadei

51

27

-

35

10

7

9

8

           

 AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE                                                      ANEXA 3

CENTRALE SAU LOCALE.................................................

Agentul economic...................................................................

Sediul / adresa.........................................................................

Codul fiscal..............................................................................

ĪMPRUMUT GARANTAT DE STAT

               

                                                                                         - milioane moneda de contract -

                                                                                                                     - milioane lei -

Exercitiul financiar

Specificatie

 Nr. rānd

Realizat  īn anul precedent

Preliminari

an curent

total

                din care:

Trim.

    I

Trim.

   II

Trim.

  III

Trim.

   IV

A

0

1

2

3

4

5

6

Soldul īmprumutului

la īnceputul perioadei

1

*

*

*

*

Intrari din īmprumuturi

2

Plati aferente īmprumuturilor

( rd. 5 + rd. 7 )

3

din care:

- plati restante

( rd. 6 + rd. 8 )

4

*

*

*

*

*

Rambursari de capital

5

din care:

- plati restante

6

*

*

*

*

*

Dobānzi, comisioane, spete bancare

7

din care:

- plati restante

8

*

*

*

*

*

Soldul īmprumutului la sfārsitul perioadei

( rd. 1 + rd. 2 - rd. 5 )

9

*

*

*

*

S.C. ROMVELO S.A.                                                                                                     ANEXA 4

LUDUs, JUD. MUREs

SITUAŢIA

ACTIVELOR SOCIETĂŢII

DENUMIRE ACTIV

AN

PIF

VALOAREA DE INVENTAR

CONF. H. G.

500 / 1994

VALOAREA CONTABILĂ RĂMASĂ LA

31. 12 2001

DESTINAŢIA

Hala productie resapare

1975

1.189.501.812

310.118.096

Productie

Hala productie cauciuc

1977

75.256.856

55.072.121

Productie

Hala plasturi

1986

347.742.020

330.920.468

Productie

Hala dozare

1986

1.662.524.846

1.596.095.178

Productie

Hala productie mingi

1935

59.451.570

57.656.523

Productie

Cladire mase plastice

1935

32.903.197

31.039.642

Productie

Bloc spatiu cazare

1982

67.218.118

33.976.861

Administrativ

Cladire administrativ

1970

797.837.047

243.681.389

Administrativ

Hala prod. confectii metalice

1974

2.077.594.091

445.967.159

Productie

Hala prod. prelucrari mecanice

1972

1.294.579.243

1.019.109.808

Productie

Hala prod. prelucrari aschiere

1970

593.432.547

114.183.390

Productie

Hala productie velo

1981

3.569.424.398

1.801.287.797

Productie

Centrala termica

1982

267.443.511

228.328.706

Productie

Constr. īntretinere + transport

1984

1.437.769.427

831.887.778

Productie

Depozit carburanti

1972

2.568.928

514.798

Depozitare

Grup social velo

1983

445.340.624

209.142.557

Administrativ

Depozit magazia centrala

1970

12.727.035

49.628.695

Depozitare

Constructie gospodarie anexa

1985

502.921.781

10.077.305

Administrativ

Cladire pentru post incinta

1970

51.543.260

224.965.642

Productie

TOTAL