Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Bluza de dama - Clasificare croitor imbracaminte dupa comanda

comert












ALTE DOCUMENTE

Accesorii + Vestimentatii Emisia 1
Oferta anvelope
Tehnica aparate vanzari
SC.FARES.SRL
TARIFE REALE LA STOMATOLOGIE
Servicii si Tarife - Internet
CLASIFICAREA ASIGURARILOR
UN NOU MODEL DE TELEFON OFERIT DISTRIBUITORILOR AUTORIZATI CONNEX

Grup scolar Kos Karoly



PROIECT DE DIPLOMĂ

Specialitatea

Clasificare croitor īmbracaminte dupa comanda

Eleva Poliac Lenuta

Prof. Īndrumatori

Diaconu Ioana

Babes Daniela

Sfāntu Gheorghe

Tema proiectului

Sa se realizeze produsul

"Bluza de dama"

Īncepānd de la proiectarea acesteia pāna la confectionarea produsului finit

Etapa I

Descrierea produsului - Generalitati

Īmbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii īl folosesc pentru apararea corpului de intemperii si īn scop estetic.

Ambele functii au determinat 121d319b o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele omului īn functie de necesitati.

Īn etapa actuala se īntālnesc, diferite tipuri de īnbracaminte, diferite tipuri de īmbracaminte, care se pot clasifica dupa diverse criterii si anume:

Dupa materia prima:

īmbracaminte din tesuturi, tricoturi si blanuri

Dupa anotimpul īn care se poarta:

īmbracaminte subtire folosita īn anotimpurile calduroase, care se produce din tesaturi si tricoturi subtiri, bune conductoare de caldura

īmbracaminte semigroasa folosita īn anotimpurile de toamna si primavara, care se produce din tesuturi si tricoturi mai groase

īmbracaminte groasa folosita pe timpul iernii, care produce din material gros sau din blanuri sau conductoare de caldura

Īmbracamintea exterioara sau de zi se poarta peste lenjerie.

Aceasta categorie vestimentala poate capata caracteristici specifice anotimpului īn care se poarta, prin adaptarea de materiale corespunzatoare īn procesul de confectii.

Īmbracamintea de zi se utilizeaza īn activitatea zilnica a anului atāt īn casa, pe strada, sau cu ocazia unor festivitati.

Vedere din fata

Vedere din spate

Moda īmbracamintei

Īmbracamintea ca obiect vestimental, difera de la o zona geografica la alta atāt pe plan mondial cāt si pe plan mondial. Acestea deosebiri sunt determinate de factorii climatici si nationali care determina regiunile geografice respective.

Moda este un ansamblu de gusturi, preferinte care predomina la un moment dat īn cadrul societati.

Aparitia modei la īmbracaminte este determinata de o serie de factori decisivi cum ar fi: linia de conceptie, materiile prime si auxiliare aparute īn zona geografica īn care traieste populatia, motivele populare din zona si destinatia īmbracamintei.

Frumusetea īmbracamintei este ansamblul de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le īndeplineasca vestimentatia oamenilor.

Notiuni de frumusete deriva din cuvāntul frumos a carui provenienta este de origine latina care īnseamna ,formos'.

Etapa a II-a

Alegerea materialului

Pentru producerea īmbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Aceste materiale la īmbracaminte au roluri diferite si se adapta īn functie de specificul produsului la care se aplica si de destinatia acesteia īn procesul purtarii.

Dupa importanta pe care o au īn comparatia produsului materialele utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functia auxiliara denumite materiale auxiliare.

Materiale de baza

Rolul principal īn componenta unui obiect vestimentar īl īndeplineste materialul de baza. Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul care īndeplineste functia principala la produs si este īntrebuintat la confectionarea fetei produsului. Exceptie apar la anumite vestimente cum ar fi: pardesiuri pentru ploaie sau bluze de vānt, unde materialul, de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acesteia avānd īn acest caz si rol de captuseala sau de materialul auxiliar.

Pentru confectionarea īmbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, aceasta fiind īn functie de produs (jachete, pardesiuri, rochi, etc) cāt si functie de care are produsul confectionat īn procesul purtarii(īmbracaminte de seara, lucru etc ).

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile, tricoturile, blanurile, piei naturale sau sintetice si textile netesute.

Ţesaturile din masa sunt materiale textile obtinute prin īncrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire. Ţesaturile care contin numai fire din matase se numesc tesaturi din matase naturale, iar cele care contin si alte fire se numesc tesaturi tip matase sau matase īn amestec.

Ţesaturile din matase se produc pe latime de 100 cm īn culori, cu imprimeuri florale sau cu dungi si conuri.

Principalele vestimente la care se utilizeaza tesaturile din matase, lenjeria de corp, rochii, bluze, camasi, fuste, camasi pentru barbati si cravate.

Tricoturi

Pentru īmbracamintea exterioara sunt tricoturile care se produc din fire de bumbac, lāna, matase, fire sintetice sau fire īn amestec.

Aceste tricoturi se produc sub forma de metraj, sub forma tubulara sau ca semifesanate.

Tricoturile destinate īmbracamintei exterioare sunt mai groase decāt cele pentru lenjerie si cu un grad mai ridicat la rezistenta si stabilitate.

Culorile sub care se produc aceste tesaturi sunt diversificate, ele putānd si īn culori uni si cu desene īn relief sau īn culori.

Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materiale utilizate la confectionarea īmbracamintei care īn functie de produs si model, pot lipsi din componenta produsului.

Principalele materiale auxiliare sunt captuselile, īntariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Ata de cusut

Este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea īmbracamintei sau pentru alte scopuri.

Īn industria de confectii ata de cusut are diferite īntrebuintari si se produce din fire naturale sau sintetice clasificāndu-se astfel:

Dupa destinatie īn procesul confectiei:

ata pentru cusaturi tighel avānd finetea īn m: 48/3; 54/3; 85/3 si 100/4 sau exprimata īn tex (Tx): 21X3; 19X3; 12X3; 12X3 si 10X4.

Ata pentru cusaturi tigheli, este o ata obisnuita care se foloseste īn procesul confectionari, la cusaturi de īmbinare sau de fixare a detaliilor īmbracamintei.

Ata sintetica

Este produsa din fire sintetice pure, sau īn amestec cu fire naturale. Aceasta ata este utilizata la coaserea īmbracamintei din tesaturi si tricoturi de natura sintetica sau īn amestec cu alte fibre.

De asemenea ata sintetica mai poate si īntrebuintata la coaserea articolelor din blanuri. Alegerea atei de cusut sa īmbracaminte, se face avāndu-se īn vedere produsul de confectionat, materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate.

Īn general, la alegerea atei de cusut vor si respectate urmatoarele tehnice:

ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materialul de baza si auxiliar ale produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea vestimentului īnainte de vreme prin ruperea cusaturi.

finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialelor la īmbracaminte. Īn acest sens pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decāt materialele cusute. Aceasta conditie se pune īndeosebi la materialele subtiri.

culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute, avāndu-se īn vedere ca ata adaptata sa aiba o nuanta mai īnchisa decāt materialele cusute.

pentru coaserea materialelor sintetice, se recomanda ata din fire sintetice care reprezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute(elasticitate, rezistenta, aspect) sau asa din bumbac cu concentratie redusa.

Etapa III

Proiectarea produsului clasic

Calculele folosite la proiectarea tiparului

IC = 164 cm

Pb = 44 cm

Ad = 4 cm

Calculul dimensiunilor de baza:

 

  Lt = IC - 2 = 164 - 2 = 39 cm

 

  Lb = IC + 6 = 164 + 6 = 60,6 cm

Ps = Pb +5 = 44 + 5 = 49 cm

 

  Lsp = Pb + 2 = 44 + 2 = 16,6 cm

 

  Lpt = Pb + 3 = 44 + 3 = 17,6 cm

Trasarea liniilor de baza īn lungime:

 

  AB = Pb + 9 = 44 + 9 = 20 cm : 5 = 4 cm

AT = Lt = 39 : 5 = 7,8 cm

  AL = Lpn = N . Z K = 2,5 . 164 K = 2,5 . 16,4 K =

= 41 + 13 =54 cm : 5 = 10,8 cm

Trasarea liniilor de baza īn latime:

 

  BB1 = L'sp + Ad = 17,9 : 5 = 3,6 cm

 

  B2B3 = Lpt Ad + 1 + 1= 17,6 + 1,33 + 1 = 19,9 : 5 = 4 cm

  B1B4 = B1B3

BB2 = Pb + Ad = 44 + 4 = 48 : 5 = 9,6 cm

Trasarea liniilor de contur

Rascroiala gātului la spate:

 

 

  Aa Pb + Ad = 48 = 6 cm : 5 = 1,2 cm

 

  aa1 = Aa + 0,5 = 2 cm : 5 = 0,4 cm

Linia umarului la spate:

A1a2 = 2 : 5 = 0,4 cm

a2a3 = 1 cm : 5 = 0,2 cm

Pensa de margine:

T2T3 = T2T4 = 3 cm : 5 = 0,6 cm

Pensa interioara:

  Bb BB1

bb1 = 5 cm : 5 = 1 cm

ll1 = 5 cm : 5 = 1 cm

tt1 = tt2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm

Constructia tiparului pentru fata bluzei

Rascroiala gātului la fata:

A2A3 = Aa + 1 = 6 + 1 = 7 cm : 5 = 1,4 cm

A2G = A2G1 = aa1 + 1 = 2 + 1 =3 cm : 5 = 0,6 cm

Rezerva de suprapunere a pieptilor:

L1L3 = 1 cm : 5 = 0,2 cm

G2G3 = L3L4 = 2 cm : 5 = 0,4 cm

Trasarea beretului:

G3G4 = L4L5 = 5 cm : 5 = 1 cm

G4G5 = 1 cm : 5 = 0,2 cm

Trasarea pensei de la bust:

  B2B5 = B2B3

PP = 0,5 cm : 5 = 0,1 cm

  G5P1 = P1B5

  P1P2 = Pb - 0,5 . 1 cm = 4,4 - 0,4 = 4 cm : 5 = 0,8 cm

B5P3 = P5P' se masoara pe tipar

 

  B1a4 = Pb = = 11 cm : 5 = 2,2 cm

P3P4 = a1a2 - ( G1P1 + 1) = 3 - 1,7 = 1,3 cm



B3R = 4,5 cm : 5 = 0,9 cm 1 cm

B5I = 5 cm : 5 = 1 cm

l2l3 = 5 cm : 5 = 1 cm

t3t4 = t3 + 5 = 2,5 cm : 5 = 0,5 cm

Constructia mānecii

Dimensiunile de baza īn lungime:

 

  AB = Pb + 3 = 44 + 3 = 11 + 3 = 14 : 5 = 2,8 cm

A2 = Lm = 62 cm : 5 = 12,4 cm

  BC = BL 2 = 21,8 : 5 = 4,4 cm

 

  AA1 = Pb + 3 = 44 + 3 = 17,6 cm : 5 = 3,5 cm

BB2 = 4 cm : 5 = 0,8 cm

B1B3 = BB1 BB2 = 17 cm : 5 = 3,4 cm

LL2 = BB2 = 4 cm : 5 = 0,8 cm

CC2 = 2,5 cm : 5 = 0,5 cm

C3C4 = 1 .... 1,5 cm = 1,5 cm : 5 = 0,3 cm

B1R1 = 4,5 cm : 5 = 0,9 cm

R1R2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm

a1a3 = 1,5 cm : 5 = 0,3 cm

  RA2

Se traseaza o perpendiculara din unghiul A pe linia RA2

aa2 = 1,3 cm : 5 = 0,2 cm

C1C5 = 5 .... 6 cm = 5 cm : 5 = 1 cm

L1L4 = 2 .... 3 cm = 2 cm : 5 = 0,4 cm

Etapa IV

Transformarea tiparului clasic īn model

Bluza de dama necesita o singura transformare la māneca.

Etapa V

Adaosurile folosite

Adaosurile folosite la proiectarea tiparelor sunt niste marimi cifrice care se introduc īn dimensionarea tiparelor atāt pe lungime cat si pe latime.

Dupa functia pe care o īndeplinesc, adaosurile pot fi :

Adaosuri de lejeritate

Adaosuri de contractie

Adaosuri de corectare sau de moda

Adaosuri de lejeritate :

Reprezinta o marime cifrica exprimata īn centimetri care se introduce īn calculul latimii tiparului.

Adaosul de lejeritate depinde de vārsta purtatorului, destinatia produsului si de linia produsului.

Adaosuri de contractie :

Reprezinta marimea cifrica care se introduce īn calculul proiectarea tiparelor pe lungimea acestora.

Acest adaos are rolul de a compensa contractile care se produc īn timpul prelucrarii si purtarii produsului.

Se calculeaza cu relatia :

L - este lungimea produsului

C - coeficient de contractie care se determina la receptia materialelor care se masoara īn procente

Adaosul de corectare sau de moda K :

Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs īn functie de moda.

Valoarea lui poate fi pozitiva sau negativa.

Etapa VI

Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului

Descrierea uneltelor manuale folosite īn confectii

Realizarea operatiilor ce compun o piesa de īmbracaminte necesita o gama variata de unelte. Felul si forma uneltelor sunt determinate de natura operatiilor, astfel ca acestea sa fie cat mai utile pentru a se obtine o calitate superioara si o productivitate corespunzatoare.

Īntr-un proces de productie modern, rolul uneltelor de productie este foarte important.

Īn limbaj tehnic, uneltele si dispozitivele simple, ce usureaza executarea operatiilor sunt denumite mica mecanizare.

Īn ordinea cronologica, privind folosirea lor, uneltele se īmpart īn:

unelte pentru masura si desen

unelte pentru taiat

unelte pentru cusut

unelte pentru calcat

Unelte pentru masura si desen

Panglica sau centimetrul :

Centimetrul este o lungime de 150 cm si o latime de 2 cm. Pentru utilizarea practica panglica- centimetrul are doua fete, cifrele fiind imprimate īn ordine crescatoare pe o parte de la stānga la dreapta si partea a doua de la dreapta la stānga, de la 1 la 150.

La ambele capete se capseaza o tabla protectoare care niciodata nu depaseste primul centimetru.

Echerul :

Este un instrument clasic pentru desen si poate avea capetele de diverse marimi, de la 20 cm pana la 50 cm.

De obicei ipotenuza este gradata īn centimetri si īn milimetri, fiind astfel practica la stabilirea unor cote īn timpul desenului.

El este executat din lemn sau material plastic si se foloseste īn special pentru trasarea dreptelor perpendiculare.

Rigla :

Este tot un instrument clasic pentru desen, care se prezinta īn diverse dimensiuni, fiind executat īn special din lemn.

Rigla se foloseste la trasarea liniilor drepte, pentru ca este gradata īn centimetri si īn milimetri, se poate folosi si la determinarea anumite dimensiuni, īn timpul executarii desenului.

Florarul :

Este un instrument pentru desen care prin constructia sa cuprinde diverse curburi convexe si concave, absolut necesare pentru realizarea unui desen tehnic.

De obicei, florarul este executat din material plastic.

Folosirea lui la tipare sau a unor detalii, asigura ca liniile arcuite sa fie trasate corect, dānd astfel o calitate superioara lucrarilor desenate si o influenta pozitiva asupra calitatii intr-un final.

Creta de croitorie :

Are forma patrata sau dreptunghiulara.

Īnsusirea ei este ca se deseneaza usor cu ea pe tesaturi, iar urmele lasate se pot sterge prin simpla frecare cu o perie.

Creta se fabrica īn diverse culori si īn alb, astfel ca pentru orice tesatura sa se poata desena cu ea.

Creta de croit se foloseste la īnsemnarea conturilor tiparelor pe tesaturi, precum si la diverse īnsemnari precum si la diverse īnsemnari īn timpul efectuarii probelor, iar dupa proba, la īnsemnarea retusurilor de executat.

Unelte pentru taiat

Īn conditiile productiei dupa masura si comanda individuala croitul si respectiv taiatul tesaturii se face cu foarfecele de croitorie actionat manual.

Foarfecele de croitorie se compune din doua parti care sunt prinse intre ele cu un bold cu piulita.

Fiecare parte din foarfece are o ureche si o lama.

Urechile foarfecelui sunt diferite īn functie de marime si destinatie, prin ele facāndu-se actionarea manuala a lamelor.

Lamele sunt de diferite forme, lungimi, latini si grosimi, īn functie de destinatia foarfecelui respectiv la taierea tesaturilor.

Foarfecele destinat pentru taierea materialelor subtiri are forma mai mica, mai supla si ambele urechi egale īn care se introduce cate un deget pentru manevrare.

Foarfecele destinat pentru broderie are un format special, ambele lame termināndu-se cu un vārf ascutit asigurānd astfel posibilitatea de a se decupa tesatura pe lānga broderia efectuata.

Foarfecele destinat pentru taiatul tesaturilor mai groase are format mai mare, cu lame mai late si mai groase.

La acest tip de foarfece, urechile sunt de doua feluri :

cea superioara este rotunde īn care se introduce degetul cel mare de la mana.

cea din partea inferioara este mai mare, de format oval, putāndu-se introduce īn ea trei degete.

Unelte pentru cusut

Īn confectionarea de īmbracaminte, una din principalele operatii o constituie cusutul propriu-zis.

Operatiile de cusut se realizeaza manual si cu masina de cusut. Īn cazul cusutului manual se īntrebuinteaza acul de cusut si degetarul.

Acul de cusut

Este un element perfectionat cu care se pot realiza cele mai deosebite cusaturi manuale.

Acul de cusut se clasifica īn trei grupe, dupa dimensiuni :

ace scurte

ace semilungi

ace lungi

Din familia acelor face parte si acul cu gamalie.

Acul cu gamalie este realizat din sārma de otel, deosebirea fata de acul de cusut fiind īnlocuirea urechii acului cu o gamalie.

Aceasta schimbare se explica prin aceea ca acul cu gamalie este destinat ca un instrument ajutator costului prin prinderea pieselor pregatite pentru cusut

Degetarul

Este un instrument important īn realizarea cusutului manual.

Este executat din metal īn forma de trunchi de con si se fabrica īn doua variante:

trunchi de con fara fund, acest tip īn folosesc īn special croitorii, deoarece obisnuiesc ca acul sa fie īmpins cu latura degetului

trunchi de con cu fund, acest tip īl folosesc īn special croitoresele deoarece obisnuiesc sa īl īmpinga acul īn tesatura cu aceasta parte, degetul este prevazut complet cu lacasuri īn care se propteste acul cānd este īmpins īn tesatura

Aceste masuri de protectie evita īnteparea grava a degetului ca poate avea urmari neplacute.

Unelte pentru calcat

Operatiunile de calcat, denumite presare umidotermica, sunt importante īn confectionarea unui produs de īmbracaminte.

Ele se refera la decoltarea tesaturii īnainte de croit, īntinderea sau scaderea unei parti ale preselor, descalcatul, calcatul final al produsului.

Fierul de calcat

Este unealta cea mai importanta din procesul umidotermic deoarece fara acesta nu se poate executa fara nici o forma operatia de calcat.

Fierul de calcat se fabrica īn mai multe tipuri īn functie de natura combustibilului si destinatia lui.

Procesul de productie īn industria confectiei este dotat cu diferite utilaje atāt pentru coasere cāt si pentru tratamentul umidotermice al materialelor si semifabricatului.

La tratamentul umidotermic al confectionarii sunt utilizate la utilaje manuale.

Utilaje pentru calcat manual

Mobilierul pentru calcat se folosesc pentru asezarea materialelor si produselor īn procesul de calcat si se compune din;

Mese de calcat care pot fi:

simple

cu dispozitiv de aburire

cu aspirator de abur

Forme de calcat care pot fi:

perne: 

simple

cu aspirator de abur

cu forme portabile (mobile) 

Mesele de calcat pot fi de mai multe feluri:

Masa simpla de calcat:

Este construita din lemn sau metal cu dimensiuni determinate de volumul produselor si tehnologia umitermica.

Masa de calcat cu abur:

Se utilizeaza pentru calcarea produselor plane sau tubulare.

Masa de calcat produse plane este utilizata la operatiile de netezire, aburire si descalcare.

Masinile folosite la confectionarea produsului

1 Masina simpla de cusut:

Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata, unui la ac si celalalt la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric cu putere P de la 0,25 pāna la 0,4 Kw, asigurānd o viteza de coasere de la 2000 pāna la 6000 īmpunsaturi pe minut.

Pentru studiul de fasa se adopta masina Metalotehnice clasa C 4310, fiind o masina noua si moderna cu viitor pentru industria confectiilor din tara noastra.

Masina clasa C4310 functioneaza cu o viteza de pāna la 5500 īmpunsaturi pe minut, realizānd o cusatura din doua fire de ata de tipul 301.

Masina C4310 functioneaza cu ace tip 135X5, avānd finetea de 100 pentru materialele groase si 80 pentru materialele subtiri.

Cusaturile realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase si de la 0 la 3,5 mm pentru materialele subtiri.

Puterea motorului de antrenare este P 4 Kw cu o turatie de 2800 rotatii/minut.

Gabaritul mesei de lucru este de 562 mm latime si 1100 mm lungime.

Rolul masini simple īn procesul de productie este de a realiza cusatura tighel, necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixarea detaliilor la īmbracaminte.

Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe albele fete ale materialului cusut.

La cusatura tighel pasii cusaturii de pot depune īn serie īn paralel sau oblic.

Īn functie de pozitia pasilor, cusatura tighel poate fi:

tighel simplu

tighel īn paralel

tighel īn zigzag

Organele de lucru la masina de cusut

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii.

Aceste organe care īn timpul coaserii, vin īn contact direct cu firele de ata cu materialele cusute, sunt descrise īn continuare

Acul:

Īndeplineste rolul de a transporta firul de ata prin starturile de material si de forma ochiului pentru īmpletire cu firul de la suveica.

Dimensiunile acului difera īn functie de finetea firului de ata, la finetea materialului cusut si operatia ce se executa.

Īn industria confectiilor din tara noastra sunt utilizate acele de masina avānd finetea de la 70 la 150, crescānd din 10 īn 10 sutimi de mm.

Conducatorul de fir:

Are rolul de conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost īmpletit cu firul de la suveica.

Apucatorul:

Īndeplineste functia de a prinde bucla formata.

Etapa a VII-a

Pregatirea materialelor pentru croit

Procesul de productie īn industria confectiilor se desfasoara pe faze de fabricatie īn care sunt grupate operatii si lucrari specifice fiecarei etape de lucru.

Una din aceste faze ale fabricatiei īmbracamintei este pregatirea materialelor pentru croit.

Īn cadrul acestei faze se executa lucrari pregatitoare croirii care cuprind operatii īn functie de materialele ce se prelucreaza.

Ca operatii principale ale acestei faze de fabricatie deosebim: decatarea tesaturilor, calcarea materialelor textile, controlul si sortarea materialelor, sablonarea si calculul loturilor.

Decatarea si calcarea materialelor textile:

Operatiile de calcare si decatare se aplica la īnceputul pregatirii pentru croit, avānd ca scop sa asigure materialelor textile un aspect placut privind netezirea, luciul, uniformitatea si reducerea contractiei.

Īn ordine tehnologica este necesara asigurarea stabilitatii dimensionale a materialelor.

Ceea ce se obtine prin decatarea si apoi definirea aspectului care se stabileste prin calcare.

Decatarea materialelor

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea contractiei din tesuturi.

Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor īn scopul fixarii la dimensiunile normale.

Decatarea poate fi realizata manual cu masina de calcat, sau mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat.

Īn productia industriala decatarea se realizeaza īn cadrul tesaturilor sau poate fi efectuata īn īntreprinderile de confectii la pregatirea materialelor pentru croit.

Decatarea manuala consta īn aburirea materialelor tip lāna si apoi uscarea acestora prin calcare fara a fi tensionate.

Operatia se desfasoara pe o masa de calcat unde tesatura sau tricotul se aseaza lejer( fara a fi tensionata) si apoi se calca cu o pānza umezita si bine stoarsa.

Reducerea la tesaturi tip bumbac se face prin punerea acestora īn apa timp de 6 - 8 ore dupa care se pun la uscat si se calca pe directie diagonala firului din tesatura.




Pentru decatare se folosesc diferite masini īn functie de compozitia si natura tesaturilor.

Masinile pentru decatare sunt:

masina de decatat cu banda

masina de decatat pe sectiuni de lucru

Calcarea materialelor textile

Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile īn scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizare si eliminarea denivelarii formate īn masa materialelor.

Etapa a VIII-a

Īncadrarea sabloanelor pe material

sablonarea materialelor

sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialelor de croit.

Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material.

Pentru executarea operatiei de sablonare se folosesc diferite procedee, cum ar fi:

sablonare prin conturare cu creta sau creion

sablonare cu trafarete

sablonare (īncadrare) cu calculator

Indiferent de procesul folosit, la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice:

asezarea sabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeala, din material cu firul indicat pe sablon

asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane

respectarea flausului si a desenului din material la toate piesele componente

asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avāndu-se īn vedere ca suprafata materialului sa fie cāt mai rationala

sablonarea prin conturare

Se va face prin amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau creion special.

sabloanele se pot aplica pe materialul dublu sau pe materialul desfacut.

Materialul sablonat pe desfacut este utilizat mai rational decāt cel pe dublu prin faptul ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de īncadrare a sabloanelor.

Dupa numarul completelor de sabloane folosite pentru un span sablonarile pot fi simple sau combinate.

sablonarile simple

Cuprind completul de sabloane pentru un produs si pot fi aplicate atāt pe materialul dublu cāt si pe materialul desfacut.

sablonarile combinate

Cuprind doua sau mai multe complete de sabloane.

sablonarea cu traforete

Are un randament ridicat, dar confectionarea traforetelor este destul de costisitoare.

Pentru aplicarea acestui procedeu se formeaza spanul de material peste care se asaza traforetul de conturat( marcat) pe suprafata materialului.

Conturarea traforetului pe margine se face cu praf de talc sau praf de creta, folosindu-se u burete sau un tampon.

sablonarea prin calculator

Este operatia moderna care se aplica numai la īntreprinderile dotate cu calculator.

Operatia se desfasoara la o masa de lucru dotata cu calculator unde se stabilesc īncadrarea sabloanelor si consumul stabilit pentru fiecare īncadrare.

Dupa o īncadrare se face transpunerea la scara 1: 1 pe hārtie urmānd ca acesta sa fie folosita ca sablon de croire.

Etapa a IX a

Procesul de confectionare al produsului

Confectionarea detaliilor secundare.

Confectionarea gulerului si confectionarea manselor si a clapelor.

Confectionarea detaliilor principale:

Confectionarea fetii, a spatelui si a mānecilor.

Asamblarea detaliilor principale (fata si spatele) pe partile laterale si pe umeri.

Aplicarea detaliilor secundare (aplicarea mānecilor si a manselor).

Finisarea mānecilor la partea inferioara prin aplicarea mansetei si finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului si finisarea bluzei la partea inferioara prin īndoire sau cusatura ascunsa sau prin brodare.

Ajustarea bluzei pe corp cu ajutorul penselor duble.

Finisarea finala a bluzei care consta īn:

descalcarea tuturor cusaturilor

curatarea de ate

etichetarea

calcarea finala

controlul tehnic de calitate

īmpachetare

Calcatul interfazic si controlul tehnic interfazic se executa fluxul tehnologic.

Etapa a X a

Finisarea produsului

Calcarea materialelor textile

Calcarea materialelor e procesul umidotermic care se aplica materialelor textile īn scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea denivelari formate īn masa materialelor.

Procesul umidotermic

Cunoscut sub denumirea de calcare tratamentul umidotermic reprezinta procesul de prelucrare a confectionarii textile.

Procesul umidotermic consuma īntre 10 - 30 % din totalul timpului destinat confectionarii unui produs.

Īmbracamintea confectionata din materiale textila tip lāna necesita o tratare umidotermica mai intensa, iar īmbracamintea din materiale tip bumbac necesita trecerea mai usoara.

Materialele din fire sintetice fata de cele din lāna si bumbac necesita o calcare usoara la temperaturi si presiuni reduse.

Operatiile tratamentului umidotermic

Procesul umidotermic cuprinde urmatoarele operatii:

netezirea, descalcarea cusaturilor, presarea, modelarea, aburirea sau decatarea.

Netezirea

Se aplica atāt la materiile prime si semifabricatelor cāt si la produsele finite.

Descalcarea cusaturilor:

Are ca scop fixarea prin calcare si rezerve, cusatura se descalca cu masina manual direct pe fata īntariturii a produsului.

Presarea produsului

Operatia de presare se aplica la detaliile de īmbracaminte.

Aceasta operatie se face la presarea gulerelor, reverelor, buzunarelor si a mānecilor.

Modelarea

Este operatia de tratament umidotermic care produsele si detaliile de īmbracaminte se modeleaza prin calcare.

Aburirea

Consta īn umezire, de calcare a detaliilor produsului de confectionare.

Aburirea se aplica la īmbracaminte īn faza finala cu scopul de a definitiva forma si aspectul final al produselor.

Operatia de aburire se efectueaza cu masina de calcat manual sau cu presa de calcat.

Etapa a XI a

Norme generale de protectia muncii si P.S.I.

Definitia:

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionale avānd drept scop asigurarea celor mai bune conditii īn desfasurarea procesului de munca, apararea vietii si integritatii corporale si societatii salariatilor si altor persoane participante la locul de munca.

Normele de protectia muncii se aplica cursantilor, salariatilor, persoanelor angajate cu conventie civila precum si elevilor, studentilor īn perioada efectuarii protectiei profesionale.

Echipamentul individual de protectie reprezinta mijlocul cu care este dotat fiecare participant īn procesul de munca pentru a fi protejat īmpotriva facturilor de risc.

Īnainte de īnceperea lucrului operatorul, cursantul va verifica daca utilajele sau masinile se gasesc īn stare perfecta de functionare.

Definitia accidentului de munca

Prin accidentul de munca se īntelege vatamare violenta a organismului precum si intoxicatia acuta si profesionala care are loc īn timpul procesului de munca sau īndatoririlor de serviciu indiferent de natura juridica a contractului la baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca capacitatea temporara pentru lucru cel putin trei zile, invaliditate sau deces.

Nu se considera accident de munca, accidentul unei actiuni neglijente.

Accidentul de munca se poate clasifica īn raport cu urmarile produse si numarul persoanelor accidentate:

A/Accidente - invaliditate de munca de cel putin trei zile.

B/Accidente - care produc invaliditate.

C/Accidente - mortale

D/Accidente - colective cānd sunt accidente de cel putin trei persoane īn acelasi timp si din aceeasi cauza.

Incapacitatea temporara de munca

Aceasta e o concesiva mai putin grava a unui accident de munca si constituie incapacitate temporara a victimei care se face medical si se atesta printr-un certificat.

Invaliditatea

Ca urmare a unui accident de munca consta īntr-o infinitate ca urmare a unui accident care poate fi permanenta si poate duce la pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca.

Īn functie de afectarea capacitatii exista urmatoarele grade de invaliditate:

Gradul 1: persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca.

Gradul 2: persoana afectata si-a pierdut partial sau total capacitatea de munca.

Gradul 3: cānd persoana afectata si-a pierdut partial capacitatea de munca dar īsi poate continua activitatea la acelasi loc de munca īnsa īn conditiile unui program redus.

Clasificarea accidentelor de munca

A/ Dupa numarul accidentate pot fi:

a)    individual - cānd este afectata o singura persoana

b)    colectiv - cānd sunt afectate cel putin trei persoane

B/ Dupa urmarile asupra victimei accidentele pot fi:

a)    accidente care produc invaliditatea

b)    mortal

C/ Dupa natura cauzelor directe care provoaca vatamarea:

a)     accidente mecanice la masina de cusut

b)    accidente electrice la masina de cusut

c)     accidente chimice

d)    accidente termice

e)     accidente de iradiere

1 Cauze tehnice

Starea necorespunzatoare a masini si instalatiilor electrice dar si a sculelor.

lipsa dispozitivelor de protectie

defecte de structura sau lipsuri constructive

2 Cauze organizatorice

Organizarea necorespunzatoare a locului de munca, aici intra:

a)     accidente mecanice care se produc īn urma unor accidente

b)    uneltele si agregatele utilizate īn procesul de productie

Accidente termice

Aceste se datoreaza actiunii vatamatoare a temperaturii ridicate sau a temperaturi mai scazute a organismului uman.

Principalele accidente termice sunt:

1 arsurile

2 socuri termice

Arsurile:

Leziuni locale ale tesuturilor produse prin actiunea unei temperaturi ridicate īn urmatoarele conditii prin contact direct cu pielea.

Accidente electrice:

Acestea se produc prin actiunea violenta a curentului electric asupra omului se īmpart īn 2 :

Electrocutari (socuri electrice)

Accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc a unui curent electric.

Arsura electrica este un traumatism produs de actiunea curentului electric.

Masuri P.S.I.

Definitia: incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se produc pierderi de bunuri materiale si uneori de vieti omenesti.

Arderea: este o reactie chimica prin care se combina o substanta combustibila cu oxigenul, cu degajare de caldura si lumina.

Pentru combaterea incendiilor pot fi utilizate diferite mijloace, dar cele mai importante sunt:

a)      nisipul: poate fi utilizat īn combaterea incendiilor īn care ard materialele lemnoase, chimice, electrice si textile.

b)     Apa: este un mijloc principal de combatere a focului care poate fi utilizat prin diferite forme:

- jet: cānd ard materiale solide de natura lemnoasa

- ploaie: cānd ard materiale fibroase(textile) paioase

- pulverizata: cānd ard materiale combustibile, solide si lichide

- abur: cānd ard materialele uscate si gazoase, iar arderea se produce īn mediul īnchis.

c)      substante chimice: reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului īn care ard substante chimice si electrice

d)     Spuma mecanica: este o substanta chimica care se produce prin amestec cu emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic

e)      Bioxidul de carbon: este un gaz incolor care prin presiune trece in stare lichida fiind rau conductor de electricitate. Este utilizat la combaterea incendiilor electrice.

Etapa XII

Reclama produsului

Īn comercializarea oricarui produs reclama are un rol deosebit. Am presupus ca modelul prezentat īn proiect face parte dintr-o colectie de modele lansate de viitoarea casa de moda " Andr


Bibliografie

Gheorghe Ciontea

Utilajul si tehnologia meseriei Confectioner īmbracaminte din tesaturi si tricoturi

Eugenia Creanga

Croitoria de la clasic la modern


CUPRINS

Etapa I

Descrierea produsului - Generalitati ..........................

pag.

Etapa II

Alegerea materialului .......... ..... ...... ..................

pag.

Etapa III

Proiectarea produsului clasic .......... ..... ...... .......

pag.

Etapa IV

Transformarea tiparului clasic īn model .....................

pag.

Etapa V

Adaosurile folosite .......... ..... ...... ......................

pag.

Etapa VI

Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului

pag.

Etapa VII

Pregatirea materialelor pentru croit ............................

pag.

Etapa VIII

Īncadrarea sabloanelor pe material .............................

pag.

Etapa IX

Procesul tehnologic de confectionare a produsului ....

pag.

Etapa X



Finisarea produsului .......... ..... ...... ....................

pag.

Etapa XI

Norme generale de protectie a muncii si P.S.I. ..........

pag.

Etapa XII

Reclama produsului .......... ..... ...... ....................

pag.

Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..

pag.

Masina de cusut simpla


Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal īn īntreprinderile de confectii.

Este īntrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii clasice pe care o realizeaza.

Masina simpla de cusut e utilizata pentru formarea cusaturii tighel formata din doua fire de ata, unul la suveica si unul la ac.

Este actionata de un motor electric cu putere de la 0,23 - 0,4 W asigurānd o viteza de coasere de la 2000 - 6000 impulsuri /minut.


Īntreprinderile de confectii sunt dotate cu masini simple de tipul: Metalotehnica, Super PFAFF, Dűrkopp, Singer, NEECHI, Minerva Hazuic.


Masina triploc

Caracteristicile tehnico-functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut si realizeaza cusatura de īncheiere - sulfirare.

Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata īnfilate astfel: unul la ac si doua la cele doua apucatoare. Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de 0,25 KW si turatia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind īntre 4000 - 4500 impulsuri pe minut.

Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 fire de ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare:

Aparatul superior aflat īn partea dreapta

Aparatul inferior aflat īn partea stānga

Descrierea masinii Triploc

Se compune din doua parti principale: masa si corpul masinii.

Organele de lucru ale masinii Triploc sunt:

acul

apucatorul inferior si cel superior

transportatorul

piciorusul de presare

placa acului

cutitele

Acul: transporta firul prin material si formeaza bucle pentru īmpletire. Acele utilizate sunt de tipul 1886 - 27 x 32,5 avānd finetea de 70 - 80 - 90 īn functie de materialele prelucrate.

Apucatorul inferior : este montat īn partea stānga sub placa acului īn vederea formarii punctului de legatura a cusaturii.

Apucatorul superior: este organul care conduce al doilea fir si-l depune īn fata acului.

Placa acului: fiind organul care fixeaza materialul de cusut.

Transportorul: care este format din:

transportorul principal

transportorul secundar

Transportorul principal e montat īn fata, iar cel secundar este montat īn spate.

Piciorusul: este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut pe transportor.

Cutitele: sunt organele de lucru care au rolul sa taie marginea materialului īnaintea coaserii.

Formarea cusaturii triploc este destinata īn special operatiilor de surfilare sau īncheiat surfilat.

Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2 - 3,5 mm iar īnaltimea de 2,5 - 6 mm cele trei fire de ata se īnfileza astfel:

q       firul de coasere este īnfilat la ac si trece prin straturile de material īmbinānd detaliile.

q       un al doilea fir este condus la apucatorul inferior care e montat īn stānga acului avānd rolul de festonare a marginilor.

q       al treilea fir este condus la apucatoerul superior care se afla īn dreapta acului si are rolul de legatura a firului de la ac si de la apucatorul inferior.

Deservirea masinii se face de catre un singur muncitor, care trebuie sa respecte toate regurile de pregatire pentru lucru cum ar fi:

q       īnfilarea atei

q       reglarea cusaturii

q       coaserea si īncheierea lucrarii

Coaserea propiu-zisa se face dupa ce cusatura este reglata, prin actionarea pedalei care ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus.

Curatirea masinii se face zilnic de deseuri textile.

Normele de īntretinere a masinii prevad urmatoarele lucrari:

curatire

ungere

interventii accidentale

Incadrarea sabloanelor pe materioal


Unelte pentru masura si desen


Unelte pentru taiat

Unelte pentru cusut


Unelte pentru calcat

Materiale de baza si auxiliare


Satenul

Īn cazul meu, pentru confectionarea bluzei de dama am utilizat ca material de baza satenul de culoare gri metalizat la care am aplicat o garnitura din acelasi material si aceeasi culoare. La guler si revere am croit cele doua repere pe partea lucioasa formānd o garnitura si dānd un aspect placut produsului, dar si o nota de eleganta purtatoarei.

Satenul are īn compozitie vāscoza ce este o fibra sintetica utilizata foarte des datorita bunelor sale calitati.

Satenul utilizat are urmatoarele caracteristici:

Latimea materialului, īn general, este de 140-150 cm iar īn cazul meu are latimea de 150 cm, permitānd īncadrarea sabloanelor pe material dublu.

Compozitia fibroasa īn urzeala este de 100% vāscoza

Desimea materialelor īn urzeala este de 27 fire / cm2 iar īn batatura este de 32 fire / cm2.

Higroscopicitatea: este proprietatea fibrelor textile de a absorbi vaporii de apa din mediul ambiant.

Satinul este un material higroscopic pentru ca vascoza are rezistenta mare 11% si datorita acestor factori materialul este igienic, absoarbe foarte bine transpiratia si asigura aerisirea corpului.

La utilizare, vāscoza se comporta destul de bine, se spala cu apa calda la o temperatura de 40o - 60o C, rezista la centrifugare, la curatire chimica, dar nu este rezistenta la fierbere.

Deoarece materialul este putin sifonabil necesita o netezire, dar si o calcare cu fierul cu termostat cu aburi, la o temperatura de 100oC.

Stabilitatea dimensiunilor este destul de buna, de aceea materialul nu intra la apa, deci nu necesita rezerve mari de sablonare.

Acizii si substantele oxidante, alcanii produc degradarea rapida a fibrelor, mai ales la temperatura mai mare de 60o - 70o C.

Uniformitatea, netezirea si moliciunea fibrei depind de conditiile de filare si de finisare.

Aceste caracteristici determina calitatea firului obtinut.

Satinul este un material cu un tuseu placut, moale, de aceea se ajusteaza frumos pe corp, are un luciu puternic, argintiu care da o nota de eleganta camasii de noapte.

Gardul de finete a fibrei de vāscoza este mai mare. Trebuie avut īn atentie ca materialul arde repede cu o flacara stralucitoare, cu miros de hārtie arsa si rezulta o cenusa de culoare deschisa.

Satinul se foloseste īn toate anotimpurile, dar cel mai mult se īntrebuinteaza la produsele de īmbracaminte care se poarta vara deoarece produce senzatie de racoare si confort.

Materialele care se confectioneaza din fibre de vāscoza au domenii de utilizare multiple īn confectionarea articolelor decorative, tehnice (din fire de īnalta rezistenta) si īn articole de īmbracaminte cum ar fi:

Tricoturi: lenjerie de corp, ciorapi

Ţesaturi: īn sezonul de vara, captuseala pentru īncaltaminte si nu īn ultimul rānd pentru īmbracaminte de ocazie si lenjerie intima ( camasi de noapte, chiloti, sutiene, etc. ).

Bluza de dama

Bluza de dama este un produs de īmbracaminte cu sprijin pe umeri nelipsit din garderoba oricarei fete si chiar a femeilor de orice vārsta.

Bluza de dama se poate purta cu o fusta sarafan sau pantalon, īn toate anotimpurile si aproape īn orice ocazie.

Bluzele se pot confectiona īntr-o varietate multipla de materiale, culori si imprimeuri care trebuie sa confere purtatoarei o frumusete si o eleganta deosebita.

Īn cazul meu am ales sa confectionez o bluza cu māneca lunga, cu revere si guler īncheiate īn fata cu ajutorul fermoarului.

Materialul ales este satenul de culoare gri, iar pentru a da o nota de eleganta purtatoarei, la guler si revere am aplicat materialul cu partea lucioasa.

Ca orice produs de īmbracaminte bluza de dama este compusa din:

Detalii principale:

Fata - 2 buc,

Spate - 1 buc,

Māneci - 2 buc.

Detalii secundare:

Guler - 1 buc,

Bizeti - 2 buc.

Procesul tehnologic de confectionare a bluzei īncepe cu confectionarea detaliilor secundare, asamblarea detaliilor principale si finisarea bluzei care consta, pe lānga alte operatii si īn calcarea finala, dānd produsului un aspect si o eleganta deosebite.

Procesul tehnologic de confectionare

Bluza de dama este un produs de īmbracaminte cu sprijin pe umeri care īmbraca corpul īn partea superioara si īmpreuna cu o fusta, pantalon si sarafan da o nota de eleganta purtatoarei.

Dupa croirea tuturor detaliilor obtinem un semifabricat iar pentru obtinerea unui produs finit trebuie sa parcurgem mai multe etape de lucru si operatii de executie.

Detalii principale:

Fata 2 bucati

Spate 1 bucata

Māneca 2 bucati

Detalii secundare:

Guler 1 bucata

Bizeti 2 bucati

Clape 2 bucati

Fermoar 1 bucata

Dupa croirea tuturor detaliilor (semifabricat) si verificarea acestora urmeaza verificarea detaliilor care se executa cu masina Triploc care executa o cusatura clasica.

Ca la orice produs de īmbracaminte urmeaza confectionarea detaliilor secundare:

Confectionarea gulerului se face cu ajutorul masinii de cusut printr-o cusatura de īncheiere, introducāndu-se cu ajutorul fierului de calcat cu aburi.

Confectionarea clapelor prin cusatura de īncheiere, īntoarcere pe fata si presarea acestora tot cu fierul de calcat.

Asamblarea bizetilor la fata prin cusatura de īncheiere, executarea reverelor ( 3cm ) īntoarcerea acestora īn partea interioara si presarea lor.

Asamblarea detaliilor principale ( fata + spate ) pe linia umarului si īn partile laterale prin o cusatura de īncheiere si descalcarea cusaturilor.

Finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului cu ajutorul masinii de cusut si a bentitei de finisare si presarea acestuia cu ajutorul fierului de calcat cu apa.

Īncheierea si aplicarea mānecilor prin cusatura de īncheiere.

Finisarea mānecii la partea inferioara printr-o bentita de finisare care confera bluzei un aspect placut.

Ajustarea bluzei pe corp prin pense duble si presarea acestora cu ajutorul fierului de calcat cu abur.

Pozitionarea clapelor si aplicarea acestora printr-o cusatura de īncheiere, presarea acestora si fixarea

Finisarea bluzei la partea inferioara cu ajutorul cusaturii ascunse pentru a da un aspect mai placut produsului.

Finisarea bluzei cuprinde urmatoarele operatii:

Pozitionarea butonierelor si a nasturilor

Executarea but. coaserea nasturilor

Curatarea de ate

Controlul tehnic de calitate

Calcarea finala confera produsului un confort si o nota de eleganta deosebita.



loading...











Document Info


Accesari: 29760
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )