Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













IMPACTUL COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI ASUPRA DEZVOLTARII ECONOMICE

comert



loading...











ALTE DOCUMENTE

OFERTA PRET BURGHIE
AMENAJERI INTERIOARE
Axion detine o treime din piata detergentilor de bucatarie
OFERTA (Preturi) Electroterm Group
SC ANTRACT COM SRL
Oferta - igiena publica
ETICA SI PUBLICITATEA
Diversificarea ofertei de produse si servicii a complexului casa "Sc"
ANALIZA SCHIMBURILOR COMERCIALE ROMANO - POLONE
Afumatoare


IMPACTUL COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

V.1. Analiza influentei balantei comerciale în balanta de plati externe

În perioada 1999-2004, volumul comertului exterior a crescut cu peste 152%, respectiv de la o valoare cumulată (export si import) de circa 17,9 milioane Euro în 1999 la 45,2 milioane Euro în anul 2004. Această evolutie se datoreaza demonopolizarii activitatilor de comert exterior, cresterii competitivitatii economiei, inclusiv pe calea majorarii investitiilor străine, precum si liberalizării tot mai accentuate a comertului, atât ca rezultat al negocierilor multilaterale, cât mai ales al acordurilor de comert liber încheiate cu alte tări, un loc deosebit ocupându-l Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, comparativ cu statele membre ale UE, si chiar cu noile state membre, volumul comertului exterior este redus (în anul 2004, volumul comertului exterior al Republicii Cehe era de 107,5 milioane Euro, al Ungariei de 93,1 milioane Euro, iar al Poloniei de peste 130 milioane Euro).

Gradul de deschidere a economiei românesti, cu o evolutie constant ascendentă în ultimii ani, a crescut considerabil, de la 51,2% în 1999 la 73,3% în 2004, pe fondul scăderii protectionismului tarifar si al intensificării integrării României în circuitul economic mondial.

Pe toată perioada analizată (1999-2004), comertul exterior a înregistrat o evolutie ascendentă. Exportul a crescut de la 8 milioane Euro în anul 1999 la 18,9 milioane Euro în 2004, cresterea procentuală fiind de aproape 136,3%, iar importul a crescut de la 9,9 milioane Euro în 1999 la 26,3 milioane Euro în 2004, cresterea procentuală fiind de peste 165,7%.

Amplificarea deficitului comercial în perioada 1999-2004 a contribuit la scăderea gradului de acoperire a importurilor prin exporturi (FOB-FOB), de la 87,1 % în anul 1999 la 78,1 % în anul 2004.

În perioada 2001-2004, evolutia comertului exterior a fost supusă influentei combinate a unei serii de factori interni si externi, dintre care: revigorarea economiei ce a favorizat sporirea exporturilor si a importurilor; ani agricoli nefavorabili urmare a efectelor secetei prelungite; dependenta încă mare a cresterii productiei industriale de importuri, în special energetice si de completare; încetinirea masivă a cresterii economice mondiale si amânarea relansării în zona Euro; mentinerea la un nivel ridicat a preturilor unor resurse energetice; blocarea fluxurilor comerciala cu unele zone cu sensibilitate politică; inversarea raportului de paritate între Euro si dolarul SUA, precum si evolutia cursului de schimb al monedei nationale fată de Euro.

Cresterea semnificativă a exporturilor în această perioadă a avut următoarele caracteristici:

Ř      Concentrarea exportului pe un număr relativ restrâns de grupe de produse. Este important de mentionat faptul că în anul 2004, patru grupe de produse detineau 74,9% din totalul exporturilor, respectiv produse ale industriei usoare (29,8%), constructii de masini (24,5%), produse metalurgice (15,4%) si produse ale industriei lemnului (5,2%);

Ř      Tendinta de îmbunătătire structurală a exporturilor. În anul 2004 fată de anul 1999, a fost înregistrată o crestere cu 7,3 puncte procentuale a ponderii produselor industriei constructiilor de masini în totalul exporturilor României (contributia acestei grupe de produse la cresterea în valoare absolută a exporturilor a fost de 3,3 milioane Euro în anul 2004 fată de anul 1999), în timp ce cresterea exportului produselor industriei chimice si a maselor plastice a fost de 1,8 puncte procentuale.

Ř      Orientarea din ce în ce mai fermă a exporturilor către tările europene, ajungându-se de la 84% din totalul exporturilor României în anul 1999 la 87,7% în anul 2004. În acelasi timp, a scăzut exportul către alte zone, respectiv America si mai ales Africa - Orientul Mijlociu (de la 11,9% din total exporturi în 1999 la 2,9% în 2003).

O dezvoltare notabilă a înregistrat-o sectorul privat, a cărui pondere în total exporturi a crescut de la 65,6% în 1999 la 68,8% în 2004, iar în total importuri de la 72,1 % la 74,7%, în aceeasi perioada.

Desi exportul a înregistrat cresteri, între România si unele state care au aderat recent la UE există un decalaj semnificativ în această privintă. În anul 2003, volumul exporturilor României era de circa 3 ori mai redus decât cel al Poloniei, de 2,5 ori decât al Ungariei si de 2,6 ori decât al Cehiei, diferentele fiind mult mai mari comparativ cu statele membre ale UE-15.

Importurile au înregistrat o crestere de circa 164% în anul 2004 fată de anul 1999. Dinamica cea mai accentuată a înregistrat-o importul de produse ale industriei constructiilor de masini, datorită eforturilor de modernizare a economiei si de retehnologizare a industriei, inclusiv pe calea aportului de bunuri de investitii promovate de pătrunderea capitalului străin.

Majorarea importurilor se datorează, în principal, atât necesitătii sustinerii cresterii economice realizate, cât si unor factori conjuncturali si climaterici (cresterea pretului pe piata mondială la titei, gaze naturale si huilă energetică, declinul hidroenergetic cauzat de secetă si drept consecintă, importurile suplimentare de păcură, ani agricoli nefavorabili). Un alt factor important pentru evolutia recentă a importurilor îl reprezintă cererea în crestere de bunuri de folosintă îndelungată, încurajată de expansiunea creditului de consum. Evolutia importurilor prezintă următoarele caracteristici:

Ř      Concentrarea importurilor pe un număr relativ restrâns de grupe de produse, patru dintre acestea detinând, în 2004, 73% din totalul importurilor (produse ale industriei constructiilor de masini 34,9%, produse ale industriei usoare 19,5%, produse minerale 13,4%, metale si articole din acestea 8,4%).

Ř      Cea mai mare cotă din importul de mărfuri o detin produsele industriei constructiilor de masini, majoritatea acestora fiind bunuri de capital pentru investitii; ponderea acestei grupe a crescut cu 5 puncte procentuale în anul 2004 fată de anul 1999, în timp ce ponderea produselor industriei textile si a pielăriei a scăzut cu 6,7%; pe de altă parte, ponderea produselor minerale a crescut cu 1,5 puncte procentuale.

Ř      Principala zonă geografică de provenientă a importurilor o reprezintă Europa, a cărei pondere în total importuri este de 82,1% în 2004. Uniunea Europeană a detinut în anul 2004 o pondere de 55,4% din total, în cadrul acesteia detasându-se Italia (17,2%), Germania (14,9%) si Franta (7,1%). Se remarcă si ponderea în importul tării noastre a Federatiei Ruse, care, cu 6,8 % din total, detine a patra pozitie în topul furnizorilor de importuri ai României, fapt datorat, în principal, livrărilor de titei si gaze naturale. Importurile din celelalte trei mari regiuni geografice - America, Asia-Oceania si Africa-Orientul Mijlociu - au înregistrat scăderi ale ponderilor la import.

Balanta comercială a înregistrat permanent deficite în perioada 1999-2004, cu valori între un minim de 1,9 milioane Euro în 1999 si un maxim de 7,4 milioane Euro în 2004, ca urmare a cresterii dependentei economiei românesti de materiile prime si energia din import, precum si a sporirii accentuate a importurilor de masini si utilaje, care au beneficiat în aproape întreaga perioadă de anumite facilităti fiscale si vamale, inclusiv cele legate de promovarea investitiilor străine.

Deficitul balantei comerciale în anul 2004, de circa 7,4 milioane Euro, s-a datorat, în principal, soldului negativ la unele grupe de produse, cum ar fi: produse ale industriei constructiilor de masini (-3,4 milioane Euro), produse ale industriei chimice si mase plastice (-2,2 milioane Euro), produse minerale (-2,1 milioane Euro), produse agroalimentare (-1,1 milioane Euro) si altele, sold compensat într-o oarecare măsură de excedentul înregistrat la produse ale industriei usoare (+1,3 milioane Euro), si metale comune si articole din acestea (+0,7 milioane Euro).

În anul 2004, balanta de plati a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent atât în valoare absoluta, cât si ca pondere în PIB. Nivelul deficitului contului curent înregistrat în anul 2004 a fost de 4 460 milioane euro, cu 45,7 %  mai mare decât în anul precedent, evolutie care s-a reflectat în cresterea ponderii acestuia în PIB la     7,6 % (de la 6 % în 2003).

V.2 Impactul comertului exterior asupra dezvoltarii economice al statului

 Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a însumat 5,3 miliarde euro si a carui pondere în PIB a crescut de la 7,8 la suta în anul 2003 la 9 la suta în anul 2004. Accentuarea deficitului comercial cu 34,6 la suta fata de anul precedent a fost determinata de accelerarea importurilor în trimestrele III si IV.

Exportul de bunuri si-a accentuat cresterea (de la 6,4 la suta în anul 2003 la 21,3 la suta în anul 2004), ajungând la 18,9 miliarde euro, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse metalurgice, produse petroliere, masini, confectii, (textile) si al modificarii volumului si structurii exporturilor (masini, dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice, produse metalurgice, produse chimice, materiale plastice si cauciuc, mijloace de transport). În aceste conditii, peste doua treimi din exporturile României au fost sustinute de confectii, textile si încaltaminte, masini, aparate, echipamente, mijloace de transport si produse metalurgice.

Dublarea ritmului de crestere al importurilor de bunuri (de la 12,3 la suta în anul 2003 la 24 la suta în anul 2004) si accelerarea acestuia în raport cu exporturile au condus la ridicarea nivelului importului la 24,3 miliarde euro. Aceasta evolutie a fost determinata în principal de cresterea preturilor externe, de majorarea cererii de bunuri de capital si de resurse energetice primare si de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinta îndelungata (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme).

Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de cresterea cu 18,9 % a deficitului balantei veniturilor (pâna la 1 421 milioane euro), datorita repatrierii de catre nerezidenti a veniturilor din investitii directe si de portofoliu si a amplificarii platilor de dobânzi ca urmare a cresterii împrumuturilor pe termen mediu si lung. De asemenea, serviciile au înregistrat un deficit de 213 milioane euro, comparativ cu un excedent de 62 milioane euro în anul 2003, datorita cresterii platilor pentru transportul marfurilor importate si al pasagerilor si pentru alte servicii (financiare, juridice, comerciale, profesionale si tehnice).

Largirea deficitului de cont curent a fost partial atenuata de evolutia pozitiva a balantei transferurilor curente, al carei excedent s-a majorat cu 23,1 la suta, pâna la 2 497 milioane euro, pe seama fluxurilor banesti din strainatate.    

            În legatura cu datele privind comertul exterior al României pentru 2005, furnizate de Institutul National de Statistica, Ministerul Economiei si Comertului precizeaza: "În 2005, comertul exterior a crescut într-un ritm sustinut (+21,2%) în ciuda previziunilor pesimiste de la începutul anului si a factorilor care au exercitat influente adverse (între care amintim: cresterea preturilor la produsele energetice si aprecierea leului fata de euro si dolar) si a contribuit, alaturi de consum si investitii, la dezvoltarea si restructurarea economiei.

Exportul  a crescut cu 17,5% si a sprijinit dezvoltarea productiei industriale (care a crescut cu 1,3%, conform INS, la 30.11.2005. Principalele tendinte pozitive în dezvoltarea exportului se pot rezuma astfel: diversificare sortimentala, manifestata prin cresterea exportului de produse cu continut tehnologic ridicat (export autoturisme si componente auto) si expansiune teritoriala, manifestata prin cresterea exportului în tarile UE  si cresterea mai accelerata  pe pietele din afara zonei UE.

            O contributie substantiala la sustinerea ritmului de crestere a exportului a avut-o si Departamentul de Comert Exterior din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, prin folosirea cu mai mare eficienta a instrumentelor de politica comerciala din aria sa de responsabilitate, cum sunt: (1) utilizarea oportunitatilor oferite de acordurile de comert liber si acordurile comerciale cu alte state; (2) identificarea de noi piete pentru produsele românesti, cu precadere, pe cele din afara zonei UE si atragerea de investitii în obiective producatoare de marfuri pentru export prin activitatea consilierilor economici din reteaua externa; (3) utilizarea integrala si cu mai mare raspundere si eficienta a fondurilor bugetare pentru stimularea participarii operatorilor la 36 târguri si expozitii internationale si peste 35 de misiuni economice pe pietele strategice pentru export, elaborarea de cataloage cu oferta de export etc.

            Cresterea mai accelerata a importului decât a exportului a fost determinata de satisfacerea nevoilor de materii prime si materiale ale industriei si de achizitionarea de bunuri de capital (masini, utilaje, echipamente si instalatii pentru dotarea de obiective noi si modernizarea celor existente, inclusiv pentru cresterea productiei de export. Importul acestor bunuri a alimentat adâncirea deficitului comercial din anul 2005, dar acesta se justifica prin nevoile industriei", a declarat Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert. Exportul a sustinut dezvoltarea productiei industriale. În 2005, exportul României a fost de 22,3 miliarde euro, înregistrând o crestere cu 17,5%, fata de anul anterior (si cu 2,2 puncte procentuale peste previziunile pentru 2005). Cresterea mai accelerata a exportului, în comparatie cu cea a productiei industriale (1,3%, conform INS, la 30.11.2005), arata ca exportul a contribuit la dezvoltarea productiei industriale si, cu precadere, a productiei destinate exportului.   În luna decembrie 2005, exportul însumat 1,8 miliarde euro, fiind mai mare cu 18,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior, dar cu -10,4% mai mic decât în luna noiembrie 2005.

În 2005, s-a accentuat tendinta de crestere a ponderii produselor realizate integral în industrie, care au înregistrat o media anuala de crestere 19%, în detrimentul produselor exportate care încorporeaza bunuri importate, care au crescut în medie cu 12,3%. Aceasta tendinta indica scaderea exportului pe baza de Lohn (confectii tricotate -4,2%, îmbracaminte confectionata - 2,3%) si cresterea exportului de produse realizate integral în industria nationala.

Analiza structurii exportului din punctul de vedere al gradului de dezvoltare tehnologica (conform clasificatiei OCDE), arata o slaba dezvoltare a sectoarelor industriei de înalta tehnologie (aviatie, electronice, IT&C, farmaceutice) ale caror produse reprezinta 1,3% din totalul exportului, cele ale sectoarelor industriilor de medie tehnologie (chimice, petrochimice, masini si echipamente, echipamente electrice, vehicule cu motor), reprezinta 36,3%, cele ale sectoarelor industriilor de medie-joasa tehnologie (industria extractiva, plastic si cauciuc, metalurgie, constructii navale) 19,7% si cele de joasa tehnologie (alimentare, textile, hârtie, lemn si mobilier) reprezinta 32,8%. Cele mai dinamice ramuri ale industriei ale caror produse au avantaje competitive pe pietele externe, sunt: autovehiculele de transport în crestere cu 67,8% (din care: autoturisme 211,1%, componente pentru autovehicule 47,3%); masini si echipamente 17,7%; aparate electrice si electronice 17,1%; petrochimie 85,5%; chimie 29% (din care: farmaceutica 54,3%, îngrasaminte 54,2 %, anorganica 33,1%, organica 16,4%, coloranti si pigmenti 21,8%); navala (nave si pacheboturi) 34,9%; metalurgie 12,8% (din care: produse din fonta, fier si otel 34,1%, produse neferoase 47,8%); materiale plastice 19,1%; cauciuc (anvelope) 24,8%; mobila 8,9%. Uniunea Europeana a fost destinatia principala la exportul României, cu o pondere de 67,6% (în crestere cu 9%, fata de 2004), dar ritmuri de crestere mai mari s-au înregistrat si pe pietele din afara zonei UE, cum sunt: Europa de est 41,2% (15,6% din totalul exportului), Asia-Oceania 34,5% (7,6%), America 65,2% (5%) si Africa si Orientul Mijlociu 29,8% (2,2%). Principalii parteneri la export sunt: Italia 19,2 %, Germania 14%, Turcia 7.9%, Franta 7,4%,  Marea Britanie 5,45%, Ungaria 4,1%,  Austria 3,1%,  SUA 4,1%, Olanda 2,7%, Bulgaria 2,6%, Spania 2,4%, si Grecia 2,1%.          

            În 2005, importul (CIF) a fost de 32,6 miliarde euro, în crestere cu 23,9% fata de anul 2004.    Analiza structurii importului din 2005 pe principalele destinatii economice releva faptul ca ponderea majoritara a importului este reprezentata de bunuri intermediare (materii prime si materiale) destinate productiei (54%), urmata de importul de bunuri de consum (32,6%). Pe locul trei se situeaza importul de bunuri de capital (7,2%). Comparatia cu 2004, indica tendinta de crestere mai accelerata a importului de bunuri intermediare pentru productie cu 23,4% si a importului de bunuri de capital cu 20,0%, destinate dezvoltarii industriei si productiei pentru export, în importul bunurilor de consum a crescut cu numai 1,4%. Cresteri notabile la import, fata de anul 2004, au fost la: materii prime energetice cu 45,8% (la titei: crestere cantitativa cu 25,1%, crestere valorica cu 79,9%; gaz natural: cantitate 12,2%, valoare 45,4%; huila pentru cocs: cantitate 8,1%, valoare 61,5%; masini si echipamente 23,2%; aparate electrice si electronice 20,6%; automobile pentru transportul persoanelor 62,1%; produse animale (porci, pasari, carne si peste) +70,1%; preparate alimentare diverse 18,4% (zahar 14,6%,  tutun si produse din acesta 17,2%); produse chimice 16,9% (din acestea: produse farmaceutice 20,7%, produse chimice organice 15,5% (eteri halogeni, acizi, produse pentru igiena); materiale plastice 27,6%; materiale pentru constructii 22,6%; sticla si produse din sticla 33,9%; produse neferoase 27,1%; unelte si scule 37,9%.

            UE este principala sursa de aprovizionare a României, ocupând o pondere de 64,4% din totalul importului, urmata de Asia-Oceania cu 11,5% si America cu 5,7%. Principalii furnizori de produse în România sunt localizati în urmatoarele tari: Italia 15,4%, Germania 14,9%, Federatia Rusa 8,3%,  Franta 6,7%, Turcia 4,9%, China 4%, Austria 3,7%,  Kazahstan 3,3%,  Ungaria 3,3%, Polonia 2,9%, Marea Britanie 2,9% si SUA 2,7%.

            Deficitul comercial

Cresterea accelerata a importurilor a la condus la înregistrarea unui deficit comercial record (export FOB - import CIF), în valoare de -10,3 miliarde euro, cu 40,4% mai mare decât în 2004. Analiza deficitului comercial din perspectiva fluxurilor de export si de import, pe marile categorii economice arata ca acesta a fost determinat, în primul rând, de necesitatile de modernizare si dezvoltare a economiei,  în al doilea rând, de importul de materii prime si materiale necesar productiei industriale, inclusiv productiei pentru export, urmate de importul de materii prime energetice.

Deficitul comercial pe marile categorii economice, este rezultatul unui surplus la capitolul de bunuri de consum, la care valoarea exportului a fost superioara importului cu + 1,8 miliarde euro si a influentelor negative generate de importurile de:  bunuri de capital si parti ale acestora destinate investitiilor în industrie (constând din: masini de prelucrare automata a datelor, aparate de birou, masini si dispozitive mecanice, masini pentru industria textila, echipamente pentru constructii drumuri, masini si echipamente agricole, masini pentru prelucrarea metalelor, masini pentru prelucrare cauciuc si plastic, masini pentru prelucrarea lemnului, inclusiv componente pentru acestea), care a alimentat deficitul cu 36,4%; materii prime si materiale destinate productiei  industriale, care detine o pondere de 34,6%; materii prime energetice (titei, gaz, carbune, inclusiv lubrifianti), care are o pondere de 16,9%; echipamente de transport, accesorii si parti ale acestora, inclusiv pentru transport persoane,  respectiv 12 %.  Schimburile comerciale au crescut în primele doua luni ale anului cu 26,7%

Evolutia comertului exterior, în primele doua luni ale anului 2006, s-a caracterizat printr-un ritm sustinut de crestere, cu +26,7% fata de perioada similara a anului anterior. Exportul a înregistrat, în primele doua luni ale anului, o crestere de +22,5%, fata de perioada comparativa a anului 2005. Cresterea importurilor a fost de 29,9%. Deficitul comercial cumulat pe doua luni este de 1,4 miliarde euro, în crestere cu 55,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de cresterea cu 8,9 la suta a deficitului balantei veniturilor (pâna la 1 421 milioane euro), datorita repatrierii de catre nerezidenti a veniturilor din investitii directe si de portofoliu si a amplificarii platilor de dobânzi ca urmare a cresterii împrumuturilor pe termen mediu si lung. De asemenea, serviciile au înregistrat un deficit de 213 milioane euro, comparativ cu un excedent de 62 milioane euro în anul 2003, datorita cresterii platilor pentru transportul marfurilor importate si al pasagerilor si pentru alte servicii (financiare, juridice, comerciale, profesionale si tehnice). Largirea deficitului de cont curent a fost partial atenuata de evolutia pozitiva a balantei transferurilor curente, al carei excedent s-a majorat cu 23,1 la suta, pâna la  497 milioane euro, pe seama fluxurilor banesti din strainatate.

            Patrunderea pe piata externa implica o serie de costuri si riscuri, care trebuie puse în balanta cu beneficiile scontate.

Încheiere

Scopul acestei lucrari este prezentarea unei analize asupra comertului exterior al României si impactul sau asupra dezvoltarii economice.

            Reprezentând o componenta a afacerilor, sau tranzactiilor internationale, tranzactiile de comert exterior se particularizeaza prin natura obiectului, calitatea participantilor si mecanismele de realizare. Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul - importul marfurilor si a bunurilor corporale. Structura diferita a exportului fata de import materializeaza functia de transfer a comertului exterior. Pe aceasta cale având loc modificarea structurii rezultatelor procesului national de productie.

            O parte din produsul social creat la nivelul întregii economii nationale, fiind exportat si înlocuit prin import cu alte valori de întrebuintare, ceea ce duce la diversificarea fondului de marfuri solicitate pe piata interna. De asemenea, prin acest schimb se modifica si proportia dintre disponibilul de mijloace de productie si cel de bunuri de consum, comertul exterior influentând raportul dintre acumulare si consum, influentând eficienta combinarii factorilor de productie si prin aceasta însusi ritmul dezvoltarii economico - sociale. De aceea, relansarea comertului nostru exterior, cresterea eficientei acestuia reprezinta o cerinta fundamentala pentru economia nationala.

            Conditiile economice interne au facut ca exportul sa devina vital pentru utilizarea rentabila a capacitatii existente mai ales în sectoarele unde consumul intern a scazut drastic dupa 1989, iar capacitatea de productie si forta de munca angajata depasesc cu mult cererea interna actuala.           .

            În prima parte a lucrarii am descris structurile de organizarea în comertul exterior si modalitatile de realizare a tranzactiilor. Apoi se prezinta importanta contractului de comert exterior. Contractul fiind baza juridica a actului de comert exterior. În capitolul trei al lucrarii, se descriu operatiunile necesare în derularea tranzactiilor de comert exterior. Se prezinta operatiunile:

Ř      pregatirea livrarii

Ř      expeditia marfurilor

Ř      transportul marfurilor

Ř      asigurarea marfurilor în transportul international

Ř      vamuirea

În a doua parte a lucrarii se prezinta studiul comertului exterior al României si

impactului asupra dezvoltarii economice.

            În perioada anterioara lunii decembrie 1989, comertul exterior al României era subordonat "principiilor centralismului democratic", ceea ce presupunea încorsetarea derularii importurilor si exporturilor printr-o planificare riguroasa.

            Dupa decembrie 1989, fostele întreprinderi de comert exterior au fost transformate în societati comerciale (societati pe actiuni), dar au continuat sa se afle sub coordonarea ministerelor de resort, având ca obiect de activitate desfasurarea operatiunilor de import-export al produselor ministerelor în subordinea carora se aflau.

Perioada 1993-1996 este puternic marcata de fenomene turbulente care se produc atât în sfera macroeconomica (caracterizata prin inconsecventa politicilor comerciale aplicate, exacerbarea fenomenului inflationist, devalorizarea monedei nationale în raport cu principalele devize etc.), cât si în cea microeconomica.

            Perioada 1996-2002, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evolutiei structurii organizatorice a comertului exterior, ca fiind o perioada de consolidare si relativa stabilitate. În acest interval, România a adoptat o serie de politici economice destinate reorientarii geografice a schimburilor sale comerciale si, mai ales restructurarii interramuri a bunurilor exportate si importate.

Anul 2000 a marcat o evolutie deosebit de dinamica a economiei mondiale. Cresterea economica s-a accelerat îndeosebi în prima parte a anului. Comertul international s-a caracterizat în 2000 printr-o accelerare neta a ritmului de crestere.

În anul 2003, dinamica fluxurilor comerciale externe ale României urmeaza acelasi trend ascendent înregistrat în perioada 2000-2002. Volumul total al comertului exterior, a crescut cu 9,7% fata de anul 2002, exportul înregistrând o crestere de 6,4%, iar importul o majorare de 12,3%.

Anul 2004, a marcat o accelerare a evolutiilor pozitive în ceea ce priveste cresterea economica, consolidarea dezinflatiei, reducerea deficitului bugetar si a somajului. Dinamica produsului intern brut a fost cu 8,3 la suta mai mare decât în anul 2003, pe fondul expansiunii cererii interne, în care consumul populatiei si formarea bruta de capital fix au reprezentat componentele cele mai active, fiind stimulate de cresterea veniturilor reale si de fluxul de investitii straine directe.

Desi exportul a înregistrat cresteri, între România si unele state care au aderat recent la UE există un decalaj semnificativ în această privintă. De asemenea si importurile au înregistrat o crestere de circa 164% în anul 2004 fată de anul 1999.

Balanta comerciala a înregistrat permanent deficite în perioada 1999-2004, cu valori între un minim de 1,9 milioane Euro în 1999 si un maxim de 7,4 milioane Euro în 2004, ca urmare a cresterii dependentei economiei românesti de materiile prime si energia din import, precum si a sporirii accentuate a importurilor de masini si utilaje, care au beneficiat în aproape întreaga perioada de anumite facilitati fiscale si vamale, inclusiv cele legate de promovarea investitiilor straine.

Prin dezvoltarea comertului exterior fiecare tara poate sa-si sporeasca potentialul economic, respectiv posibilitatea de valorificare a resurselor sale materiale si umane în directia dezvoltarii fortelor de productie, promovarii progresului tehnic, a valorificarii superioare a resurselor naturale, a crearii de produse noi, a cresterii productivitatii muncii, a calificarii superioare a fortei de munca, etc.. Pe aceasta baza comertul exterior poate avea o veritabila functie de eficientizare a economiei nationale.


Document Info


Accesari: 3559
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )