Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COMERT INTERNATIONAL. BALANTA COMERCIALA

comert












ALTE DOCUMENTE

INSTALATIA DE VENTILATIE SI VENTILATIA MARFURILOR LA NAVELE DE MARFURI GENERALE
STRUCTURA OFERTA TIP BAI ULTRASONICE
ELEMENTE CORPORALE ALE FONDULUI DE COMERT
BARIERELE, RISCURILE SI ASIGURARILE IN COMERTUL INTERNATIONAL
Cai de diversificare a ofertei firmei \"X\"
COORDONATELE PIETEI BUNURILOR SI SERVICIILOR
Lista cu accesorii, facilitati si servicii
Secretul caselor ieftine
IMPORTANTA CONTRACTULUI DE COMERT EXTERIOR, CA BAZA JURIDICA A ACTULUI DE COMERT EXTERIOR
LUCRARE DE DIPLOMA INTERNETUL - MIJLOC DE PROMOVARE A VANZARILOR

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT



COMERT INTERNATIONAL.

BALANTA COMERCIALA

BUCURESTI

2008

COMERTUL INTERNATIONAL

In contextual interdependentelor economice internationale, comertul international se distinge printr-un rol essential, care s-a manifestat inca de la aparitia sa. El s-a dezvoltat in decursul timpului sub influenta unui sistem de factori naturali, economici, stiintifico-tehnici, social-politici, culturali, interni si externi.

Cu cat economia nationala este mai amplu deschisa catre economia internationala, cu atat incasarile si platile intre rezidenti si nerezidenti vor exprima un volum mai mare de schimburi comerciale si financiare in raporturile tarii cu restul lumii, iar acestea vor influenta mai profund procesele economice si financiare interne ale economiei nationale, generand in anumite conditii si un proces de angajare si acordare de imprumuturi internationale.

Relatiile economice internationale cuprind atat fluxuri (tranzactii) comerciale, cat si fluxuri (tranzactii) financiare:

● Fluxurile comerciale internationale reflecta interdependentele dintre tari in planul economiei reale, fiind rezultatul adancirii treptate a specializarii operatorilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea de bunuri tangibile (produse corporale: materii prime, semifabricate si produse manufacturate), de bunuri intangibile (produse ale inteligentei umane sub forma de produse incorporale: brevete de inventie, know-how, lucrari de proiectare) sau de prestari de servicii (transporturi si asigurari, turism international, servicii profesionale).

● Fluxurile financiare internationale sunt acele tranzactii intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii care au ca obiect transferul de mijloace de plata si/sau de credit. Aceste fluxuri vizeaza, pe de o parte, compensarea tranzactiilor comerciale, iar pe de alta parte, tranzactii financiare independente fata de activitatea comerciala internationala. Aceasta a doua categorie de fluxuri financiare se concretizeaza in miscarile internationale de capital (credite externe acordate sau/si 16516l1122q primite, investitii straine directe sau de portofoliu, miscari de fonduri financiare pe termen scurt). Consecintele migratiei transfrontaliere a capitalului in vederea valorificarii pe o alta piata decat cea pe care s-a format el se reflecta tot sub forma unor fluxuri financiare, dar de sens invers fata de sensul miscarii capitalului, fiind concretizat in veniturile din plasamentele externe de capital. O buna parte din aceste venituri se repatriaza in tara de origine a capitalului sub forma de dobanzi (pentru credite), profituri (pentru investitii) si sume generate de diferentele existente pe diferite piete financiare intre ratele de schimb (pentru miscarile de fonduri pe termen scurt).



Circuitul economic mondial reprezinta ansamblul fluxurilor economice internationale privite in unitatea si interdependenta lor. El reflecta ingemanarea formelor schimbului mutual de activitati intre diferite economii nationale, referitoare la activitatile producatoare de bunuri economicer, de distributie, de cercetare stiintifica etc. In conditiile actuale detin o pondere tot mai importanta fluxurile monetare, financiare, de servicii si informatii etc.

Cu cat gradul dezvoltarii economice interne este mai mare, cu atat legaturile economice externe ale tarii respective sunt ma intense, fapt ce releva ponderea majora in circuitul economica mondial detinuta de tarile puternic dezvoltate.

Comertul international reflecta totalitatea tranzactiilor de export si de import, ierarhizate pe tari, pe grupe de tari, pe zone sau regiuni, pe categorii de piete sau de bunuri materiale si servicii etc.

Exportul reprezinta o vanzare de bunuri economice dintr-o alta tara in schimbul unei sume de bani cu circulatie pe plan international. Exportul are functia principala de a asigura o piata de vanzare pentru o parte din bunurile create in economia nationala, diminuand corespunzator consumul final.

Importul reprezinta o cumparare de bunuri economice dintr-o alta tara, in schimbul unei sume de bani conveniente. Astfel, importul contribuie la sporirea de bunuri economice ca intra in consumul personal si la asigurarea facotrilor dep roductie pe care importatorul nu ii poseda sau are sanse de a-i crea cu un efort exagerat.

Pentru adoptarea deciziei de export in scopul patrunderii pe piata externa, producatorul trebuie sa evalueze in mod stiintific si realist capacitatea firmelor de a exporta, bunurile economice destinate exportului precum si modalitatea de export.

Pentru decizia de import trebuie sa se respecte mai multe exigente care se refera la : plata pretului stipulat in contractul de vanzare, obtinerea pe cheltuiala si riscul sau a licentei de import, indeplinirea obligatiilor vamale de import, preluarea marfii, transferul riscului s.a.

In sensul unor astfel de decizii o importanta deosebita o are intelegerea elasticitatii cererii si ofertei pentru export si import care poate lua urmatoarele forme:

a)      Elasticitatea cererii pentru export

In situatia in care se reduc preturile exporturilor noastre pentru a spori incasarile in valuta, este necesar ca cererea pentru exporturile noastre sa fie elastica.

In cazul in care cererea pentru bunurile noastre va fi inelastica. Situatia va fi nefavorabila deoarece efortul nostru suplimentar de a vinde o cantitate mai mare de bunuri va fi inutil, intrucat incasarile mai mici in valuta pentru fiecare livrare inseamna de fapt incasari totale in valuta mai mici. Numai daca cererea pentru exporturile noastre este elastica, astfel incat sa determine cantitati vandute suficient de mult marite, deprecierea va aduce incasari mai mari in valuta.

b)      Elasticitatea cererii pentru import

Situatia este asemanatoare dar functioneaza in sens invers.

c)      Elasticitatea ofertei de export

Daca exporturile trebuie sa fie vandute in cantitati tot mai mari, ele trebuie sa fie disponibile pentru vanzare. Aceasta inseamna ca ar putea fii necesara reducerea cererii interne pentru ele, daca oferta de exporturi este inelastica. Orice actiune care duce la reducerea cererii interne va marii oferta de export. Aceasta relatie trebuie optimizata insa, tinand seama de interesele populatiei, de puterea de cumparare a banilor, de calitatea si sortimentul bunurilor, de preturile de pe piata externa etc.

Caracteristicile principale ale comertului international s-au cristalizat treptat intr-un mediu economico-social tot mai complex:

Comertul international a evoluat in perioada contemporana, intr-un ritm mai mare, in comparatie cu dinamica productiei. Aceasta caracteristica vizeaza atat devansarea ritmului productiei, cat si devansarea ritmului cresterii produsului national brut, respectiv a produsului intern brut. Un asemenea decalaj se explica prin cresterea volumului fizic al exporturilor si prin sporirea preturilor pe piata mondiala, ce au avut loc in perioada postbelica, dovedind ca o pondere relativ crescanda din productia nationala este orientata spre export, iar o pondere tot mai mare a importului contribuie la acoperirea nevoilor de consum ale tarii.

Comertul international a inregistrat mutatii calitative, structurale insemnate, regasite atat la export, cat si la import. Acestea sunt expresia schimbarilor adanci ce s-au realizat in structura economiei mondiale, mai ales, sub impactul revolutiei stiintifico-tehnice contemporane si dezvoltarii diviziunii mondiale a muncii. Astfel, in componenta obiectului exportului, indeosebi al tarilor dezvoltate, se afla produsele manufacturate, cu grad inalt de prelucrare. Cu cat gradul de prelucrare al unui produs este mai mare, cu atat se obtine un pret superior sau o cantitate sporita de devize pe piata mondiala, pentru o cantitate mai redusa de efort pe unitatea de produs.

Comertul international este influentat din ce in ce mai mult de evolutia economiei internationale. Aceasta caracteristica trebuie apteciata in complexitatea sa, deoarece riscurile si alte procese specifice crizei economice, monetar financiare sau valutare mondiale se regasesc in evolutia conjuncturii economice internationale contemporane.




Comertul international se caracterizeaza prin derularea sa in proportia cea mai mare intre tarile dezvoltate economic. Un procent relevant al comertului international se inregistreaza intre tarile dezvoltate econimic, avand ca obiect bunuri superior prelucrate, precum si intre filialele societatilor multinationale, avand ca obiect bunuri intermediare.

Comertul international cunoaste forme noi de aliante si cooperari internationale. Pe langa organismele si actiunule cu vocatie mondiala si regionala, create in perioada postbelica pentru a stimula comertul international, cum ar fi Organizatia Mondiala a Comertului si Uniunea Europeana, se intaresc tot mai mult in prezent forme si tehnici noi de afaceri internationale. Acestea depasesc cadrul strict al schimbului de bunuri materiale si termenele specifice contractelor de import export traditionale, inscriindu-se in categoria mai cuprinzatoare a cooperarii economice internationale si categoria mai noua a aliantelor strategice si de transfer international de tehnologie.

BALANTA COMERCIALA

Toate operatiunile de comert international sunt reflectate in balanta comerciala, care releva si gradul racordarii unei tari la fluxurile economice internationale.

Balanta comerciala reprezinta un tablou economico-statistic in care se inregistreaza si se compara sistematic valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si a importului unei tari, pe o anumita perioada, de regula un an. Gruparea bunurilor economice exportate si importate se realizeaza in modalitati deiferite de la o tara la alta. De obicei, aceasta grupare include zece sectiuni, cu 150 de grupe de marfuri agroalimentare, materii prime, combustibili, produse chimice, masini si echipamente de transport etc.

Fiecare tara urmareste cu ajutorul balantei comericale, modul cum participa ea la comertul international, in scopul valorificarii pe piata externa a rezultatelor activitatii la scara nationala. Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din vanzarea bunurilor economice, intr-o valuta convenita. Importul constituie pasivul in care se inscriu sumele platite pentru bunurile economice importate, intr-o valuta inscrisa in contractul de import.

Balanta comerciala poate sa se infatiseze sub mai multe forme, determinate pe baza unor criterii necesare deciziilor pen tru intocmirea, urmarirea sau evaloarea balantei. Astfel, dupa numarul partenerilor, balanta poate fi:

-         balanta comerciala generala atunci cand in balanta se cuprind schimburile de marfuri ale unei tari cu toate celelalte tari

-         balanta comerciala partiala atunci cand in balanta sunt cuprinse schimburile de marfuri ale unei tari cu agenti economici dintr-o singura tara sau dintr-o singura grupare de tari

Dupa raportul dintre export si import balanta poate fi:

  1. excedentara (activa), atunci cand valoarea exportului e mai mare decat valoarea importului, tara respectiva realizand venituri suplimentare in valuta. O asemenea balanta e recomandabila pentru tarile care au datorii externe si cele care doresc sa treaca la convertibilitatea monedei. O balanta comerciala excedentara se poate realiza prin relatii de comert exterior cu orice alta tara
  2. deficitara (pasiva), atunci cand valoarea exportului e mai mica decat valoarea importului. Echilibrarea acestei balante se poate face prin folosirea rezervelor valutare propii sau prin credite externe rambursabile.
  3. echilibrata (soldata) atunci cand valoarea exportului este egala cu valoarea importului. Aceasta se poate realiza in fiecare an sau in mod cumulativ pe mai multi ani.

Starea balantei comerciale (excedentara, deficitara, echilibrata) este expresia, indeosebi, a gradului de eficienta economica inregistrata in tara respectiva si care determina forta concurentei marfurilor ei pe piata mondiala.

In situatia in care o balanta comerciala este deficitara (pasiva) in mod cronic, inseamna ca evolutia economica este necorespunzatoare; insa o stare benefica nu presupune neaparat o balanta comerciala excedentara continuu, ci necesita o balanta comerciala echilibrata in dinamica pe orizonturi medii de timp si pe ansamblul relatiilor de export-import. Pentru evaloarea curenta a situatiei balantei comerciale trebuie sa se tina seama si de mecanismul si nivelul preturilor utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comertului international.

Balanta comerciala este o componenta principala a balantei de plati externe.

In relatie directa cu stadiul dezvoltarii economice a unei tari si cu exigentele unor teorii economice predominante intr-o perioada, referitoare la comertul international, statul elaboreaza o politica comerciala corespunzatoare.

Pe termen lung, obiectivul politicii comerciale consta in stimularea dezvoltarii economiei fiecarui stat, in conditii de concurenta internationala. Pe termen scurt sau mediu, obiectivele politicii comerciale constau, in principal, in modernizarea structurii relatiilor comerciale internationale.



In ansamblul lor, obiectivele politicii comerciale se deosebesc in timp si spatiu sub influenta unor imprejurari nationale si internationale specifice. In prezent se intareste tendinta spre institutionalizarea relatiilor economice internationale, concomitent cu multilateralizarea acestora prin acorduri care vizeaza codificarea unor norme si principii referitoare la utilizarea anumitor instrumente proprii politicii comerciale in schimburile economice mutuale.

Comertul international necesita incheierea sistematica de tratate, acorduri si deiverse conventii economice intre parteneri din tari diferite.

Masurarea gradului si evolutiei comertului international, pe de o parte, si dezvoltarea economica pe de alta parte, constituie un demers stiintific fundamental si de mare complexitate in timp si spatiu. Aceasta relatie implica determinarea riguroasa si sistematica a eficientei fiecarei operatiuni de comert international care intra in structura actuala a acestuia. Eficienta economica a comertului international reflecta efectele pe care exportul si importul le au asupra activitatii economice, asupra economiei nationale in ansamblul ei.

Pe termen scurt, eficienta demonstreaza modul in care ea isi indeplineste functia de mentinere a unei situatii economice sau de a contribui la asigurarea echilibrului intre cererea si oferta agregate de bunuri economice. Eficienta activitatii de comert international, apreciata prin indicatorii macroeconomici, este cu atat mai mare cu cat agentii economici obtin mai multa valuta din export, cu ajutorul careia pot sa importe bunuri economice necesare.

Calcularea eficientei comertului international la nivel microeconomic si pe fiecare operatiune de export si de import este necesara, dar nu si suficienta pentru aprecierea eficientei totalitatii relatiilor economice internationale, in corelatie cu eficienta globala a activitatii economice dintr-o tara.

Pe termen mediu si lung eficienta comertului international are o sfera mai cuprinzatoare deoarece reflecta efectele totale asupra evolutiei de ansamblu a economiei unei tari, aflate in echilibru dinamic. Aceasta inseamna ca, prin influentele sale multiple, comertul international schimba componenta materiala a indicatorilor de de rezultate macroeconomice, cum ar fi produsul global brut; de asemenea, comertul international influenteaza ritmul de crestere al produsului national net, precum si expresia monetara a acestuia.

Astfel eficienta comertului international trebuie evaluata atat din perspectiva obtinerii efectelor imediate directe cat si din cea a obtinerii efectelor imediate agregate.

In consecinta, relatia dintre comertul international si dezvoltarea economica devine mai complexa si mai cuprinzatoare, in sensul ca ea trebuie sa vizeze nu numai cresterea eficientei economice intr-o anumita tara, ci in ansamblul tarilor partenere la operatiunile tot mai diversificate de comert exterior.

Participarea unei economii la comertul international cu bunuri si servicii este reflectata si analizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

􀂃 Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora in produsul intern brut (in %), ca expresie a performantei exterioare a economiei nationale.

􀂃 In comparatiile dintre tari se recurge deseori la exportul/locuitor, dar exportul trebuie sa cuprinda atat bunurile (produse tangibile si intangibile), cat si serviciile (produse intangibile).

􀂃 Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si marimea relativa (in %) a acestora in raportul cu produsul intern brut al tarii, ca expresie a dependentei economiei nationale fata de pietele externe de aprovizionare.

􀂃 Impreuna, exporturile si importurile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cu PIB formeaza un indicator ce reflecta rolul schimburilor comerciale cu strainatatea in crearea si utilizarea produsului brut al tarii. El este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de ventilare internationala a economiei unei tari.

􀂃 Capacitatea de plata a unei economii nationale constituie o dimensiune importanta in luarea deciziei de a face afaceri cu operatorii economici din acea tara. Cel mai uzitat indicator este exprimarea rezervei oficiale a tarii in luni de import (uneori, doar a partii din rezerva oficiala care este detinuta in valuta forte, nu si partea detinuta sub forma de aur monetar). Indicatorul rezulta din simpla impartire a rezervei oficiale de valuta a tarii la importul mediu lunar din ultimul an sau din ultimul semestru. Daca rezultatul acestui raport este de cel putin 2,5 luni, se apreciaza ca respectiva tara nu va avea in viitorul apropiat dificultati in respectarea angajamentelor internationale de plata.

􀂃 Pentru a exprima semnificatia (gravitatea) dezechilibrului inregistrat in comertul exterior al tarii, excedentul/deficitul balantei comertului cu bunuri si servicii se raporteaza la PIB.

O caracterizare completa a schimburilor comerciale (marfuri si servicii) presupune si luarea in considerare a indicatorilor de structura a schimburilor comerciale cu strainatatea (mai ales, ponderea produselor cu valoare adaugata mare pe unitatea exportata de marfa sau de serviciu). Ei sporesc acuratetea imaginii sectorului extern al economiei reale.

BIBLIOGRAFIE

-         Mihai KORKA, Erika TUSA - Statistica pentru afaceri internationale. Editia a II-a, http://www.ase.ro/biblioteca

-         Coralia Angelescu (coord) - Economie, Editura economica, Bucuresti, 2003

-         www.wikipedia.ro













Document Info


Accesari: 12773
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )