Tipuri de afaceri in comertul electronic
Comertul electronic - o lume intr-o singura afacere
Este o realitate faptul ca Internetul a schimbat economia actuala, schimbând modul de a face afaceri, modul de a gândi. Putem recunoaste de acum beneficiile si avantajele folosirii Internetului.
Solutiile de comert electronic creaza un stil de viata în baza Internetului între toti participantii din piata: producatori si clienti, parteneri si furnizori, realizând astfel optimizarea întergului lant de la aprovizinare la desfacerea produselor proprii, m 20520o142u 59;rind productivitatea, reducând costurile, crescând profitul.
Comertul electronic a schimbat conceptul economiei clasice, acesta depasind în momentul actual granitele tarii si extinzându-se cu rapiditate în întreaga lume. Acest gen de comert, si anume comertul electronic,el fiind acum "varful de lance" al economiilor moderne.
"Se stie ca în ultima decada, comertul asa cum îl stim a dus la modificari ale mediului, dar iata ca o noua solutie aflata înca la început poate sa aduca o schimbare radicala a acestei situatii.
Pentru dezvoltarea economica aceasta revolutie digitala ofera o dezvoltare fara precedent, tarile care nu încep înca de pe-acum acest gen de comert risca sa fie depasite de economiile moderne ce aplica noile tehnologii.
Acest raport încearca sa urmareasca tendinta de dezvoltare a tarilor ce doresc sa se dezvolte folosind Internetul, de asemenea sugereaza, prin exemple concrete modalitati prin care tarile în dezvoltare pot creea un mediu propice activittaii economice prin Înternet "e-commerce" .
Cu toate ca viteza cu care anumite tari investesc în dezvoltarea ICT a scazut în ultima perioada, sunt câteva motive sa ne asteptam ca ICT sa-si continue suportul în cresterea rapida economica.
Desi sunt tari ce urmaresc acest gen de dezvoltare economica, se afla înca la început, si de aceea introducerea ICT si Internetului în activitatea economica se afla înca la început.
Problema e-commerce privita sub mai multe aspecte ridica o serie de întrebari, dar problema nu este aceea de a veni cu argumente academice pro si contra ci trebuie analizata situatia pentru a învata din greselile "pionerilor".
Chiar daca putem sa asemanam problema introducerii ICT în economie si Internetului cu introducerea electricitatii pentru a putea obtine un talbou vizual de comparatie nu se poate pronunta o regula de functionare desi ambele au avut o dezvoltare foarte rapida dupa introducerea lor în economie.
Vom încerca sa raspundem la trei întrebari importante:
Ce lectie de viitor putem învata pentru viitorul economiei digitale din prabusirea Internetului?
Care dintre presupunerile modelelor de afacere "dotcom" au fost gresite?
În ce masura ICT si Internetul vor modifica anumite sectoare ale economiei?
Cauza prabusirii "dotcom" s-a datorat în mare masura excesului de investitii generat de asteptari nerealiste în legatura cu ciclul economic. Rezultatul a fost disparitia multor "dotcom-uri" care fesesera lansate fara a avea un model viabil (si nu numai acestea au avut de suferit).
Asteptarile unei rate spectaculoase de dezvoltare în afacerile "e-commerce" unde se spunea ca dominatia pe piata este asigurata de "locul primului venit" a dus la mari fuzionari de capital în sectorul "dotcom".
Multi dintre investitorii în piata actiunilor anumitor "dotcom-uri" nu au mai calculat riscurile ciclului economic investind în anumite afaceri cu risc mediu si ridicat, de aici aparând si aceste probleme economice, în loc sa încetineasca investitiile si sa le faca, calculat ei au accelerat ignorând riscul de prabusire a afacerilor.
Sa urmarim în continuare câteva aspecte legate de e-commerce. Chiar daca totate par "bune si frumoase" legate de acest subiect, iata ca realitatea ne arata înca o data ca lucrurile nu stau chiar asa cum s-a prezis, au aparut "crize" ale site-urilor comerciale, multe au dat faliment, si asta datorita încalcarilor anumitor principii economice. Iata câteva probleme de care nu s-a tinut cont în desfasurarea activitatii economice pe Internet.
Modelele de afacere bazate pe o apropiere PC-entrica a Internetului ingnora faptul ca majoritatea potentialului (si volumul actual) e-commerce-ului nu implica neaparat un consumator ce sta în fata calculatorlului navigând pe Web folosind unul sau doua browser-e mai cunoscute.
E-commerce în ziua de astazi este mai mult o afacere business-to-business. Întreprinderile din tarile în curs de dezvoltare nu ar trebui sa se lase pacalite de transparenta mai ridicata a afacerilor "dotcom" busibess-to-consumer. Acele întreprinderi din tarile în curs de dezvoltare, de a caror activitate depinde activitatea altor întreprinderi, acelea ar trebui sa se gândeasca primele la încorporarea Internetului (asta nu înseamna neaparat Web-ul) ca instrument în cresterea oprtunitatilor si dezvoltarea acestora.
În ciuda scaderii preturilor la componentele calculatoarelor si al acestora în sine, trebuie sa tinem cont ca pentru majoritatea populatiei (majoritate înca ridicata) acestea sunt înca inaccesibile, ne existând resurse materiale si pentru asemenea achizitii. Pe de alta parte telefoanele mobile sau alte dispozitive echipate cu Internetul, cu toate ca sunt costisitoare, sunt deja accesibile unui numar considerabil de oameni si întreprinderi din tarile dezvoltate. Cu toate ca aplicatiile "web wireless"[1] au cam scazut contrar asteptarilor, se pare ca un potential ridicat îl are implementarea Internetului la nivel ridicat pe telefoanele mobile, acest lucru ducând la dezvoltarea "mobile-commerce" sau m-commerce, comert prin intermediul aparaturii de telefonie mobila.
Desigur, acesta nu era un mit al noii economii, cu toate ca este una din cele mai "periculoase" propozitii dintre cele enumerate mai sus. O reactie naturala la performantele sumbre ale multor dotcom-uri, în special pentru multe companii din cadrul tarilor în curs de dezvoltare care au fost afectate doar "marginal" de boom-ul si prabusirea Internetului, ar fi sa consideram ca e-commerce-ul este un risc ce nu merita luat în considerare.
În primul rând dotcom-urile întotdeauna au reprezentat o particica din e-commerce si a afecerilor pe Internet. Multe dintre ele au disparut, dar e-commerce-ul (în special e-commerce-ul de forma business-to-business) continua sa se dezvolte, chiar daca nu cu o viteza ametitoare asa cum se prezicea acum ceva timp.
În al doilea rând, este o greseala sa credem ca e-commerce-ul nu schimba mediul competitiv al unei întreprinderi doar pentru ca produsele sau serviciile acesteia nu se lasa asa de usor sa fie vândute pe Internet. O tranzactie de afaceri consta în mai multe procese succesive (strângerea informatiilor, compararea, nogocierea), majoritatea dintre ele putând fi efectuate mai usor cu ajutorul Internetului, chiar daca pasul final se face offline. De exemplu majoritatea achizitiilor de masini de face offline chiar daca o buna parte a influentei cumparatorului o au informatiile oferite de Internet.
În al treilea rând, marketingul si vânzarea sunt doar o parte din lantul valoare-creatie. Asa cum a fost mentionat si mai sus, o întreprindere poate deveni mai competitiva prin a folosi Internetul pentru a obtine o organizare mai buna, scaderea aumitor cheltuieli si îmbunatatirea serviciului relatii cu clientii.
În sfârsit, cu cât mai multe companii din tarile dezvoltate, si în particular corporatii mari internationale integreaza Internetul în cadrul propriilor operatii, cumparatorii si furnizorii din tarile dezvoltate vor fi supusi presiunii exercitate de nevoia de a se adapta noului model de afaceri.
Cu toate acestea este adevarat ca Intrnetul nu va aduce toate sectoarele productive la acelasi nivel. La sfârsitul zilei, cu sau fara Internet producatorii de îmbracaminte trebuie sa înregistreze un profit din taierea, coaserea, calcarea si împacheterea îmbracamintii sau vor da faliment.
"Pe Internet totul trebuie sa fie gratis"
Cu toate ca sunt bine cunoscute si de succes, companii care si-au oferit serviciile consumatorilor contra-cost, exemplu AOL. Majoritatea proiectelor afacere de consum (bussiness to consumer) au fost bazate pe conceptia ca, cultura Internetului a fost o mostenire incompatibila cu schimbarile continutului serviciilor. Publicitatea a fost vazuta ca singura sursa de venit.
Publicitatea cu ajutorul Internetului nu reprezinta înca un venit imediat pentru investitor ci un venit viitor. Cu toate ca Internetul permite campanii de publicitate interactive si personalizate are si o serie de dezavantaje. Se poate masura numarul celor care acceseaza bannere-le de pe Internet, însa nu si numarul acelora care urmaresc anumite campanii în mass-media este un lucru cert totusi, exista si consumatori dezamagiti. Mai sunt înca multe de învatat despre publicitatea on-line fara a "scoate" utilizatorii de Internet.
Cu toate ca, companii e-commerce care i-au taxe pentru produsele lor fac adesea greseli presupunând ca din cauza pretului reclamelor pe Internet, totul este usor si ieftin, pretul este singurul lor factor al deciziei de marketing.
Este adevarat ca în sectorul afacere pentru afacere (business-to-business) transparenta de pe Internet plaseaza cumparatorii pe o pozitie mai puternica, nu este în totdeauna acelasi lucru si în sectorul vânzarilor cu amanuntul. În realitate majoritatea consumatorilor online nu cauta neaparat cel mai mic pret al aceluias produs. Probleme ca alegerea, securitatea si încrederea într-un anumit site sunt la fel de importante pentru consumator la fel ca si pretul.
Acum sa ne concentram atentia asupra câtorva categorii de afacerii în Internet.
Exista trei mari categorii:
Dintre cele trei categorii enumerate mai sus vom analiza doar tipul de afacere business-to-consumer, acest tip de afacere online facând si scopul acestui capitol. Vom urmari mai în amanunt diferite tipuri de aplicatii în cadrul acestei afaceri, locul desfasurarii activitatii nefiind altul decât Internetul.
|
