Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























LUCRARE DE LICENTA POSIBILITATI DE PROMOVARE A TRIPTICULUI BRANCUSIAN DIN TIRGU JIU

comert


LUCRARE DE

LICEN



UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRĀNCUsI"

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA:ECONOMIA COMERTULUI

TURISMULUI SI SERVICIILOR

POSIBILITĂŢI DE PROMOVARE A TRIPTICULUI BRĀNCUsIAN DIN TĪRGU JIU

CUPRINS:

INTRODUCERE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....5

CAPITOLUL I MONUMENTELE DE ARTĂ, COMPONENTE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL-TURISTIC

Patrimoniul cultural. Posibilitati de valorificare turistica.............................4

Gestionarea patrimoniului cultural si valorificarea turistica....................10

Monumentele de arta

CAPITOLUL II TĀRGU JIU, ORAsUL TRIPTICULUI BRĀNCUsIAN

2.1. Tārgu Jiu, placa turnanta a turismului gorjean.......... ..... ...... ............19

2.2. Turul orasului Tārgu Jiu.....................21

2.3. Infrastructura turistica specifica.......................40

2.4. Operatorii turistici din Tīrgu Jiu.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...51

CAPITULUL III CONSTANTIN BRĀNCUsI - UN INOVATOR

ĪN ARTĂ

3.1 Personalitatea artistica a sculptorului Constantin Brāncusi.........................56

3.2 Tripticul brāncusian de la Tīrgu Jiu......................59

CAPITOLUL IV STRATEGII DE MARKETING PENTRU

PRODUSULUI TURISTIC "TRIPTICUL BRĀNCUsIAN

DE LA TG. JIU"

4.1 Operele lui Brāncusi, o atractie permanenta...............74

4.2 Analiza SWOT a produsului turistic "Brāncusi".......... ..... ...... .... 78 4.3. Strategii de promovare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................86

CONCLUZII.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........99

Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..... ..103

INTRODUCERE

Corelatia strānsa, oarecum paradoxala, īntre patrimoniul cultural si economie este evidentiata si de faptul ca īn tari foarte dezvoltate din punct de vedere economic gestionarea patrimoniului cultural este un model de eficienta atāt prin prisma unor indicatori economici, dar si al rolului pe care acesta īl are īn educarea populatiei si dezvoltarea societatii - respectiv cresterea coeziunii si dezvoltarea unor comunitati mai puternice.

Ţināndu-se cont atāt de practica, cāt si de teoria īn domeniul abordat, lucrarea cuprinde mai multe subiecte, aflate īn legatura functionala: patrimoniul cultural national si valoarea sa socio-culturala si economica, gestionarea patrimoniului cultural national la nivelul administratiei publice, dar si al organizatiilor care īl au īn evidenta nemijlocita, politici de marketing īn cadrul principalelor tipuri de institutii care gestioneaza patrimoniul cultural national. Aceasta problematica vasta este justificata de multitudinea obiectivelor urmarite prin prezenta lucrare.

Patrimoniul cultural imobil de care beneficiaza Romānia este extrem de variat. Componentele acestuia sunt monumente istorice care au supravietuit sub diferite forme timpului. Unele si-au pastrat functia initiala, altele s-au adaptat evolutiilor din societate sau chiar si-au schimbat radical utilitatea. Unele dintre ele si-au pastrat aspectul initial, altele s-au extins si transformat, uneori substantial. Unele monumente istorice se regasesc īntr-o stare buna de conservare, putānd fi īn continuare utilizate, altele sunt vestigii uneori extrem de degradate.

Lucrarea este īmpartita īn patru capitole, dupa cum urmeaza: monumentele de arta, componente ale patrimoniului cultural-turistic, Tārgu Jiu, orasul tripticului brāncusian, Constantin Brāncusi - un inovator īn arta, strategii de marketing pentru produsului turistic "Tripticul brāncusian de la Tg. Jiu".

La baza lucrarii sta sistematizarea teoriei si practicii romānesti si internationale cu privire la gestionarea patrimoniului cultural. Lucrarea fundamenteaza pentru prima data īn Romānia teoriile cu privire la activitatea de marketing īn sfera patrimoniului cultural, atāt la nivel macroeconomic, cāt si īn cadrul fiecarei organizatii care-l gestioneaza nemijlocit, punāndu-se accentul pe institutiile de tip muzeu si arhiva. Teoriile si practica internationala, mult mai avansate decāt īn Romānia, sunt reinterpretate īn functie de conditiile specifice din tara, de situatia patrimoniului cultural national.

Produsul de patrimoniu cultural poate fi finantat din surse interne sau externe, publice sau private. Finantarea produselor culturale īn general ar trebui sa fie considerata o datorie etica si sociala pentru orice persoana fizic& 24424s1818y #259; sau juridica.

Datorita importantei sale deosebite socio-culturale, dar si politico-economice, patrimoniul cultural national - atāt cel intangibil dar poate ca īn special cel tangibil - trebuie sa fie cunoscut si promovat īn mod special, atāt īn rāndul diverselor categorii de romāni, cāt si īn rāndul strainilor (turisti aflati īn Romānia, expatriati, membrii ai corpului diplomatic īn misiune īn tara, diverse organisme europene si internationale). Pentru a se realiza acest lucru īn mod eficient, este necesar sa se īndeplineasca mai multe conditii: studierea si īntelegerea patrimoniului cultural detinut, conservarea si protejarea corespunzatoare a elementelor componente, dezvoltarea continua a patrimoniului prin īncorporarea de noi valori cu importanta culturala deosebita, gestionarea patrimoniului, crearea unui sistem de valorificare adecvata, gestionarea publicului si a celor interesati, cooperarea si comunicarea cu diverse comunitati culturale dar si cu agenti economici sau organizatii publice sau private non-profit interesate de dezvoltare culturala īn sens larg.

Toate aceste deziderate se pot realiza numai prin aplicarea unor principii, strategii si tehnici moderne si corespunzatoare de management si marketing. Acest lucru trebuie sa se realizeze atāt la nivelul institutiilor publice centrale care gestioneaza patrimoniul cultural national si reprezentantele acestora īn teritoriu, cāt si la nivelul fiecarei organizatii care este implicata īn administrarea patrimoniului si īn diverse activitati culturale care sunt īn legatura cu patrimoniul cultural tangibil. Avantajele acestei abordari sunt multiple - pe lānga realizarea īn conditii optime a dezideratelor mentionate anterior. Astfel se va putea proiecta dar si urmari efectiv o strategie eficienta, tināndu-se cont de resursele limitate disponibile si multiplele elemente restrictive de care trebuie sa se tina cont. De asemenea se va asigura mai buna pregatire a personalului, motivarea lor si angajarea celor mai potrivite persoane pentru responsabilitatile de natura diferite implicate īn procesul de administrare si valorificare a patrimoniului. Un alt factor extrem de important care impune necesitatea aplicarii managementului strategic si al politicilor de marketing īn sfera patrimoniului este necesitatea mai bunei administrari economice, respectiv gasirea surselor financiare atāt de importante. Alt plus care se va obtine prin aceasta abordare este cresterea importantei publicului-beneficiar al patrimoniului cultural, deci mai buna lui satisfacere īn paralel cu gestionarea potrivita, respectiv preservarea patrimoniului cultural.

Īn ultima parte a lucrarii este tratata pasibilitatea de a promova brandul "Brāncusi", īn primul rānd, prin operele eternizate la Tārgu Jiu.

CAPITOLUL I MONUMENTELE DE ARTĂ, COMPONENTE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL-TURISTIC

1.1 Patrimoniul cultural. Posibilitati de valorificare turistica

Experienta multor state arata ca o buna administrare a culturii si a organizatiilor implicate īn administrarea culturii poate deveni un foarte important factor de dezvoltare economica locala. Īn acest context, un rol primordial revine administratorilor patrimoniului cultural tangibil.

Patrimoniul cultural, componenta importanta a culturii, are un specific pentru fiecare comunitate, respectiv entitate etnica, culturala sau chiar teritoriala, fiind o consecinta directa a evolutiilor socio-culturale si chiar politico-economice. Īn mod sintetic este definit ca mostenire culturala. El este format dintr-o multitudine de componente, unele de tip imaterial, altele materiale. Acestea din urma, tangibile, sunt īn principal monumentele si vestigiile arheologice si de arhitectura realizate de-a lungul timpului, diverse bunuri cu valoare culturala. De asemenea sunt incluse si bunuri cu valoare stiintifica sau tehnica deosebita. Unele dintre componentele patrimoniului cultural sunt proprietate publica, fiind administrate īn beneficiul societatii de diverse institutii publice, altele sunt īn proprietate privata.

Patrimoniul cultural tangibil are o importanta deosebita pentru comunitatea umana careia i se asociaza si chiar pentru societatea romāneasca īn ansamblu. El este parte componenta a culturii locale sau chiar nationale, dar si simbol al valorilor culturale create de respectiva comunitate, este rezultat al istoriei sale. Pentru membrii comunitatii patrimoniul cultural tangibil este un liant, un factor de coeziune si un motiv de māndrie. Īn plus, el poate fi un īndrumator, un educator cu privire la istoria si valorile culturale ale comunitatii. Pentru a-si atinge acest rol potential, patrimoniul cultural trebuie amenajat si valorificat corespunzator.

De asemenea este un mijloc de promovare a valorilor si realizarilor locale, a imaginii comunitatii respective īn exterior. Īn acelasi timp patrimoniul cultural are si valoare economica. El se poate constitui īntr-un obiectiv turistic important.

Elementele cu valoare deosebita atrag turisti din toata lumea. Chiar si īn cazul īn care valoarea sa culturala are numai semnificatie locala sau regionala, el poate fi valorificat si promovat īn asa fel īncāt sa creasca atractivitatea turistica a zonei, aducānd venituri suplimentare populatiei, contribuind la crearea de locuri de munca, stimulānd diverse ramuri economice legate functional de activitatea de turism. Acest lucru se poate realiza īn mod optim numai daca administrarea patrimoniului se face conform unor principii, reguli si politici de management si marketing strategic[1].

Datorita importantei sale deosebite socio-culturale, dar si politico-economice, patrimoniul cultural national - atāt cel intangibil dar poate ca īn special cel tangibil - trebuie sa fie cunoscut si promovat īn mod special, atāt īn rāndul diverselor categorii de romāni, cāt si īn rāndul strainilor (turisti aflati īn Romānia, expatriati, membrii ai corpului diplomatic īn misiune īn tara, diverse organisme europene si internationale). Pentru a se realiza acest lucru īn mod eficient, este necesar sa se īndeplineasca mai multe conditii: studierea si īntelegerea patrimoniului cultural detinut, conservarea si protejarea corespunzatoare a elementelor componente, dezvoltarea continua a patrimoniului prin īncorporarea de noi valori cu importanta culturala deosebita, gestionarea patrimoniului, crearea unui sistem de valorificare adecvata, gestionarea publicului si a celor interesati, cooperarea si comunicarea cu diverse comunitati culturale dar si cu agenti economici sau organizatii publice sau private non-profit interesate de dezvoltare culturala īn sens larg.

Toate aceste deziderate se pot realiza numai prin aplicarea unor principii, strategii si tehnici moderne si corespunzatoare de management si marketing. Acest lucru trebuie sa se realizeze atāt la nivelul institutiilor publice centrale care gestioneaza patrimoniul cultural national si reprezentantele acestora īn teritoriu, cāt si la nivelul fiecarei organizatii care este implicata īn administrarea patrimoniului si īn diverse activitati culturale care sunt īn legatura cu patrimoniul cultural tangibil. Avantajele acestei abordari sunt multiple - pe lānga realizarea īn conditii optime a dezideratelor mentionate anterior. Astfel se va putea proiecta dar si urmari efectiv o strategie eficienta, tināndu-se cont de resursele limitate disponibile si multiplele elemente restrictive de care trebuie sa se tina cont. De asemenea se va asigura mai buna pregatire a personalului, motivarea lor si angajarea celor mai potrivite persoane pentru responsabilitatile de natura diferite implicate īn procesul de administrare si valorificare a patrimoniului. Un alt factor extrem de important care impune necesitatea aplicarii managementului strategic si al politicilor de marketing īn sfera patrimoniului este necesitatea mai bunei administrari economice, respectiv gasirea surselor financiare atāt de importante. Alt plus care se va obtine prin aceasta abordare este cresterea importantei publicului-beneficiar al patrimoniului cultural, deci mai buna lui satisfacere īn paralel cu gestionarea potrivita, respectiv preservarea patrimoniului cultural.

Corelatia strānsa, oarecum paradoxala, īntre patrimoniul cultural si economie este evidentiata si de faptul ca īn tari foarte dezvoltate din punct de vedere economic (precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franta, mai nou īn Japonia si Australia) gestionarea patrimoniului cultural este un model de eficienta atāt prin prisma unor indicatori economici, dar si al rolului pe care acesta īl are īn educarea populatiei si dezvoltarea societatii - respectiv cresterea coeziunii si dezvoltarea unor comunitati mai puternice. Īn statele mai sus mentionate, la conducerea organizatiilor care gestioneaza patrimoniul cultural sunt īn principal persoane cu competente manageriale, strategiile pe care le adopta sunt construite pe fundamente pragmatice, economice, activitatea de marketing este foarte dezvoltata si diversificata ca obiective, mod de abordare, strategii, mijloace si public-tinta. Un exemplu vizibil al succesului este dat de atractia cu totul deosebita pe care o reprezinta muzeele din statele respective, precum modul deosebit de valorificare a componentelor imobile (monumente istorice si de arhitectura) ale patrimoniului cultural. Aceste succese nu se bazeaza, de multe ori, pe valoarea intrinseca a patrimoniului detinut ci pe modul de valorificare a acestuia, de promovare, pe rolul care i se asuma īn cadrul unei anumite comunitati, deci se datoreaza unei viziuni de marketing realiste si adecvate conditiilor date. S-a ajuns la performante deosebite, atāt prin prisma economica cāt si a eficientei educationale si culturale, datorita acumularii de experienta practica care a stat la baza construirii unor modele teoretice[2].

Īn special īn Statele Unite ale Americii, urmate īndeaproape de Marea Britanie, practicile care tin de o abordare de marketing a activitatii organizatiilor culturale, inclusiv a muzeelor, au luat un avānt deosebit imediat dupa al doilea razboi mondial, desi anumite elemente existau, destul de sporadic, cu mult īnainte. De exemplu muzeele sunt privite ca loc al divertismentului īnca din anii '60 ai secoluluial XX-lea, dar studii ale vizitatorilor se fac īnca īnainte de prima conflagratie mondiala.

Īn Romānia administrarea patrimoniului cultural este extrem de deficitara, putāndu-se mentiona numai cāteva succese punctuale, si acelea perfectibile īn multe aspecte. Se afirma ca principala problema cu care se confrunta administratorii patrimoniului este lipsa fondurilor necesare, atāt pentru preservarea corespunzatoare, cāt si pentru valorificare pe scara larga. Este adevarat ca finantarea este deficitara, dar cu aceasta problema se confrunta īn mod potential orice organizatie culturala si nu numai, inclusiv din tari mai dezvoltate din punct de vedere economic. Un management puternic, cu ajutorul unei strategii de marketing adecvate poate depasi aceasta problema.

Un alt element care nu stimuleaza deloc administrarea corespunzatoare a patrimoniului - la nivelul potentialului acestuia - sau chiar contribuie la frānarea procesului de valorificare este, pe de o parte, legislatia insuficient dezvoltata si, pe de alta parte, atitudinea si activitatea administratiei publice, insuficient si prost implicate īn acest domeniu. Atāt pe plan national, cāt si local se observa lipsa unei strategii īn sfera culturii īn general, a patrimoniului cultural national, īn particular.

Numeroase aspecte negative se constata si la nivelul fiecarei organizatii care administreaza patrimoniul cultural. De exemplu muzeele, cele mai numeroase si vizibile organizatii care gestioneaza patrimoniul cultural tangibil, care au si cel mai mare potential īn valorificarea lui adecvata, sunt spatii prafuite la propriu si la figurat, īncremenite īntr-o viziune muzeologica veche de un secol, care nu au contact nici cu vizitatorii, nici cu comunitatile aflate īn vecinatatea lor. Angajatii acestor institutii se considera fie numai cercetatori - īn cazul īn care muzeul respectiv este ceva mai mare si poate desfasura si activitate stiintifica - , fie pazitori ai unor bunuri a caror semnificatie reala si potential cultural nici ei nu le cunosc foarte bine.

Numai din mentionarea acestor cāteva probleme se poate constata ca o solutie necesara este schimbarea nu numai a oamenilor aflati la conducerea acestor organizatii, dar si modificarea radicala - impunerea de sus īn jos daca este cazul - a mentalitatii si a modului de abordare a activitatii. Respectiv este obligatorie introducerea unei atitudini bazata pe principiile de marketing, respectiv adoptarea unor politici de marketing adecvate fiecarei organizatii īn parte.

Ţināndu-se cont de lipsa de experinta īn acest domeniu a celor care lucreaza īn cadrul organizatiilor care administreaza patrimoniul cultural national, precum si lipsa cvasi-universala de contacte cu practicieni de succes din alte tari, este necesara si o aducere la zi a teoriilor īn acest domeniu. Prin urmare credem ca īntelegerea si dezvoltarea bazei teoretice īn sfera managementului si marketingului patrimoniului cultural, a culturii īn general, trebuie sa fie prioritare. Pentru aceasta trebuie aprofundata literatura stiintifica din strainatate, dar si cea autohtona, care reprezinta de cele mai multe ori fie o analiza a problemelor din acest domeniu, fie exemplificarea unor cazuri de succes, respectiv o particularizare īncurajatoare a unor practici internationale.

Ţināndu-se cont atāt de practica, cāt si de teoria īn domeniul abordat, lucrarea cuprinde mai multe subiecte, aflate īn legatura functionala: patrimoniul cultural national si valoarea sa socio-culturala si economica, gestionarea patrimoniului cultural national la nivelul administratiei publice, dar si al organizatiilor care īl au īn evidenta nemijlocita, politici de marketing īn cadrul principalelor tipuri de institutii care gestioneaza patrimoniul cultural national. Aceasta problematica vasta este justificata de multitudinea obiectivelor urmarite prin prezentul studiu.

Analiza patrimoniului cultural[3] este foarte importanta pentru īntelegerea fenomenului abordat de catre prezenta lucrare. Patrimoniul cultural material este un concept complex, materia prima a politicilor de marketing care fac subiectul lucrarii. Prin urmare el trebuie cunoscut din diferite puncte de vedere: componente, importanta, starea actuala, probleme cu care se confrunta, factori de influenta si perspective.

Fundamentare teoretica īn Romānia a unor concepte foarte importante pentru administrarea optima a patrimoniului cultural national este o conditie necesara pentru īmbunatatirea practicilor īn acest domeniu. De numai cātiva ani cercetarea de specialitate din Romānia abordeaza teme foarte importante precum marketingul serviciilor, marketing si management cultural.

Definirea politicilor de marketing la nivel national, regional si local urmareste doua directii: una teoretica de evidentiere a conceptelor si practicilor corecte si una aplicata privind analiza strategiilor publice īn domeniul culturii si mai ales al patrimoniului cultural national[4].

Analiza activitatii de marketing a institutiilor culturale din Romānia este un prim pas pentru īmbunatatirea situatiei si a performantelor acestora, īn beneficiul acelor organizatii, a patrimoniului cultural gestionat si al reprezentantilor unor cumunitati culturale sau chiar al societatii īn ansamblu. Chiar daca nu exista o preocupare consecventa īn ceea ce priveste marketingul īn marea majoritate a organizatiilor culturale din Romānia, unele dintre ele realizeaza actiuni specifice marketingului ca urmare a experientei acumulate īn timp sau a presiunii generate de mediul extern. Aceste activitati sunt īnsa insuficient conturate si dezvoltate, ducānd la o scadere a eficientei potentiale si la o cheltuire nejustificata a unor resurse.

Trasarea unor politici culturale si strategii prin care patrimoniul cultural national sa fie corespunzator conservat, dezvoltat, administrat si valorificat la potentialul sau real este unul dintre cele mai importante obiective. Strategiile propuse se bazeaza pe fundamentarea teoretica cuprinsa de asemenea īn aceasta lucrare. Politicile si strategiile propuse au ca beneficiari principali atāt patrimoniul cultural cāt si societatea (sau diverse comunitati locale), dar contribuie si la dezvoltare individuala a clientilor serviciilor culturale analizate.

Oferirea unor instrumente de lucru pentru cei implicati īn preservarea, dezvoltarea si valorificarea patrimoniului cultural national este importanta pentru facilitarea activitatii si crearea premiselor pentru o mai mare eficienta īn acest domeniu. Īn paralel se urmareste propunerea unor modele oferite de activitatea specifica din Romānia, pentru a se īntelege mai bine fenomenele analizate si practicile propuse[5].

1.2 Gestionarea patrimoniului cultural si valorificarea turistica

La baza lucrarii sta sistematizarea teoriei si practicii romānesti si internationale cu privire la gestionarea patrimoniului cultural. Lucrarea fundamenteaza pentru prima data īn Romānia teoriile cu privire la activitatea de marketing īn sfera patrimoniului cultural, atāt la nivel macroeconomic, cāt si īn cadrul fiecarei organizatii care-l gestioneaza nemijlocit, punāndu-se accentul pe institutiile de tip muzeu si arhiva. Teoriile si practica internationala, mult mai avansate decāt īn Romānia, sunt reinterpretate īn functie de conditiile specifice din tara, de situatia patrimoniului cultural national.

Produsul de patrimoniu cultural poate fi finantat din surse interne sau externe, publice sau private. Finantarea produselor culturale īn general ar trebui sa fie considerata o datorie etica si sociala pentru orice persoana fizic& 24424s1818y #259; sau juridica. Statul trebuie sa stimuleze acest fenomen, atāt prin alocarea unor resurse financiare importante pentru acest sector, cāt si printr-o legislatie favorizanta, cum ar fi o lege a sponsorizarii adecvata.

Sursele interne publice sunt īn principal Ministerul Culturii si Cultelor, precum si administratia publica locala. Ele au un rol important fiind principalii finantatori, cel putin pāna īn prezent. Sursele interne private sunt ONG-uri, diversi agenti economici locali sau nationali, persoane fizice doritoare si care au posibilitatea de a dona bani īn scopul dezvoltarii si prezentarii corespunzatoare a patrimoniului cultural s.a. Sursele externe pot fi de asemenea publice sau private. Īn prima categorie se īncadreaza diferite organisme internationale precum PHARE, Uniunea Europeana sau Banca Mondiala. Sursele private externe sunt: ONG-uri, corporatii multinationale sau persoane private. Se constata implicarea tot mai importanta īn sustinerea activitatilor culturale si reabilitarea patrimoniului cultural material a firmelor transnationale si a fundatiilor. Mai slaba implicare a persoanelor fizice si juridice romānesti nu este justificata, credem noi, prin lipsa de interes a acestora ci, īn general, prin posibilitatile financiare mai reduse. O contributie la aceasta situatie are si existenta unui spirit civic realtiv mai scazut si lipsa unor politici consecvente īn aceasta directie.

Īn conditiile īn care fondurile publice sunt limitate, sursele private trebuie sa se implice mult mai mult īn finantarea culturii. Din acest punct de vedere un rol important revine statului, care ar trebui sa stimuleze mai mult fenomenul de sponsorizare a culturii. Principalele motive pentru care agentii economici ar sponsoriza cultura sunt: asocierea imaginii companiei cu diverse ramuri artistice, notorietatea si publicitatea, scutiri de taxe si impozite. De asemenea mai exista si situatii īn care patronul sau directorul unei societati comerciale este interesat personal īn cultura, acest fapt putānd determina sponsorizarea unor proiecte sau produse culturale, desi avantajele firmei nu sunt atāt de mari comparativ cu situatia īn care fondurile respective s-ar investi sau ar fi utilizate pentru sponsorizarea unui alt gen de proiect sau activitate.

Finantarea privata se poate materializa īn sponsorizari, burse, proiecte de cercetare sau donatii. Agentii economici tind sa acorde mai multe sponsorizari, pentru care solicita īn schimb promovare pe anumite piete, īn timp ce alte institutii private acorda mai multe burse sau finanteaza proiecte de cercetare. Donatiile cele mai multe vin din partea unor persoane fizice care sunt interesate personal de anumite domenii ale culturii sau proiecte din aceasta sfera.

Patrimoniul cultural national poate deveni si trebuie sa se constituie īntr-un obiectiv turistic[6] important atāt datorita particularitatilor si interesului intrinsec pe care īl prezinta, cāt si datorita cresterii continue a turismului īn scopuri culturale, legat de cunoasterea trecutului propriu sau al altor culturi/civilizatii. Īn multe situatii calatoria turistica are ca motivatie principala recreerea, īnsa turistii pot sa profite de sejurul īntr-o anumite regiune si pentru a se instrui, a-si satisface curiozitati de ordin cultural (vizitarea unor vestigii istorice, muzee si situri arheologice, participarea la diferite festivaluri si manifestari culturale etc.). Aceasta situatie face ca patrimoniul cultural sa fie o importanta resursa turistica, existenta lui ducānd la cresterea potentialului turistic al unei zone.

Motivatiile turistilor pentru aceasta forma specifica de turism sunt multiple:

- educarea personala sau a familiei

- satisfacerea curiozitatii

- cautarea ineditului

- trairea unor experiente culturale

- cautare de stimuli pentru experiente intelectuale

- dorinta de a vedea o comunitate asemanatoare sau cea de a avea experiente cu totul diferite fata de viata de zi-cu-zi

- interactiune culturala

- relaxare

Satisfacerea acestora se face prin apelarea la forme diverse de turism cultural. Majoritatea dintre acestea au ca resursa patrimoniul cultural national, precum si programe care integreaza si componente ale patrioniului material. Pentru a se constitui īnsa īntr-o atractie majora, patrimoniul cultural trebuie sa fie amenajat corespunzator, atāt din perspectiva dezvoltarii durabile (a pastrarii sale īn bune conditii, īmbogatirii si transmiterii generatiilor urmatoare), cāt si din cea a turistului. Valorificarea patrimoniului cultural ca resursa turistica, amenajarea sa corespunzatoare implica responsabilitate culturala, stiintifica, morala si respectarea eticii. Īnsemnatatea diferitelor elemente componente ale patrimoniului cultural ar putea creste printr-o amenajare corespunzatoare.

Patrimoniul cultural ca resursa turistica nu ar aduce beneficii numai agentului de turism sau populatiei din apropiere, prin īncasarile care s-ar realiza sau diferitele amenajari logistice necesare, amenajari care ar putea fi folosite si de localnici. De asemenea beneficiile turistilor nu s-ar limita numai la o īmbogatire culturala si spirituala. Patrimoniul bine gestionat si prezentat publicului poate īndeplini diferite functii sociale importante: de educare, de cercetare, īmbogatire social-culturala a comunitatii prin aflarea si facerea cunoscuta a istoriei acesteia, pastrarea, reconditionarea si dezvoltarea vestigiilor trecutului. Ideal ar fi ca aceste realizari de natura spirituala sa se combine cu performante economice care sa duca, eventual, la autofinantare.

Pentru a fi o resursa turistica cu un impact important asupra unei game variate de turisti, patrimoniul trebuie amenajat corespunzator. Dezvoltarea societatii de agrement, precum si alti factori de natura sociala si mentala, au dus la cresterea turismului cultural, la transformarea sa īntr-un fenomen de masa. Se considera chiar ca cea mai semnificativa crestere a īnregistrat-o publicul monumentelor istorice. Atractia acestora creste prin amenajarea lor, atāt īn conformitate cu exigentele publicului, dar si cu cele ale specialistilor īn domeniu pentru a nu deteriora sau chiar distruge respectivul monument. Daca se respecta aceste principii de baza, valoarea economica, culturala si sociala a respectivelor obiective va spori, iar īn unele cazuri el va fi chiar salvat.

Exista īnca controverse cu privire la amploare pe care ar trebui sa o aiba lucrarile de amenajare a elementelor patrimoniale, īn special a vestigiilor istorice si mai ales arheologice. Luāndu-se īn consideratie ca bunurile patrimoniale nu pot fi īnlocuite iar stricaciunile sunt ireparabile, unii specialisti considera ca ceea ce a supravietuit timpului nu trebuie modificat si/sau expus prea mult publicului larg pentru ca astfel originalul se altereaza, pierzāndu-si din valoare si semnificatie. Alti specialisti sunt īnsa partizani ai unei prezentari si reconstituiri cāt mai ample a valorilor pastrate de la īnaintasi. Indiferent de viziunea cu privire la acest aspect, se considera īnsa īn unanimitate ca este obligatorie existenta unei legislatii care sa protejeze patrimoniul cultural, iar restaurarea, conservarea si prezentarea catre public trebuie facute cu maxima responsabilitate, "respectāndu-se substanta veche si documentele autentice". Aceasta trebuie sa surmonteze o serie de piedici, cum ar fi existenta / inexistenta specialistilor necesari, pastrarea autenticitatii, probleme legate de tehnologiile existente si materialele disponibile, fara a lua īn consideratie si resursele financiare importante care ar fi necesare chiar si pentru lucrari de īntretinere curenta, de salvare urgenta sau numai de mica amploare.

Valoarea patrimoniului cultural national nu rezida, īn cea mai mare parte, īn cuantificarea financiara a bunurilor respective, ci īn evaluarea financiara si spiritual-culturala a unor elemente intangibile care īi determina utilitatea lui pentru societatea contemporana. De exemplu un obiect din aur realizat de stramosii nostri acum 500 de ani nu este evaluat la pretul aurului īn prezent la care sa se adauge evaluarea muncii prestate pentru realizarea lui, ci se iau īn primul rānd īn consideratie o serie de elemente imateriale, cum ar fi unicitatea produsului, simbolurile culturale care īi pot fi atasate, istoria sa si a celor care l-au produs, prestigiul oferit comunitatii etc. Pentru a putea fi evaluat, fiecare element de patrimoniu trebuie, pe de o parte, restaurat si conservat cu grija pentru a nu se deteriora si a-si pierde astfel din valoare, dar si, pe de alta parte, studiat din perspective diverse si complementare pentru a se putea cunoaste mai bine valentele si importanta lui istorica, artistica, culturala si spirituala.

Pentru ca patrimoniul cultural sa fie conservat īn conditii optime, sa fie prezentat corespunzator publicului larg, sa poata fi studiat etc., trebuie sa existe resurse umane adecvate ca pregatire si numar. Trebuie sa fie pregatiti si sa activeze īn permanenta numerosi specialisti care sa se ocupe de diferite aspecte. Acesti specialisti trebuie sa lucreze īn si sa fie sustinuti de organizatii corespunzatoare si de o legislatie coerenta īndreptata spre interesul societatii si al patrimoniului.

Patrimoniul cultural imobil de care beneficiaza Romānia este extrem de variat. Componentele acestuia sunt monumente istorice care au supravietuit sub diferite forme timpului. Unele si-au pastrat functia initiala, altele s-au adaptat evolutiilor din societate sau chiar si-au schimbat radical utilitatea. Unele dintre ele si-au pastrat aspectul initial, altele s-au extins si transformat, uneori substantial. Unele monumente istorice se regasesc īntr-o stare buna de conservare, putānd fi īn continuare utilizate, altele sunt vestigii uneori extrem de degradate.

Clasificarea componentelor patrimoniului cultural imobil este dificil de realizat. O tipologie care tine cont de functia si forma acestora īmparte monumentele istorice īn:

a. monumente religioase

b. monumente de arhitectura

c. monumente de arta

d. monumente de creatie populara

e. patrimoniul industrial

f. vestigii arheologice imobile

Monumentele de arta

Monumentul de arta este de obicei o sculptura de exterior de mari dimensiuni, un ansamblu statuar sau sculptural-arhitectonic. Monumentele acestea pot fi comemorative (evoca evenimente istorice sau omagiaza personalitati) sau funerare. Aceste monumente pot fi realizate īn piatra, marmura, metal, ciment, lemn, teracota sau ghips. Dimensiunile sunt mai mari decāt modelul, de obicei fiind chiar colosale.

Cele mai monumentale sunt ansamblurile comemorative dedicate eroilor neamului: Monumentul eroilor - Marasesti, Monumentul eroilor - Cāmpulung, Arcul de Triumf - Bucuresti, Mormāntul soldatului necunoscut - Bucuresti, Monumentul Aviatorilor - Bucuresti, Statuia geniului "Leul" - Bucuresti, Monumentul Horea, Closca si Crisan - Alba Iulia, Monumentul eroilor Regimentului 10 Putna - Focsani, Monumentul eroilor din 1916 - 1918 - Focsani, Monumentul vānatorilor - Ploiesti.

Foarte numeroase sunt monumentele de arta plastica care reprezinta statui (unele dintre ele busturi, altele īn picioare) si grupuri statuare. Cele mai importante si valoroase sunt: Statuia Mariei de A. Schuchbauer - Cluj, Statuia ecvestra a lui Matei Corvin - Cluj, Statuia ecvestra a Sf. Gheorghe - Cluj, Statuile de la Universitate - Bucuresti, Statuia lui Constantin Brāncoveanu - Bucuresti, Busturile lui Horia, Closca si Crisan - Busteni, Statuia ecvestra a lui stefan cel Mare - Iasi, Statuia lui Gheorghe Asachi - Iasi, Bustul lui Vasile Pārvan - Constanta, Statuia lui Ovidiu - Constanta, Monumentul Sf. Treime - Timisoara. Pe lānga acestea īnsa existe numeroase alte statui care sunt parte a patrimoniului cultural, executate din materialele cele mai diverse si de dimensiuni cāt se poate de variate.

De asemenea o serie de monumente funerare au o valoare artistica deosebita. Cele mai multe sunt īn cimitirul Bellu din Bucuresti. si alte cimitire, din diferite localitati, detin realizari artistice unicat (spre exemplu īn cimitirul din Buzau sunt 2 monumente realizate de Brāncusi).

Īn general aceste monumente sunt din materiale durabile, fapt care le confera o rezistenta sporita īn fata timpului si a diverselor intemperii naturale. Din nefericire īn perioada comunista unele monumente de valoare (cum ar fi statuia ecvestra a regelui Carol care se afla īn fata Bibliotecii Centrale Universitare) au fost demontate si chiar distruse complet. De asemenea īn aceiasi perioada au fost ridicate o serie de monumente care nu au o valoare artistica reala, dar care erau conforme cu o anumita estetica si morala, impusa si promovata de catre autoritatile vremii.

Īntr-o situatie deosebita se afla ansamblul din Tārgu Jiu conceput si realizat de Constantin Brāncusi, care are o valoare cu totul deosebita, motiv pentru care numerosi turisti straini doresc sa īl vada. Ansamblul este restaurat atāt prin fonduri locale cāt si europene. Modul īn care se realizeaza aceasta restaurare este extrem de controversat. Foarte multe voci sustin ca de fapt tehnica folosita distruge Coloana Infinitului prin corodarea materialului din care este facuta si afectarea structurii de rezistenta. Uneori, datorita unicitatii tehnicii de realizare a unui monument, atunci cānd se doreste restaurarea sa trebuie experimentat. Valabilitatea solutiei alese este uneori dovedita numai de trecerea timpului.

Monumentele de arta sunt mult mai usor de īntretinut decāt alte monumente patrimoniale imobile, datorita fondurilor mult restrānse necesitate de īntretinerea si consolidarea lor. Īn acelasi timp īnsa ele sunt si de un interes mai mic, atāt pentru localnici, diferite organizatii si autoritati locale, cāt si pentru turisti. Din aceasta cauza de cele mai multe ori ele nu sunt considerate o prioritate. Acest mod de abordare este periculos atāt pentru viata monumentului, cāt si pentru perpetuarea semnificatiei sale culturale. Ele ar trebui sa fie puse īn valoare si promovate, putānd sa devina chiar simboluri culturale pentru comunitatea locala.

CAPITOLUL II TĪRGU JIU, ORAsUL TRIPTICULUI BRĀNCUsIAN

2.1. Tīrgu Jiu, placa turnanta a turismului gorjean

Orasul Tārgu Jiu - punctul de pornire pentru orice turist dornic sa cunoasca judetul Gorj - īsi poarta numele de la batrānul si vijeliosul rāu care, īn curgerea timpului, si-a mutat albia de la delusorul Obrejie, pe unde īsi purta, cu secole īn urma apele, mai īnspre apus, formānd trei terase care constituie vatra de azi a orasului.

Drumul ce unea odinioara castre si municipii romane ca Drobeta (azi Drobeta-Turnu Severin) si Pons Aluti (azi Ionestii-Govorii) de alte asezari de pe Olt sau din Transilvania, cunostea o mare circulatie. Īn timpul razboaielor de cucerire a Daciei o parte din armata romana, avānd īn frunte pe īnsusi īmparatul Traian, a trecut prin Tārgu Jiu, venind de la Drobeta spre nord-est peste Motru, peste Tismana, pe malul stāng al acesteia (unde se afla si azi o cetate de pamāmt, la Vārt), traversānd apoi Jiul pe la Iasi - Gorj. De la Tārgu Jiu trupele romane au trecut prin Vadeni, Iezureni, Curtisoara, oprindu-se la Bumbesti-Jiu, unde a stationat cohorta a IV-a Cypria si unde s-a ridicat un castru de pamānt, reconstruit īn piatra īn timpul lui Septimius Severus si al fiului sau, Caracalla.

Istoricul gorjan Al. stefulescu sustine, īn a sa istorie a Tārgu Jiului, ca īn vremea romanilor, localitatea era un vicus, o statiune - postala la Jiu, o statiune commercia.

Tārgu Jiu a adapostit adesea īn vremuri de restriste, pe unii din domnitorii tarii (Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brāncoveanu).

Īn prima jumatate a secolului al XIX-lea, orasul este martorul unor evenimente īnsemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821, venind de la Bucuresti īn fruntea unei cete de arnauti, Tudor Vladimirescu ajunge la Tārgu Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri cu care avea sa īnainteze spre cāmpia Padesului.

Pe plan cultural, este de mentionat ca īntre anii 1894-1900 a existat aici o puternica miscare culturala si artistica. Īn aceasta perioada s-au pus bazele Muzeului de Istorie a Gorjului, s-a editat «Jiul», revista pentru literatura si stiinta, si s-a īnfiintat scoala de ceramica de la Vadeni.

Īn volumul « Drumuri si orase din Romānia », marele savant Nicolae Iorga īnfatisa atmosfera orasului Tārgu Jiu la īnceputul secolului nostru:

«Timpurile noi au adus strazi drepte, piata, podul de fier, care umileste. . . bietele suvite de apa saraca ale Jiului īmputinat de arsite. Ele au mai dat frumosul gimnaziu, īn odaile caruia se adapostste o buna scoala de ceramica si o bogata colectie de pergamente, hārtii, monede si pietre īnsemnate cu vechi scrisuri romane si romānesti, pe care a strāns-o la un loc un om bun, muncitor si priceput, institutorul stefulescu.

Īndeaproape, ofera destule surprize turistului. Fie ca porneste pe vechea ulita domneasca (azi strada Tudor Vladimirescu), fie ca strabate fosta Via Regia (azi str. Eroilor) pentru a vedea cele trei capodopere (Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului) din cadrul ansamblului sculptural al lui Brāncusi, sau zaboveste pe Calea Victoriei, vizitatorul orasului poate surprinde fara greutati de deplasare, tot ce constituie ineditul acestui oras.

2.2. Turul orasului Tārgu Jiu

Obiectivele turistice de pe strada Tudor Vladimirescu De la strada Victoriei, unde este centrul orasului, pāna spre dealul Obrejei, strada Tudor Vladimirescu, numita īn trecut si Ulita Domneasca, Ulita Mare sau Drumul Postii, este artera strajuita cu cāteva decenii īn urma de case boieresti cu frumoase pridvoare si tinzi, sufragerii de iarna si vara, iatacuri si camari cu arcade, beciuri cu ziduri groase, pivnite s.a. Strada se deschide din Piata Revolutiei (Piata Victoriei), īn apropierea careia se afla hotelul «Carpati» si restaurantul « Popasul Pandurilor».

La nr. 27 al strazii Tudor Vladimirescu, se gaseste casa īn care N. D. Milosescu (1858-1924) a īnfiintat la 1880 o tipografie, introducānd astfel orasul īn viata culturala a īntregii tari. Īn aceasta tipografie s-au tiparit, uneori gratuit, diverse reviste locale: «Jiul », « Amicul tinerimii », « Parāngul », « Zorile» etc.; carti stiintifice si literare. N. D. Milosescu a primit aici vizita unor carturari ilustri ca Barbu Delavrancea, Alexandru Vlahuta, stefan O. Iosif, Nicolae lorga, Petre Hanes s.a.

La nr. 40 al aceleiasi strazi se afla una din cele mai vechi case din oras, declarata monument de arhitectura: casa pitarului Dumitrache Maldarescu. Cladirea, apartinānd initial (pe la 1719) lui Gheorghe Maldarescu, a fost mult transformata īn cursul anilor: o parte din golurile pridvorului au fost zidite iar altele transformate īn ferestre; o camera a fost creata la corpul scarilor, despartita de pridvor printr-un rānd de coloane. Arcadele de la parter, care sustineau pridvorul si prin care se facea intrarea īn pivnite, au fost de asemenea zidite. Cladirea evoca un moment trist din istoria zbuciumata a orasului si anume reprimarea sāngeroasa de catre turci a pandurilor participanti la miscarea revolutionara a lui Tudor Vladimirescu. Ceva mai departe, pe strada Genevei fiinteaza Muzeul judetean. Muzeul reprezinta forma cea mai fidela de pastrare si conservare a culturii si istoriei unui popor, regiuni, comunitati. Se apreciaza ca o zona este cu atāt mai atractiva si mai interesanta cu cāt exponatele din muzeele sale sunt mai interesante si mai valoroase. Fondat īn 1894 prin stradaniile unor animatori culturali ca istoricul gorjean Al. stefulescu, Care a īndeplinit functia de director, Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici si V. Rola Piekarski, muzeul a urmarit de la īnceput colectarea de materiale arheologice, documente vechi si obiecte folclorice care sa oglindeasca trecutul acestor meleaguri.

Pāna īn anul 1896 Muzeul Gorjului a functionat īn localuI Prefecturii (din str. Grivitei), apoi, īmpreuna cu gimnaziul « Tudor Vladimirescu », īn casele lui Codin Crāsmaru din strada Unirii (azi scoala generala nr. 8).

Din anul 1954, reorganizat pe baze stiintifice si īmbogatit, fiinteaza īn cladirea actuala, avānd doua sectii: istorie si etnografie.

Īn noua sali ale muzeului sunt expuse cu grija obiecte oglindind īntreaga istorie a locurilor. Unelte de silex datānd din paleoliticul mijlociu, oase fosile de animale (Ursus spelaeus) gasite īn pestera de la Baia de Fier, ciocane din piatra, provenind de la Tārgu Carbunesti, Sacelu si Stroiesti, topoare si securi de bronz si arama, apoi zahale, lanci si sabii din perioada hallsttatiana (700- 300 ī.H.) descoperite la Telesti, evoca epoci foarte īndepartate din existenta Gorjului. Prezenta dacilor este marcata de vestigiile cetatii din Brosteni (un fragment de lipitura de la palisada de lemn a cetatii) ca si de mormāntul de incineratie dacic descoperit la Poiana-Rovinari.

Perioada stapānirii romane este reprezentata prin unele obiecte descoperite īn castrul de la Bumbesti sau prin mozaicul roman scos la iveala īn Tārgu Jiu.

Securi de lupta, vārfuri de sageti si lance amintesc de lupta de la Posada (1330).

Un fragment dintr-un cuptor pentru topit fierul, provenit din sapaturile de la Baia de Fier, ilustreaza faptul ca aceasta localitate era specializata īn exploatarea si prelucrarea fierului, dupa cum atesta si unele documente de pe la 1643.

Un numar īnsemnat de acte si documente originale (cel mai vechi dateaza din anul 1468), emise de domnitori ca Radu Voda cel Frumos, Vlad Calugarul, Mihnea Turcitul, Matei Basarab, cu privire la īntarirea unor drepturi si privilegii, ca si o serie de carti vechi printre care «Īnvataturile lui Neagoe Basarab» (editia din 1843), Hronicul lui Cantemir, vol. II (editia din 1836) s.a.īmbogatesc tezaurul sectiei de istorie a muzeului.

Īn alte cāteva sali, o serie de obiecte, tablouri si sculpturi oglindesc viata si activitatea unor personalitati marcante care au trait sau au activat un timp pe meleagurile gorjene: Tudor Vladimirescu, Christian Tell, Ecaterina Teodoroiu, Alexandru stefulescu, Constantin Brāncusi s.a.

Sectia de etnografie (de la parter) prezinta diverse exponate: porti taranesti artistic sculptate, stālpi de lemn cu crestaturi, ceramica specifica si covoare oltenesti.

Nu departe de cladirea muzeului, strada Tudor Vladimirescu traverseaza linia ferata avānd īn continuare spre capatul ei Fabrica de confectii. Ea se pierde apoi īn DN 67 care duce la Rāmnicu VāIcea.

Din strada Unirii de-a lungul strazii V i c t o r i e i. Este al doilea traseu prin oras, de la īntretaierea strazii Unirii cu strada Grivitei si cu b-dul. Republicii, unde se afla statuia lui Tudor Vladimirescu. Opera a sculptorului gorjean C. Balacescu, statuia a fost ridicata īn anul 1898, din initiativa unui grup de studenti de pe meleagurile judetului, condus de istoricul Grigore Tocilescu.

Lucrarea īl īnfatiseaza pe Tudor īn picioare, privind spre rasarit, īmbracat īn manta lunga si īncins cu brāu; poarta un iatagan, un pistol si un pumnal, iar īn māna dreapta tine o sabie; de gāt are atārnata o teaca, iar īn stānga statuii se vede steagul desfasurat.

Locul unde este situata statuia semnifica momentul adunarii aici a vitejilor panduri, īn 21 ianuarie 1821, īnainte de a porni la Tismana, iar statuia, momentul plecarii lui Tudor īn fruntea pandurilor spre Bucuresti.

Statuia lui Tudor se afla īn fata Casei lui Vasile Moanga (1753-1849), prieten intim al lui Tudor Vladimirescu. Cladirea, declarata monu­ment istoric, a fost ulterior proprietatea familiei Frumuseanu, vizitata adeseori de scriitorul Barbu stefanescu-Delavrancea.

Īn localul de alaturi, īn care functioneaza scoala de muzica si arte plastice, si-a desfasurat activitatea, īncepānd cu anul 1899, o scoala profesionala de fete.

Tot la īntretaierea strazii Unirii cu strada Grivitei se afla cladirea monumentala ridicata īn anii 1896-1898 dupa planurile arhitectul Th. Dobrescu, care adaposteste azi Liceul Tudor Vladimi­rescu si se continua cu Universitatea Constantin Brāncusi.

O activitate sustinuta a avut profesorul Iuliu Moisil, contribuind mult la ridicarea culturala a orasului, organizānd publicarea unor importante reviste locale, īn jurul carora s-au grupat o serie de īnvatatori gorjeni, propagatori, la rāndul lor, ai stiintei si culturii prin cercurile culturale īnfiintate īn satele lor. Aceste reviste au atras atentia unor oameni de cultura ai acelor vremuri ca Nicolae Iorga, George Cosbuc s.a.

Īnaintānd pe strada Unirii, spre capatul ei vestic (unde se īntretaie cu strada Victoriei) se ajunge la cladirea - monument de arhitectura - care adaposteste scoala generala nr. 8 (astazi Constantin Savoiu). De la īntretaierea cu strada Victoriei, strada Unirii conduce spre Jiu, lasānd, pe stānga, piata orasului si, pe dreapta, parcul. Digul Jiului a fost ridicat īn 1898-1899 pentru a stavili apele

Jiului.

Jiul

 

Jiul

Digul Jiului 2006

Digul, ca si podul vechi de fier (1894-1895) au fost martorele eroicelor lupte de la Jiu din primul razboi mondial, despre care face o mentiune placa comemorativa asezata aici. Īn ziua de 14 octombrie 1916, batrānii, femeile, cercetasii Gorjului (copii de 15-16 ani) au respins vitejeste navala nemtilor care se scurgea dinspre munti, spre Tārgu Jiu. Patriot īnflacarat, N. D. Milosescu a fost animatorul acestor lupte īn care s-a remarcat printr-un mare curaj tānara eroina Ecaterina Teodoroiu.

Spre vest, strada Unirii, numita pāna nu de mult īn aceasta portiune si Bariera Severinului, se prelungeste cu strada Mehedinti. Din strada Mehedinti se bifurca doua artere care duc spre iesirea din oras, una indicānd directia Turnu Severin iar cealalta, Tismana. Pe aceasta din urma sosea - care corespunde DN 67 D - se afla Statiunea viticola Bārsesti, iar īn stānga soselei Fabrica de caramizi si tigle, care prelucreaza argila refractara din apropiere. O unitate industriala de mare importanta pentru economia judetului si a tarii, aflata īn aceasta parte a orasului, este Combinatul de materiale de constructii Fabrica de ciment si var a acestui combinat este una din cele mai mari din tara (astazi Lafarge).



Strabatānd orasul de la nord spre sud, strada Victoriei, numita īn trecut strada Ţiganiei, pāna la īncrucisarea cu strada Unirii, si Baroii sau Drumul Craiovei din acest punct spre miazazi, reprezinta centrul orasului.

Spre sud, pe portiunea ce se numea Drumul Craiovei, se īntālneste biserica « Sf. Īmparati », monument de arhitectura ridicat īntre 1867-1875, pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, care exista pe la 1772. Īn amvonul bisericii se remarca doua portrete ale unora din ctitorii principali: stefan Frumuseanu si sotia sa.

Spre nord, mai sus de punctul de īncrucisare cu strada Unirii pāna la Biserica Catedrala, se desfasoara īn toata frumusetea, promenada orasului. De-a lungul ei se īnsira numeroase magazine, de o parte si alta a strazii, hotelul si restaurantul «Gorjul, Inspectoratul Judetean de Cultura.

Se remarca edificiul Prefecturii; cladirea - monu­ment de arhitectura - restaurata cu grija de edili, este opera arhitectului Petre Antonescu. Holurile si sala de receptii sunt īmpodobite cu frumoase fresce īn care predomina culorile turquoise si albastru. Constructia cladirii Palatului Administrativ, respectiv partea dinspre Piata Revolutiei (Piata Victoriei), īn care īsi au azi sediul Prefectura si Consiliul Judetean Gorj, a īnceput īn data de 22 august 1898, cānd s-a pus piatra de temelie a Primariei orasului Tārgu-Jiu. Constructia a fost conceputa pe locul Arestului

preventiv al orasului si al unor terenuri particulare. Sala de consiliu a cladirii a fost realizata īn stil maur.Receptia provizorie a lucrarilor s-a facut la 9 mai 1900, īnsa lucrarile au continuat pāna catre sfārsitul anului 1900 īncheindu-se cu montarea ceasului si a telefoanelor. Cele doua anexe ale corpului principal al Primariei au fost demolate īn anul 1970, cānd s-a īnceput constructia actualului Palat Administrativ (foto alaturat).

Pe aceeasi latura a pietei, īnspre nord, se afla casa slugerului Barbu Ganescu, recent restaurata, un alt interesant monument de arhitectura. Īn aceasta casa veche boiereasca de pe la 1790, cu pridvor, a locuit Brāncusi īn anii (1937-1939) montarii ansamblului sculptural din cele doua parcuri ale orasului.

Piata Revolutiei (Victoriei) constituia adevaratul centru comercial al Tārgu Jiului, caci, aici,

Casa Barbu Ganescu

īn jurul Bisericii Catedrale, cunoscuta si sub numele de Biserica Domneasca sau Biserica negustorilor, se organiza

Biserica Catedrala (Biserica Domneasca)

 
Tārgul de saptamāna. Descrierile lasate de Nicolae Iorga īn « Ţara Oltului » evoca sugestiv pitorescul cadrului īn care se desfasura īn trecut tārgul de aici, īn fata Primariei si īn jurul Bisericii Domnesti.

Biserica Catedrala (Biserica Domneasca) Dupa 1841, zona Pietei Victoria s-a pavat cu piatra cubica.

Īn mijlocul Pietei se īnalta Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ridicat īn anul 1935 īn memoria eroinei de la Jiu. Monumentul, creatie a sculptoritei Milita Patrascu, īnfatiseaza, prin basoreliefurile de pe cele patru laturi, momente īnsemnate din viata Ecaterinei Teodoroiu: copilaria petrecuta la tara, īncadrarea īn rāndurile cercetasilor, conducerea unui pluton la atac etc. Monumentul a fost realizat din travaertin italian (2,90 m x 1,60 m, īnaltimea 2,10 m) si este amplasat deasupra mormāntului, īn fata Prefecturii. Aici sunt depuse osemintele eroinei, aduse din pamāntul Moldovei si reīnhumate īn 9 iunie 1921.

Īn apropiere, pe strada Traian, se afla cladirea Romtelecom si Casa de Cultura, iar īn proximitatea Primariei se afla Teatrul de vara (cu 1 500 locuri).

Pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu (fost 1 Mai). Din Piata Prefecturii se traverseaza strada Traian pentru a face o plimbare pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu. Īnainte de a intra pe aceasta artera, se strabate o portiune a strazii 11 Iunie, din care la stānga se ramifica strada 13 Decembrie care duce la un interesant monument de arhitectura: Cismeaua Sāmboteanu. Cismeaua a fost construita la sfārsitul secolului al XVIII-lea, de catre clucerul Ienache Sāmboteanu, fost ispravnic al judetului Gorj. Reparata prin 1868 si 1903, constituia pāna nu demult principala sursa de alimentare cu apa a Tārgu Jiului. De aici porneau zilnic zeci de sacale cu apa rece spre curtile boierilor si negustorilor. Veneau sa ia apa cu ulcioarele locuitorii din toate mahalalele orasului.

Pe strada 11 Iunie se poate vizita biserica « Sf. Nicolae ». Aceasta a fost zidita īn stil bizantin, īn anul 1810 (pe locul unei alte biserici ce exista pe la 1795) de catre protopopul Andrei si sotia sa Maria, apoi Stanca Slugereasa s.a. Portretele ctitorilor sunt zugravite pe peretele din dreapta intrarii. Biserica are un clopot din 1724, adus de la o biserica din Craiova.

Din bulevardul Ecaterina Teodoroiu se trece pe lānga Fabrica de Pāine, iar mai sus, pe dreapta, drumul continua pe lānga Fabrica de Ţigarete (1941). Intrānd īn cartierul Vadeni, se poate vizita o biserica veche - monument de arhi­tectura datānd de la īnceputul secolului al XIX-lea. Īn continuare, la km 69 al DN 66 (Prelungirea bulevardului Ecaterina Teodoroiu), se ajunge la Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. Cladirea, amenajata ca muzeu īn anul 1959, dateaza din anul 1884. Aici a vazut lumina zilei, īn anul 1894, Catalina.

Īnaintānd pe starda Ecaterina Teodoroiu, se īntālneste Combinatul pentru industrializarea lemnului, realizare din anii 1959-1960. Initial a fost alcatuit din cinci fabrici: de placaj, de cherestea, de mobila curbata, de parchete si de placi aglomerate. Construirea, īn 1955, a caii ferate Tārgu Jiu-Tismana-Baia de Arama a īnlesnit valorificarea īn cadrul combinatului, a lemnului din locuri mai greu accesibile. Unitatea este profilata pe prelucrarea fagului, transportat īn special din bazinele Cerna - Jiu si Gilort - Oltet. Din bazinele de conservare si din cele de tratare termica, bustenii trec, o parte, īn deruloarele fabricii de placaj si, o alta parte, la fabrica de cherestea. Unele din piesele rezultate īsi continua « drumul » tehnologic spre fabrica de mobila curbata si fabrica de parchete: deseurile devin placi aglomerate iar rumegusul alimenteaza cazanele termocentralei.

Īn apropierea combinatului exista un cvartal cu blocuri, magazine, scoli s.a. marginit de alei care duc pe stānga la casa si biserica ridicate la īnceputul secolului al XVIII-lea de catre Cornea Brailoiu, mare ban al Craiovei. Conceputa mai degraba ca o fortareata, pentru refugiu īn caz de

Casa Cornea Brailoiu

primejdie, biserica a īnceput sa fie construita probabil pe la 1710 si terminata īn anul 1741 de catre cei doi fii ai banului Brailoiu.

Prelungirea bulevardului Ecaterina Teodoroiu se continua apoi cu DN 66, iesind din oras īn directia Petrosani.

Pe Strada (Calea) Eroilor Aproape paralel cu strada Unirii, Strada Eroilor constituie artera care-l duce pe vizitatorul orasului spre cel mai important obiectiv turistic de pe aceste meleaguri: ansamblul sculptural creat de C. Brāncusi. Monumentele brāncusiene se afla de fapt grupate la cele doua extremitati ale Caii Eroilor:

Bustul lui Constantin Brāncusi (īn fata Casei de Cultura a municipiului)

unele īn vestul orasului īn zona Parcului Municipal (Gradinii Publice) si a Jiului, celelalte īn est, dincolo de calea ferata care vine dinspre Craiova.

Monumentele brāncusiene se afla de fapt grupate la cele doua extremitati ale Caii Eroilor: unele īn vestul orasului, īn zona Parcului Municipal (Gradinii Publice) si a Jiului, celelalte īn est, dincolo de calea ferata care vine dinspre Craiova. Pornind din centru - respectiv de la īntretaierea Caii Eroilor cu strada Victoriei, se ajunge la bulevardul C. Brāncusi, unde se afla Gradina Publica (Parcul Municipal C. Brāncusi) amenajata īn 1856 pe malul Jiului. E un loc care īncānta si care īmbie la plimbare īn ceasurile libere. Odinioara aici se auzeau, īn zile de sarbatoare, acordurile fanfarei militare.

Largit si īnfrumusetat cu alei si boschete de flori, avānd īn mijloc un restaurant, parcul este cu deosebire frecventat de cei dornici sa admire ansamblul sculptural pe care marele sculptor C. Brāncusi l-a faurit īn anii 1937 - 1938. Brāncusi a īnchinat aceste sculpturi monumentale memoriei neamului sau, eroilor bravi ce s-au jertfit pentru gloria strabuna. Putini sunt īn lume cei care au auzit vreodata de Tārgu Jiu. Dar nu exista īn lume iubitor de arta moderna care sa nu fi auzit de Brāncusi.

Constantin Brāncusi s-a nascut lānga Tārgu Jiu, a īnvatat si a sculptat aici. El a dat orasului de pe Valea Jiului ceea ce, poate, nici un oras din lume nu are : un suflet. Cele patru capodopere ale sale sunt asezate īn linie dreapta, pe o distanta de 1752 metri, pornind chiar de pe

Scaune

malul Jiului, unde este situat parcul: "Masa tacerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sarutului" si "Coloana infinitului". Un ansamblu care combina la nivel de compozitie duritatea pietrei - vesnicia primelor trei sculpturi, cu modernul - semetia metalului din Coloana fara Sfārsit.

Ansamblul monumental de la Tārgu Jiu ridicat īn cinstea eroilor morti īn primul razboi mondial exprima sentimentul cosmic al lui Brāncusi manifestat prin reuniunea celor patru elemente fundamentale ale lumii:

  • apa - pornirea de la rāul Jiu;
  • pamānt - aleea din gradina publica, "Masa tacerii" īncorporeaza pamāntul si Calea Eroilor;
  • foc - flacara care asigura triumful asupra mortii īn "Poarta Sarutului";
  • aer - avāntul "Coloanei fara Sfārsit" care escaladeaza vazduhul īn drumul catre cer.

Mircea Eliade ne dezvaluie sensul adānc al celui din urma popas din procesiunea eroilor. Coloana fara Sfārsit asigura comunicarea cu cerul si astfel va īnlesni īnaltarea la cer a sufletelor eroilor gorjeni care s-au jertfit pentru apararea patriei.

Cele doua monumente din parc: Masa Tacerii si Poarta Sarutului sunt orientate pe o alee care, īncepānd de la malul Jiului - evocānd actele de vitejie ale gorjeniior - este delimitata de grupuri de cāte trei scaune.

Masa Tacerii, numita si masa dacica, ne aduce aminte de masa stramosilor nostri, de simplele mese rotunde si joase, din lemn, mese de tihna, de masura ale taranului si familiei sale.

Cioplita īn piatra de Bampotoc de culoare albuie, masa are un diametru de 214 cm si grosimea de 43 cm, fiind sprijinita pe un picior masiv. Īn jurul ei se afla 12 scaune (din piatra de Cāmpulung) cu īnaltimea de 55 cm si diametrul de 45 cm.

Masa tacerii

 

Masa tacerii

 

Masa tacerii

 

Masa tacerii

Poarta Sarutului de la intrarea īn Parc pare ca īnchide o asezare taraneasca de pe malul apei. Conceput ca un arc de triumf, monumentul are 5,30 m īnaltime, 6,60 m lungime, 1,70 m grosime. Este realizat tot din piatra de Bampotoc. Īn partea de sus a portii, avānd forma unei lazi taranesti (de zestre), este īncrustata o hora, iar pe fetele celor doua coloane, sarutul ce simbolizeaza bucuria, iubirea eterna. La Poarta Sarutului, īndragostitii au de zeci de ani un loc special unde se saruta. Un loc romantic, unde tinerii casatoriti vin de la Primarie pentru a īntari prin sarut ceea ce ofiterul starii civile a unit pe hārtie, sau, īn ultimii ani din initiativa Primariei Tārgu Jiu, de Revelion se unesc destinele chiar sub Poarta Sarutului, oficializate de primarul urbei, Florin Cīrciumaru, inventāndu-se cea mai spectaculoasa, romantica si inedita forma de turism: turismul de mariaj. Aici este un loc unic īn lume, pentru ca este deopotriva unul al dragostei, al artei si al vietii.

Poarta sarutului

Poarta sarutului

Poarta sarutului

Poarta sarutului

Doua siruri cu cāte trei scaune de-o parte si de alta, īnalte fiecare de 55 cm, cu laturile unui patrat, constituie Aleea scaunelor, ce leaga Masa Tacerii de Poarta Sarutului.

Dupa popasul din Parc, ne īndreptam de-a lungul Caii Eroilor spre extremitatea estica a orasului. La intersectia Caii Eroilor cu strada Magheru se ajunge la cladirea care adaposteste biblioteca orasului, al carei fond cuprinde si fosta biblioteca a generalului Christian Tell.

Īn apropierea intersectiei Caii Eroilor cu strada Grivita, se afla scoala generala nr. 4, īn fata careia se īnalta bustul lui Alexandru stefulescu, opera a sculptorului V. Blendea. Īnvatator si revizor scolar, publicist, arheolog, numismat, Al. stefulescu (1854-1910) a fost un animator de prestigiu al vietii culturale a orasului. El a adus o pretioasa contributie la cunoasterea trecutului judetului si al vechilor sale asezari. Cu rāvna, pricepere si pasiune, Al. stefulescu a descifrat documentele īngalbenite de vreme, reconstituind fizionomia de alta data a Tārgu Jiului, istoria localitatilor si monumentelor judetului. Dintre lucrarile sale amintim: « Gorjul istoric si pitoresc » (1904), «Īncercare asupra istoriei Tārgu Jiului » (1899), «Istoria Tārgu Jiului» (1906), « Manastirea Tismana» (1896), « Polovragi » (1906), « Documente slavo-romane » s.a. Opera lasata de Al. stefulescu este valoroasa, dar a continuat sa fie risipita prin revistele si ziarele vremii. Bun cunoscator al limbii slave, pe care o īnvatase la Praga si Viena, el a desfasurat o sustinuta activitate stiintifica, adunānd si deslusind documente vechi scrise īn slavona.

Nu departe de bustul lui Alexandru. stefulescu se īntālneste biserica Sfintii Apostoli, impozanta constructie ridicata īntre 1927 si 1938, pe locul unei biserici mai vechi (datānd din anul 1747), inaugurata o data cu lucrarile lui Brāncusi.

Trecānd peste linia ferata, la capatul estic al Caii Eroilor, se ajunge la celelalte opere de arta brāncusiene cu care se māndreste orasul: Coloana Infinitului si Masa festiva.

Coloana Infinitului, cunoscuta si sub denumirea de « Coloana recunostintei fara Sfārsit » sau « Monumentul eroilor», este un monument īnalt de 29,33 m. Realizat din fonta aramita, el sugereaza ciopliturile masive din lemn, prelucrānd motivele romboidale ale stālpilor de la pridvoarele caselor taranesti gorjene. Repetarea acestor motive, īntr-o succesiune armonioasa, simbolizeaza o data cu recunostinta fara de sfārsit fata de eroii neamului, dorinta de īnaltare si perfectiune a omului, legatura lui spirituala cu Infinitul. Initiativa restaurarii a fost luata dupa decembrie '89 de un critic important al lui Brāncusi, Radu Varia, presedintele Fundatiilor Internationale Constantin Brāncusi. Sculpturile de la Tārgu-Jiu au atras atentia celei mai importante institutii care se ocupa de restaurarea monumentelor de valoare din lumea īntreaga: World Monuments Fund, care a plasat Coloana Infinitului īntre cele mai importante o suta de monumente din lume. Initiativa World Mounuments Fund a deschis ochii si Ministerului de Cultura din Romania, care a decis sa cedeze Primariei din Tārgu Jiu tot ansamblul si sa īnceapa demersurile pentru restaurare[7].

La 14 septembrie 1996 au īnceput lucrarile de restaurare a coloanei. Au urmat patru ani de polemici si dispute. A obtinut cāstig de cauza proiectul de restaurare elaborat de un colectiv al Uniunii Artistilor Plastici, sub conducerea sculptorului Dorin Danila si a inginerului Mircea Crisan, pe principiul respectarii caracterului originar al operei. Restaurarea propriu-zisa a efectuat-o "Turbomecanica" (director de program - inginerul Virgil Calea), iar de metalizare s-a ocupat firma "Plasmajet" (director - inginerul Ion Trusca). Se cuvine subliniat faptul ca atāt proiectantii cāt si executantii restaurarii au tinut seama de informatiile cuprinse īn capitolele referitoare la Coloana din cartea inginerului Gorjan. Ministrul Culturii si Cultelor īn perioada restaurarii a fost actorul Ion Caramitru.

Masa festiva realizata din piatra, este o replica, de mai mici proportii a Mesei Tacerii. Īn jurul ei sunt fixate numai 6 scaune.

Cu vizitarea acestor monumente create de acela care, pe buna dreptate, este considerat īn lumea īntreaga fondatorul sculpturii moderne, se īncheie vizitarea orasului.

EXCURSII ĪN ĪMPREJURIMI. Tārgu Jiul are īn īmprejurimile sale locuri care constituie o zona turistica de mari atractii. sosele bune, modernizate, duc la majoritatea obiectivelor aflate la distante ce nu depasesc 30 km.

Spre nord, drumul national nr. 66 īnainteaza īn directia Petrosanilor. Din marginea orasului, spre est de sosea (la aproximativ 2 km) se poate ajunge pe dealul Ciocirlau, unde se afla o poiana īntinsa pe care īnfloresc primavara īn luna mai narcisele.

Īn continuare, dupa 10 km de la Tārgu Jiu, din soseaua nationala un drum lateral duce, spre dreapta, īn satul Curtisoara, pomenit īn hrisoave īnca de prin secolul al XV-lea, sub numele de «Curte». Īn sat, la 1 km de la sosea, se afla una din cele mai frumoase si bine conservate cule din Gorj: cula Cornoiu. Asezata pe un mic platou, pe care se gaseste si o biserica (monument istoric de pe la 1820), cula domina de la īnaltimea ei o buna parte din Valea Jiului. Constructie boiereasca veche, cu rol de aparare, dar servind si ca locuinta, cula a apartinut pe la 1785 logofatului Cornea din Tārgu Jiu. Prima reparatie s-a efectuat īn anul 1840; cea de a doua īn 1880, cānd i s-au largit ferestrele de la al treilea nivel iar acoperisul a fost lasat mai jos. Īn 1927-1928, de asemenea, noi lucrari au adus īntr-o stare buna monumentul. Construita din zidarie masiva, cula se compune din parter, cu beci boltit (īn care se gasea odinioara si o fāntāna cu apa potabila) si alte doua nivele cu odai de locuit la care conduc scari din bārne de stejar. Ici-colo, deschizaturi īnguste pe dinafara, dar largi īn interior ca niste ferestre, serveau drept creneluri pentru tragere. Īn pridvorul deschis, din catul al treilea, stālpii - initial ciopliti īn lemn - au fost tencuiti dupa 1840.

Īn īncaperile culei de la Curtisoara - amenajat ca sectie etnografica a Muzeului judetean - sunt expuse azi numeroase costume, tesaturi, covoare, unelte, obiecte din lemn (tesla pentru confectionat albii, lingura de umplut cazanul s.a.), vase, urcioare si plosti (provenite din vestitele centre de ceramica: Galesoaia, stefanesti s.a.), avānd decoratiuni simple, elegante, īn care predomina culorile de galben, brun, pe fond rosu-maroniu etc.

Pe pajistea de lānga cula, constructii specifice arhitecturii populare gorjene (case, porti, biserici de lemn), se īnfatiseaza privitorului.

O casa taraneasca din satul Curtisoara, datānd din secolul al XVIII-lea este expusa la Muzeul Satului din Bucuresti. Pentru a crea o imagine reala si convingatoare asupra fenomenului de turism si a-l delimita de unele actiuni incipiente, se impune precizarea conceptualizarii produsului turistic, ofertei turistice si a turismului ca activitate economica distincta.

Produsul turistic reprezinta un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabile sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane īntre momentul plecarii si momentul sosirii īn locul de plecare ( pe perioada sejurului turistic).

Componentele produsului turistic

Se disting urmatoarele elemente ale produsului turistic:

- componentele naturale īn care se īnscriu: asezarea geografica, relieful, peisajul, vegetatia, fauna, clima;

- componentele generale ale existentei si activitatii umane adica: limba, mentalitatea ospitaliera, obiceiurile, folclorul, cultura, politica, economia;

- infrastructura generala care cuprinde: transporturi si comunicatii, structura si imaginea aglomerarilor demografice, aprovizionarea cu apa, canalizarea, salubritatea, aprovizionarea cu electricitate, etc.

- echipamentul turistic alcatuit din: infrastructura specifica precum caile de acces turistic, unitatile de cazare, de alimentatie publica, amenajarile spotive si de agrement, etc.

Oferta turistica originala a unei zone sau statiuni turistice este data de elementele din primele trei categorii, iar factorii din a patra categorie redau oferta turistica derivata.

Bunurile materiale turistice (elementele tangibile) sunt concretizate īn urmatoarele categorii de elemente:

* un patrimoniu turistic (national sau local) care formeaza cadrul fizic de baza, manifestānd o atractie pentru turisti, incitāndu-i la voiaje si care include:

. factorii naturali (asezare geografica, clima, relief, peisaj etc.). - fiind adesea la originea produsului turistic, constituind "inima" acestuia;

. factorul uman (limba, ospitalitatea, mentalitatea, obiceiurile si traditiile, folclorul, istoria, arta, cultura etc.) - cu o influenta puternica asupra perceptiei pe care vizitatorul o are asupra produsului turistic;

. unele elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie īn mod decisiv la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacole, de conferinte etc.):

* infrastructura specific turistica:

. mijloacele de cazare de toate categoriile (hoteluri, moteluri, campinguri, cabane, tabere, pensiuni agro-turistice etc.), fiecare tip raspunzānd unor nevoi specifice, iar prin diversificare unor nevoi diferite, dau, de regula, tonul pentru restul produsului turistic si determina pozitionarea sa īn ceea ce priveste gradul de confort;

. mijloacele de alimentatie (restaurante cu circuit deschis, restaurante turistice, restaurante cu autoservire, baruri, cafenele, fast-food-uri, oferirea mesei īn sistem pensiune la particulari, posibilitati de apro-vizionare cu alimente pentru pregatirea mesei direct de catre turisti etc.);

. reteaua de agrement (echipamente colective de loisir), animatia si ambianta, care pot modifica natura produsului turistic si pot satisface cele mai diverse nevoi ale turistilor;

. reteaua unitatilor de tratament (sanatorii de tratamente specializate, spitale si policlinici turistice specializate, puncte de prim ajutor, salvamont, salvamar etc.);

* infrastructura tarii sau a zonei:

. dezvoltarea economica generala (industrie, agricultura, transporturi, comert etc.);

. dezvoltarea demografica (aglomerari si asezari urbane si rurale)

. alti factori ai infrastructurii generale (aprovizionare cu apa si energie, canalizare, salubritate, alte servicii publice);

* unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite īn cele mai bune conditii (cu minimum de oboseala si de timp) si cu cel mai mic cost (o buna infrastructura rutiera, feroviara, existenta unui aeroport etc.).

Asadar, turismul este direct dependent de infrastructura generala (drumuri, poduri, aprovizionarea cu apa, canalizarea, salubritatea, aprovizionarea cu electricitate, etc.) si de cea specifica (caile de acces turistic, unitatile de cazare, de alimentatie publica, amenajarile spotive si de agrement, etc). Pentru a realiza o imagine de ansamblu asupra fenomenului turistic urban se impune cunoasterea principalelor elemente ale celor doua componente ale produsului turistic: infrastructura generala si cea specifica.

2.3. Infrastructura turistica specifica

Din cadrul infrastructurii turistice specifice, cel mai important rol īl au structurile de primire cu functii de cazare si alimentatie publica. O trecere īn revista a evolutiei acestora pe teritoriul localitatii Tārgu Jiu coincide aproape īn totalitate cu evolutia turismului īnsusi.

Despre hanurile vechi din judet, īn general, exista putine consemnari, dar marturia existentei lor s-a pastrat īn toponimia locala si traditia orala. Īn anul 1750, husarii veniti din armata austro-ungara au īnfiintat, īn locul situat īntre localitatile Hurez si Schela, pe drumul spre Pasul Vālcan, un han cu ocol mare, construit din piatra si lemn . Hanul s-a numit, de la īnceput, dupa cei care 1-au īnfiintat, Hanul Husarilor. Aici era o mare afluenta de negustori aflati pe drumul īntre Oltenia si Transilvania prin Pasul Valcan. Īn jurul anului 1830 hanul a ars, dar a fost repede refacut. Īnainte de primul razboi mondial, Hanul Husarilor de la Hurez īsi mai astepta clientii, din ce īn ce mai putini dupa stabilirea legaturii Olteniei cu Transilvania pe Valea Jiului, prin Pasul Lainici. Ultimul hangiu a fost Ion Dijmarescu, poreclit Husarul cel Batrān. Hanul de la zahanaua de pe malul Jiului este pomenit pentru prima data īn 1837 si era necesar gazduirii oamenilor care ve­neau cu vitele la taiat, pāna ce acestea erau receptionate si platite.

La Tārgu-Jiu, principalul centru comercial al judetului Gorj, īncepānd cu sfārsitul secolului al XVIII-lea, dar īn special īn cea de-a doua jumatate a secolului al XlX-lea, au fost deschise mai multe hanuri, unde multumirea celor gazduiti se materializa īn recompense profitabile pentru proprietarii locurilor de odihna, siguranta, ospatare si buna dispozitie.

Pe strada Sfāntul Nicolae, pornind din strada Tudor Vladimirescu, pe partea dinspre apus erau casele lui Radu Croitoru (1786) si cele ale lui Radu Cupetu, unde a functionat Hanul Crivatetilor. Despre acest han de la sfārsitul secolului XVIII nu exista alte comentarii si nici informatii pastrate prin traditie.

Īn anul 1851, "Costache Naidin Sārbul avea un conac si un han la Capul podului cel mare al Jiului" si a fost silit sa-1 darāme, "īntrucāt aducea stricaciuni cu vitele sale" (probabil Gradinii publice sau era īncurcata circulatia).

Pe strada Tudor Vladimirescu de astazi, numita cāndva Ulita Domneasca, Ulita Mare sau Drumul Postei, locuia la sfārsitul secolului XVIII si īnceputul celui urmator, pe partea dinspre miaza-noapte, Manuk Simion Armean, cunoscut si sub numele de Manuk-bey.

Pe actuala strada General Christian Tell, fara nume īn vechime, mai īn urma strada Vānatorului, erau casele lui Simion bey Manuk Armeanu.

Din compararea celor doua informatii, corelat cu articolul doctorului Constantin Lupescu din "Almanahul Gorjului" (CM Danaricu avea doua case īn diagonala, construite īn "oglinda"}, rezulta ca Manuk-bey a avut casa unde este acum cofetaria "Magnolia", iar pe latura de pe strada General Christian Tell, se afla, la 1906, Hanul Oprisescu

Īn lucrarea "Īncercare asupra Istoriei Tārgu Jiului", cercetatorul gorjean Alexandru stefulescu, a consemnat existenta la sfārsitul secolului al XlX-lea, īn Tārgu Jiu, a Hanului Printului G. Cantacuzino: ". trecea Jiul peste un pod vechi, apoi, pe lānga Hanul Printului G. Cantacuzino, Jiul lui serban Voda Cantacuzino... [...] Acel han l-a stapānit īn 1899, Stanciu Pitaru sisescu". La acest han trageau mai ales acei care urmau drumul spre Varna Vālcan, dar si tārgovetii din satele aflate īn partea nordica ori vestica a Tārgu Jiului, care apucau Drumul Rosu, ce trecea Dealul Tārgului la Bārsesti, unde conform cercetatorului stefulescu, se aflau casele Buzestilor.

Īncepānd cu secolul al XX-lea, pāna la primul razboi mondial, s-au īnmultit hanurile din Tārgu Jiu, dar au īnceput sa-si piarda din parfumul traditional. Caile de acces (drumurile) tot mai cir­culate si sigure, dar mai ales īnfiintarea de bālciuri si tārguri pe tot teritoriul judetului, au īmputinat nevoia de gazduire, oamenii venind direct la tārgul aflat cāt mai aproape de locuinta lor, si astfel s-a diminuat destinatia hanului ca loc de popas si odihna pentru tārgoveti. Cārciuma sau birtul hanului au cāstigat rolul central īn cadrul locului de popas. Daca odinioara oamenii depanau lānga focul din curtea hanului evenimentele, īntāmplarile, nemultumirile si traditiile locului de unde veneau, īncepānd cu secolul al XX-lea, prezenta lor fizica, dar si spirituala, s-a mutat īn cārciuma, unde frecvent era baut adalmasul tārgului facut. La cārciumi, mai ales īn zilele de tārg, lautarii īncāntau pe consumatori cu cāntecele lor. Cārciuma hanului a fost un prilej de a fi cunoscuti lautarii si interpretii gorjeni cu repertoriul lor, acestia fiind tocmiti pentru nunti, horele de la nedei, ori sarbatorile mari ale anului (Craciun, Sfāntul Vasile, Sfāntul loan, Paste etc).Cei mai cunoscuti lautari tārgujieni ai sfārsitului de veac XIX si īnceputul veacului urmator, s-au numit: Bocan, Grozea, Lataretu etc

Īn zona unde astazi se afla cinematograful "Dacia" (vizavi de cinematograf) se situa Hanul Gelepu.[9] Avea o curte vasta cu grajduri pentru animale. Īn locurile de la parterul cladirii hanului se aflau butoaie mari, pline cu vin (mai ales), dar si tuica de pruna (adusa din zona Rugi - Turcinesti). Cladirea din caramida avea la etaj camere de gazduire. Pentru prima data īn Tārgu Jiu, camerele unui han erau īmpartite, īn functie de conditiile de cazare, pe clase. La cārciuma erau apreciate friptura cu vin rosu bun si cāntecele lautarilor. Hangiul Gelepu era renumit pentru grija sa pentru clientii.

HANUL NICOLĂESCU apartinea lui Gheorghe Nicolaescu si se afla pe coltul dinspre Liceul "Tudor Vladimirescu" al intersectiilor actualelor strazi Victoria si Unirii. Hanul avea incinta īnchisa cu ziduri solide si camere multe pentru cazare. Era unul din hanurile cele mai mari ale orasului.

HANUL ROMANESCU era situat pe drumul spre iesirea nordica din oras, īn vecinatatea casei preotului Danau, aproximativ pe locul unde, pāna īn 1990, a functionat Directia pentru Probleme de Munca si Ocrotire Sociala

HANUL ANGHELESCU, patron Gheorghe Anghelescu, a fost situat la iesirea din Tārgu Jiu, lateral dreapta de Drumul Vālcii. Hanul avea un sopron īn suprafata de 40 metri patrati, construit din caramida.

HANUL GHIsE a fost situat īn dreapta pe Drumul Vālcii, imediat dupa trecerea liniei ferate. Acest han, la fel ca si Hanul Anghelescu situat īn apropiere, s-a impus la mutarea tārgului de saptamāna īn locul unde este astazi parcul Coloanei Infnitului.

La īnceputul secolului al XX-lea erau multe hanuri. īntre care cele mai cunoscute s-au aflat: "Hanul Nicu­lescu", situat pe Drumul Craiovei (actuala strada Victoria), aproximativ īn locul unde se afla restaurantul "Modern". Hanul, o cladire din caramida si pridvor din lemn la etaj, unde se aflau si camere pentru cazare, avea la parter o cārciuma vestita la acea vreme īn tot tārgul. Hanul s-a numit Niculescu, dupa numele proprietarului sau, un macedonean īncetatenit la noi, tatal doctorului Nanu Niculescu. Celalalt fiu al sau, Gica, a facut faima hanului prin cārciuma sa ce se numea "La Gica Coti", unde nu se platea gazduirea, īn schimb, clientii erau obligati sa manānce si sa bea.

La intersectia strazilor Victoriei (latura stānga) cu Eroilor a functionat īntr-o cladire impozanta la acea vreme Hotelul Tioc[10] care s-a numit apoi dupa proprietarul cumparator, mai īntāi Hotelul C. Sichitiu, proprietari din Rugi, apoi Hotel Regal, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial Hotelul si Restaurantul Modern (foto sus). Pe partea dreapta a strazii Victoriei era o cladire cu gang la intrare, unde a functionat Hotelul Udroiu.

Acesta apartinea, īnainte de 1900, bulgarului Udroiu. Cladirea, astazi demolata, cuprindea o suprafata īntinsa īntre strazile de astazi Victoriei, Unirii si Bulevardul Brāncusi. Curtea larga avea intrarea din Bulevardul Brāncusi.

HANUL HORTOPAN era situat, īnainte de anul 1900, īn partea dreapta a drumului spre Severin, imediat dupa trecerea Jiului. Hanul avea camere de dormit si o incinta larga.

HANUL RASOVICEANU era situat pe drumul Craiovei, la iesirea din Tārgu Jiu, si apartinea fratelui generalului Rasoviceanu. Desi cladirea era construita cu etaj, camerele pentru cazare erau situate la parter.

Pe drumul postei de pe Valea Gilortului spre Tārgu Jiu, īn anul 1832 erau hanurile postei de la Aninoasa si Carbunesti. Aici opreau cei care efectuau, cu trasurile, serviciul de transport, pentru odihna lor si a cailor.

Dezvoltarea economica a resedintei Gorjului, dupa primul razboi mondial, a avut urmare imediata si dezvoltarea sa comerciala. Īn Tārgu Jiu, luāndu-se modelul marilor orase ale tarii, vechile hanuri nu mai raspundeau exigentelor de confort ale clientilor. Asa a aparut necesitatea īnfiintarii hotelurilor, iar locul cārciumilor hanului a fost luat de restaurante.

ntre cele doua razboaie mondiale, īn Tārgu Jiu erau cunoscute mai multe hoteluri si restaurante. Astfel, pe coltul īntretaierilor strazilor Victoriei si Tudor Vladimirescu se afla un imobil masiv cu etaj si balcon. La parter se afla un magazin de fierarie, iar la etaj era instalat Hotelul Central, de categoria a doua.

Pe strada Tudor Vladimirescu, la parterul unei cladiri cu bal­con si-a asteptat clientii obisnuiti Bodega lui stefan Nicolaescu, preluata ulterior de N. Calinoiu. Mai apoi, aici a functionat, servind specialitati gospodaresti, Restaurantul Popasul Pandurilor.

Pe partea dreapta a strazii Victoria, dupa traversarea strazii Eminescu era Restaurantul Berbec, o cladire cu terasa īn fata, proprietatea lui Ghita Costachescu. La acest restaurant, cāndva cel mai select din oras, veneau oamenii de vaza ai urbei. Īn timpul verii, la terasa cānta seara de seara, orchestra lui Bubi.

Tot pe partea dreapta a strazii Victoriei, la intersectia cu strada Eroilor, pe colt se afla cladirea cu etaj, proprietatea avocatului Bebe Velican, care avea la parter Restaurantul Arjoca.

Īn 1925, pe strada General Tell era Restaurantul G.S. Manta, fost Dumitru Chiritescu, unde se serveau māncaruri proaspete si gustoase la orice ora din zi si din noapte

Īn centrul orasului, pe strada Victoriei, la parterul Hotelului Udroiu, se afla Restaurantul Hermina Munteanu, cu māncaruri proaspete si ieftine, la preturi convenabile.

Tot pe strada Victoriei, la nr. 38, s-a aflat Bodega Gr.R. Diaconescu, cu vinuri selectate din podgoriile Urdareanu, Badescu, Sadoveanu si gratar special, īn vecinatatea acestei bodegi era Birtul Chirculescu, unde se serveau numai bauturi naturale.

Bodega lui Grigore Calinoiu era frecventata de lumea buna din oras. Aici veneau adesea sculptorul Constantin Brāncusi, īmpreuna cu medicul Nicolae Hasnas.

La moda īncepusera sa fie si cafenelele. Īn acea perioada, de renume erau Cafeneaua lancu Brailoiu (fosta Gh. Ureche) si Cafeneaua Mitica Lungu, preluata mai tārziu de Gh. Danet Aici prosperau mai ales intelectualii urbei care lungeau discutiile artistice, sorbind aromele de cafea turceasca aburinda, adusa la comenzile repetate ale clientilor.

Īn anul 1965, pentru gazduirea calatorilor erau deschise īn Tārgu Jiu: Hotelul Modern cu restaurant la parter, situat pe strada Eroilor, la nr. 19 si Hotelul Carpati, īn strada Tudor Vladimirescu, nr. 2.[11]

Restaurantul reprezentativ pentru Tārgu Jiu era Popasul Pandurilor situat īn strada Tudor Vladimirescu, nr.15, dar īn zilele calduroase de vara lumea cauta Restaurantul "Doina Gorjului" situat īn parcul orasului. Murmurul Jiului si fosnetul frunzelor copacilor, care īmprastiau adesea miresme, constituiau fundalul muzicii gorjenesti, prezenta seara de seara pentru crearea ambientului consumatorilor, nu putini la numar.

Dupa noua reorganizare administrativ teritoriala si īnfiintarea judetelor īn anul 1968, Gorjul, vestit prin pitorescul sau si prin obiectivele de interes mondial si national: operele marelui Brāncusi, manastirile sale, vestigiile istorice si de arhitectura, a īnceput sa-si creeze baza de cazare si servicii, necesare dezvoltarii turismului.

Īn anul 1971 existau īn Gorj urmatoarele structuri turistice cu functiuni de cazare:

Hotelul Gorjul de categoria I, constructie moderna cu 170 locuri de cazare si cu restaurant, braserie, bar.

Hotelul Carpati de categoria a II-a, situat pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 2, cu 62 locuri de cazare.

La Motru erau deschise Hotelul Minerva, categoria a II-a, cu 57 locuri si Hanul Minera, cu 40 locuri.

La Novaci functionau un hotel categoria a II-a cu 60 de locuri si restaurant si hanul cu 80 locuri si restaurant.

Vizitatorii Manastirii Tismana puteau poposi la Complexul turistic Tismana, cu 50 de locuri de cazare si restaurant cu terasa. Īn zonele turistice pitoresti ale judetului, calatorii erau asteptati pentru popasuri de noapte la Cabana Lainici, care avea 15 locuri de cazare si restaurant, Cabana Rānca, 53 locuri de cazare si cantina-restaurant, Cabana Stejeret, Tārgu-Carbunesti, cu 32 locuri de cazare si restaurant, Cabana Cheile Sohodolului, cu 15 locuri de cazare si bufet. De asemenea, īn judet stateau la dispozitia turistilor campingurile: Dragoieni, 15 casute cu 30 de locuri si bufet; Lainici, 14 casute cu 28 locuri si bufet; Tismana, 5 casute cu 10 locuri si bufet; Cāmpu Mare, 4 casute cu 8 locuri; Castrul Roman, casute cu 10 locuri, bufet cu terasa; Debarcader, 15 casute cu 30 locuri, restaurant si gradina de vara.

Īn anul 1995, baza materiala a turismului gorjean corespundea īn parte cerintelor mereu sporite ale celor care cautau aceste mirifice meleaguri.

Complexul Gorjul, situat īn strada Eroilor, nr. 6, este unitate etalon de cazare si alimentatie publica. Hotelul are o capacitate comercializabila de 457 Iocuri de cazare. Meniuri specific gorjenesti si bauturi alese se pot servi la Restaurantul Gorjul, terasa acoperita, salonul de mic dejun sau braserie.

Īn Tārgu Jiu mai functioneaza Hotelul Energeticianului de categorie doua stele, pe strada Eroilor, avānd la parter bufet-restaurant, bine aprovizionat, Hotelul Parc (fostul Hotel al Partidului) cu restaurant si terasa, Hotelul Tineretului, cu bufet-restaurant, situat īn apropierea garii, Hotelul Sport, de categoria de confort de doua stele, din proximitatea stadionului municipal, Motelul Dragoieni, categorie doua stele, situat la marginea orasului

Īntre restaurantele cu faima ale Tārgu Jiului se afla Restauran­tul Pandurilor, proprietatea omului de afaceri Dan Ilie Morega, Restaurantul Runcu, din zona Grivita, profilat mai ales pentru nunti, Restaurantul Sohodol, patron Nicolae Neamtu, unde se serveau cei mai buni mititei, Restaurantul Jiul din zona fostului Abator, cunoscut dupa numele fostului sef de local "La Gruiescu" si profilat pentru nunti, Restaurantul Modern, un restaurant care-si merita numele, creānd o ambianta placuta, Restaurantul Bulevard din zona Garii unde mai poposeau dupa anotimp, la o bere sau la o tuica fiarta, cei care asteptau trenurile īntārziate.

Īn Tārgu Jiu, la Bufetul Intim se īntālnesc la o bere umoristii gorjeni dupa sedintele bilunare ale cenaclului "Hohote", tinute vis-a-vis, īn sala Inspectoratului de cultura. Aici īsi continua adesea duelurile din sala de cenaclu Alexandru Doru serban, Nelu Vasile, Valentin Groza, Doru Lungescu, I. Popescu Chebacea, Nicolae Brelea, Marian Dobreanu, Octavian Panescu s.a.

Loc de īntālnire traditional pentru cafegiii Tārgu-Jiului este localul Turist, din strada Victoriei, cunoscut mai ales datorita patronului, care prin profesionalism a creat īn constiinta consumatorilor numele unitatii La Galitescu.

Īn ultima vreme prin grija domnului Radu Ciobanu, presedintele filialei Gorj a Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), o retea de 60 gospodarii taranesti din judet , apartinānd mai ales localitatilor submontane (Pades, Tismana, Baia de Fier, Polovragi, Novaci) este pusa la dispozitia turistilor, asigurāndu-se servicii de cazare si alimentatie si valorifica potentialul istoric, natural, folcloric si etnografic al zonelor īn care sunt amplasate. Douazeci dintre aceste locuinte sunt omologate la nivel european.

Conform evidentei unitatilor si tipurilor de spatii de cazare, facuta de Autoritatea Nationala pentru Turism, īn Gorj existau, la data prezentei aparitii editoriale, urmatoarele hoteluri:

La forma de cazare Hotel:

Hotelul Gorj din Tārgu Jiu, cu o capacitate maxima de 457 locuri de cazare, categoria de confort de doua stele, este situat pe axa Brāncusi (strada Eroilor nr. 6): proprietar SC OJT Gorj SA

- Hotelul "Central" din Sacelu, categoria de confort o stea, cu un numar de 156 locuri de cazare, aflat in administrarea C.N. a Lignitului Oltenia;

- Hotelul "Brāncusi" (cunoscut si sub numele de hotel Parc) din Tārgu-Jiu, categoria doua stele, cu un numar de 80 locuri de cazare, aflat īn proprietatea BTT Tārgu Jiu



- Hotelul "Gilort" din Tārgu-Carbunesti, categoria doua stele, cu un numar de 54 locuri de cazare, aflat īn administrarea Cooperatiei de Consum;

Hotelul "Pestera Muierilor" din Baia de Fier, categoria doua stele, cu un numar de 53 locuri de cazare, aflat īn administrarea Cooperatiei de Consum.

Hotelul Tineretului, cu bufet-restaurant, situat īn apropierea garii,

Alte hoteluri din Targu Jiu aparute īn ultimii zece ani, care se disting prin confort sporit si dotari moderne sunt: Dasiana, Anabella, Laguna albastra, Europa, Pandra si Anna.

Hotelul "Energeticianul" din Tārgu Jiu a fost īncadrat la categoria "hotel" la gradul de confort 3 stele.

Īn incinta acestor locuri de cazare exista amenajate unitati de alimentatie publica, īnscrise īn categoria restaurant, braserie, bar de zi, bufet. Aici se servesc meniuri si bauturi cu specific gorjenesc la preturi accesibile.

La nivelul anului 2006, principalele structuri de primire de cazare din municipiul Tg.Jiu care au functionat si īnainte de 1989 dispun de urmatoarele capacitati:

Nr.crt. Denumirea hotelului Adresa Capacitate comercializabila

HOTEL GORJ

Str. Eroilor nr. 6 Tg.Jiu

180 locuri (reclasificare

īn 2005)

HOTEL PARC

B-dul C.Brāncusi nr.10

89 locuri

HOSTEL ENERGETICIANUL

Eroilor nr 27

62 locuri

HOTEL SPORT

B-dul C. Brāncusi nr.7

86 locuri

HOTELUL TINERETULUI

Str. N. Titulescu nr. 15

75 locuri

Sursa: OACT 2006

Operatorii turistici din Tārgu Jiu

Operatorii de turism au rolul de a concepe produsul turistic complet īn urma activitatii de asamblare a diferitelor sale parti componente (serviciile de transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament, īnchirieri etc.) si de a-l distribui turistilor īn mod direct sau prin intermediul agentiilor de voiaj detailiste, scutindu-i pe ultimii beneficiari de eforturi, riscuri si consum de timp.

Acesti organizatori de calatorii turistice, denumiti si voiajisti, īncheie contracte cu numerosi parteneri - firme prestatoare de servicii de pe piata interna sau din strainatate, de la care īnchiriaza din timp (uneori cu 6-12 luni īnainte) capacitati de transport, de cazare, masa etc. (cu exceptia cazurilor īn care ei īnsisi detin astfel de capacitati).

Numiti si angrosisti ai industriei turistice, turoperatorii se ocupa de selectionarea, asamblarea, constituirea si comercializarea ofertei turistice pe piata sub forma unui pachet de servicii pe care īl includ īn catalogul turistic difuzat agentiilor de voiaj detailiste.

Turoperatorul include īn produsul turistic rezervarea locurilor la un hotel īntr-o statiune pe litoral, munte sau balneara, asigurarea transferurilor de la aeroport sau gara la hotel si retur, turul de oras pentru vizitarea unor locuri de atractie turistica, rezervarea de locuri la avion sau autocar etc., stabilind īn final un pret global pentru īntreg pachetul de servicii. Deoarece acesti producatori de voiaje rezerva locuri īntr-un volum mare la unitatile de cazare, alimentatie, avion, autocar etc., beneficiaza de reduceri de pret din partea prestatorilor de servicii turistice, fapt ce le permite sa practice, la rāndul lor, preturi globale mai accesibile pentru pachetele de servicii, decāt daca fiecare consumator ar rezerva si achita pe cont propriu, separat, toate prestatiile.

Asadar, crearea, promovarea si distribuirea produselor turistice se realizeaza prin turoperatori turistici,

Primul turoperator din judetul Gorj a fost OJT Gorj, urmat de BTT Tārgu Jiu. Īnainte de 1989 existau īn judet doar filiale ale marilor turoperatori din tara: Oficiul National de Turism Carpati (OJT Gorj) si Biroul de Turism pentru Tineret Bucuresti (prin BTT Tg.Jiu). Primul turoperator cu capital privat integral din judet a fost SC Guardo Tour SRL, care avea īn componenta pe doi dintre cei mai buni profesionisti din domeniul turismului: Cārstoiu Silvia si Radu Ciobanu.

Principalii turoperatori din judetul Gorj, care au sediul īn Tārgu Jiu, sunt urmatorii:

Guardo Tours Targu Jiu

Adresa:

Str.T. Vladimirescu Nr.17, Cod 210132, Tārgu Jiu

Oras:

Tārgu Jiu

Judet:

Gorj

Telefon:

Telefon mobil:

Fax:

Adresa e-mail:

guardo@rd..., guardotours@rd...

Gorj Tourism Romania / Tārgu Jiu

Adresa:

Bd.Republicii-zona Garii Bl.24 Parter Ap.1, Cod 210152, Tārgu-Jiu

 

Oras:

Tārgu Jiu

 

Judet:

Gorj

 

Telefon:

 

Fax:

 

Adresa e-mail:

rezervari@go...

 

Site Internet:

www.gorjtourism.ro

 

Manager:

Dorina Laura Dragu

 

 OJT GORJ - TG.JIU

Adresa:

STR.EROILOR NR.6 COD 1400

Numele societatii

OJT GORJ

Telefon/Fax:

Caro Tours / Tārgu Jiu

Adresa:

Str.Victoriei nr.18, Cod 210235, Tārgu Jiu

Oras:

Tārgu Jiu

Judet:

Gorj

Telefon:

Fax:

Alti turoperatori din municipiul Tārgu Jiu: Aurum, Andra Tours, Ritt-Fla, Jecom Promont, Ademig, Marshal filiala Tg.Jiu, Global Tours.

Exista un semnal pozitiv din partea Primariei Tārgu Jiu privind activitatea de turism.

Astfel potrivit Hotarārii Consiliului municipal nr. 69 din 28.02.2005 Primaria

municipiului Tārg -Jiu a devenit membru al Asociatiei de Turism Oltenia.

Īn articolul nr.1 se mentioneaza ca se aproba īnscrierea Primariei municipiului

Tārgu Jiu īn calitate de membru al Asociatiei de Turism Oltenia, precum si

achitarea sumei de 1.000.000 lei taxa de īnscrierre si de 1.000.000 lei taxa

anuala de membru cotizan t.

CAPITOLUL III CONSTANTIN BRĀNCUsI - UN INOVATOR

ĪN ARTĂ

3.1 Personalitatea artistica a sculptorului Constantin Brāncusi

Plecat la īnceputul acestui secol din satul sau oltenesc ca un mag cu toiagul īn māna, sculptorul Constantin Brāncusi a poposit pe malurile Senei, īn Parisul care l-a primit si adoptat. Geniul creator al fiului de taran din satul de sub muntii Gorjului a revolutionat gāndirea creatoare a veacului sau, devansānd expresia formelor contemporane si creānd gramatica noua a unor sinteze esentiale īn plastica. Lemnul, piatra sau metalul au capatat īn māinile lui īnfatisari lipsite de accidental si destinate unei durate dincolo de limita unei singure epoci. Formele adunate sub ciocan si dalta, de nu stiu unde si nu stiu de la cine, ca marile cāntece si versuri ale popoarelor, te duc spre origini si influente īn care, ici-colo, firul rosu al genialitatii anonime poate fi usor urmarit. Unde ai mai īntālnit oare simplitatea Portii, a Mesei sau a Coloanei fara de sfārsit? Cioplitura lor se īnrudeste cu cea a unor māini necunoscute. Rafinamentul operei brāncusiene nu e īnsa rezultatul īncālcit al unor teorii ci, īn cea mai mare parte, apartine intuitiei seculare a artizanului genial anonim. Uneori facānd apel la materia nepieritoare a metalului pretios, māna stia sa strānga pe forme esentiale miracolul luminii pe care apoi o īmprastie īn jur, ca dintr-un mic soare. Īn orice caz, Brāncusi nu este scoala. Misterul simplitatii pe care īl stapāneste īn īntreaga sa opera nu poate fi nici predat la un curs nici, mai ales, īnvatat.

"Īn afara de Shakespeare si Beethoven mai exista un Dumnezeu: acesta e romānul Constantin Brāncusi", scria James Farell.

Iar Mircea Eliade afirma "Continuitatea spiritului autentic romānesc o gasim īn aceste doua clase: taranii si intelectualitatea. Pe de o parte, creatia folclorica a unei vieti colective organice, pe de alta parte, geniul personal care ajunge singur la constiinta realitatilor romānesti". Se stie ca neamurile traiesc prin vārfurile lor: sfintii, eroii, geniile - iluminatii care descifreaza prin intuitia spiritului lor, esentele si misiunile pe care Divinitatea le-a stabilit prin legile dezvoltarii cosmice - care īndruma, calauzesc - dau sens istoriei. "Īn marile dezvoltari istorice, nu galagioasa turburare a marilor mase, ci aproape imperceptibila actiune constienta a conducatorilor de suflete e hotarātoare" (V. Pārvan). Acesta pentru ca Eternitatea nu vorbeste, nu se dezvaluie acestor spirite fine, superioare, pentru care desfasurarea vietii umane īn armonie cu Cosmicul devine īnteles. Acestia sunt  "vizionarii Eternului".

Neamul nostru nu a fost lipsit nici de sfinti, nici de eroi, nici de genii. Din lungul sir al acestora din istoria noastra m-as opri asupra unui geniu artistic. Nu stiu daca este cel mai īnsemnat. Dar este unul mai īnsemnat decāt altul, cānd toti īsi au rolul lor? Este vorba de cel care va ramāne nu numai pentru noi, ci si pentru altii: Constantin Brāncusi.

Brāncusi s-a ridicat la īntelegerea lucrurilor coborānd īn inima lor, cautānd si descifrānd īntelesuri si sensuri-esente. S-a apropiat de tot cu smerenie si simplitate, cu religiozitate: "Statuile mele sunt ocaziuni ale meditatiei. Templele si bisericile au fost si au ramas īntotdeauna lacasuri ale meditatiei". Ridicarea aceasta a gāndului prin coborārea īn adāncuri de suflet īl fac unic - ca traire, ca īntelegere - mai ales datorita constiintei misiunii sale: "Ceea ce fac eu astazi, mi-a fost dat sa fac. Caci am venit pe lume cu o misiune". Sa fii patruns de constiinta rostului si rolului tau īn lume, īnseamna adānca īntelegere a vietii - a fi aproape de Adevar.

Este un anumit dramatism īn viata si opera lui Brāncusi, acea framāntare si lupta de a patrunde īn īntelesuri, īn sensuri; trudnicia de a patrunde dezghiocānd forma, efemerul, pentru a se apropia de realitatea intima. "Reala nu e forma exterioara a lucrurilor, ci esenta lucrurilor. E imposibil de a exprima ceva real imitānd suprafata exterioara a lucrurilor". Iata revelatia vietii! Iata toata filosofia existentei si a desfasurarii acesteia: cautarea de esente, de permanente - de realitatea care este Adevar. si astfel va face marturisirea de credinta a creatorului de arta: "...functia artistului ramāne aceea de a descifra semnele ascunse ale naturii si de a interpreta misterele Universului". De aceea Brāncusi a ramas taran. Nu numai īn simplitatea vietii, a modestiei, a bunului simt, dar si prin īntelegerea lucrurilor - īntelepciunea taraneasca.

Īn viata si opera sa a pastrat legatura cu obārsia, a ramas taranul care a ascultat "cumintenia pamāntului" si īn mijlocul vietii moderne si mondene ale orasului lumina. si ca tot taranul romān, a fost credincios si s-a apropiat de Divinitate cu simplitate si smerenie. Daca veti privi Rugaciunea veti īntelege mai mult decāt poate exprima un condei. De copil a trait īn umbra bisericii. A gasit biserica si īn inima Parisului, cāntānd īn strana capelei romāne. Cu preotul Vladimir Ghica - monseniorul de mai apoi, care a decedat īn temnita comunista - a ajutat mai ales romānii din spitale. "Dumnezeirea e pretutindeni. si cānd te contempli pe tine īnsuti, si cānd te simti umil, si cānd te daruiesti..." A cautat sa "uite" ce i-a dat scoala si civilizatia, devenind talmacitorul geniului neamului sau, al artei arhaice de esente al acestuia. Īn el au erupt trairile stramosilor traco-daci care, traind īn sānul naturii, au fost nevoiti sa-i caute si sa-i īnteleaga tainele. "Cānd creezi trebuie sa te confunzi cu Universul si cu elementele".

Brāncusi este un īnaintemergator nu numai īn arta, ci si īn viata spirituala a omenirii, a carei viata sofisticata, īncarcata de forme si tipare ale materiei, l-au īndepartat de esentele vietii. Omul trebuie sa purceada pe calea regasirii sale spre esentele primare ale vietii, fara plusul de materie si forme, fara orgolii cu simplitate, cu sinceritate, cu refacerea echilibrului ratiune-sentiment, cu viata si traire spirituala. si reprezinta unul din acei creatori privilegiati care, pe o anumita treapta a evolutiei spirituale a umanitatii, intuiesc noua sensibilitate, confuza īnca, a epocii si īntruchipeaza īn opera de arta aceasta "forma latenta si inedita a spiritului".

Tripticul brāncusian de la Tīrgu Jiu

Scurt istoric

"Comanda" acestei opere plastice a fost facuta de catre Liga Femeilor Gorjene, prin intermediul presedintei acesteia, Aretia Tatarascu, īn iarna anului 1934, īn atelierul sculptorului din Paris.

Dupa I. Pogorilovschi "Brāncusi a nadajduit tot timpul dupa razboi -īn 1930 īnca mai nadajduia - sa poata realiza monumentul pentru eroii de sub pamāntul Gorjului" la Pestisani, lānga satul sau natal Hobita. Aceasta ar explica de fapt acceptarea realizarii operei comemorative la Tg.-Jiu, ca dupa o lunga asteptare. Īn sprijinul acestei idei sta de altfel si textul unei scrisori trimise de Brāncusi (pe 11 februarie 1935) lui Milita Patrascu: ". si nu va pot spune cāt de fericit as fi sa pot face ceva la noi īn tara" (Apud I. Mocioi).

Īn ceea ce priveste conceptia originara a lui Brāncusi asupra lucrarii sale de la Tg.-Jiu, trebuie spus ca exista inadvertente serioase nu numai īntre exegetii capodoperei brāncusiene, dar si īntre diversii memorialisti, care au discutat īn acest sens cu artistul romān, īn perioada respectiva. Astfel, St.-Georgescu Gorjan īsi aminteste ca ". īn primele zile ale anului 1935 i s-a propus lui Brāncusi sa construiasca īn tara, la Tg.-Jiu, un ansamblu monumental, din care urma sa faca parte si Coloana infinita". De asemenea, la 7 ianuarie 1935, sculptorul īi prezenta acestuia "īn linii mari, componentele ansamblului monumental de la Tg.-Jiu, insistānd asupra Coloanei infinite.". V. G. Paleolog relateaza ca Brāncusi a prezentat Aretiei Tatarascu doar Poarta si Stālpul[15]. De asemenea, Poarta, Biserica Sf. Apostoli si Stālpul urmau sa fie legate īntre ele printr-o cale larga, strabatānd orasul de la apus la rasarit.

Dupa Tretie Paleolog, Brāncusi a facut o vizita īn tara īn 1936, cānd a vizitat mai multe cariere si a ordonat chiar "saparea primelor fundatii pentru Poarta Sarutului".[16] Alte marturii ale unor cunoscuti ai lui Brāncusi precum si datele de arhiva (publicate pentru pima data de catre I. Mocioi), pledeaza īnsa pentru faptul ca opera de la Tg.-Jiu a fost gāndita initial ca o singura piesa monumentala: Coloana Infinitului. La aceasta s-au adaugat ulterior celelalte piese ale ansamblului sculptural.

P. Neagoe spune ca, īn 1937, Brāncusi "facu toate planurile si schitele necesare si se hotarā sa lucreze la Coloana Infinitului, īn Romānia si la Templu, īn India[17], īn anul urmator. Pe drumul spre Coloana, sculpta Poarta sarutului. Apoi ciopli o masa.".

Īn conformitate cu V. G. Paleolog, Brāncusi vine īn Romānia īn iunie 1937, cu intentia de a realiza o singura lucrare. Astfel, īntr-o sedinta a Comitetului Ligii īn satul Poiana, el a prezentat o fotografie si a spus: "Am hotarāt la Paris ca monumentul sa fie o coloana fara sfārsit. Iat-o!" [18]

Acelasi autor mentioneaza ca tot īn iunie-iulie 1937, Brāncusi a hotarāt si realizarea unui Portal de piatra si a unei strazi drepte: "Proiectul definitiv al Coloanei nesfārsite nu este gata.cānd el se hotarā sa execute un monument

- un Portal de piatra. Tot atunci el decide ca acest portal sa fie legat de coloana printr-o strada ideal dreapta care sa poarte numele de Calea Sufletelor Eroilor".

Īn august 1937, Aretia Tatarascu īsi convinge sotul, pe primul ministru liberal Gh. Tatarascu, sa obtina banii necesari pentru prelungirea strazii Grigore Saftoiu, īntre tārgul saptamānal numit si "Tārgul fānului" - unde va fi amplasata Coloana - si B-dul C. A. Rossetti, care marginea gradina publica a orasului. Planul acestei strazi drepte fusese, de fapt, aprobat īnca din 1900, dar ramasese neaplicat.

Īn septembrie 1937, primarul Tg.-Jiului prezenta pe scurt planul "Caii Eroilor": "Proiectul īn īntregime ar consta dintr-o alee care, plecānd de la digul Jiului - care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeneasca, ar trece pe sub un portal, ce īn viitor ar marca si intrarea īn gradina publica, pentru ca, continuānd spre biserica ce se renoveaza, sa se termine aceasta cale ce va purta chiar si denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunostintei īntruchipata printr-o coloana īnalta de circa 29 metri, īnaltāndu-se fara sfārsit asa cum trebuie sa fie si recunostinta noastra pentru eroii ce sunt temelia Romāniei moderne, situat acest monument īn mijlocul unui parc ce se va face pe locul fostului tārg de vite".[19]

Īn acest fel, la 20 octombrie 1937, donatia facuta de Liga Nationala a Femeilor romāne din Gorj catre orasul Tārgu-Jiu, consta din: 1) Strada "Calea Eroilor" ("care va porni din preajma Jiului"), 2) un portal monumentalizat si 3) o coloana a "recunostintei", "legāndu-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat eroii gorjeni, cu ideea recunostintei fara sfārsit simbolizata prin coloana". Totodata, Liga "a luat pe a sa raspundere constructia Bisericii Sf. Apostoli.dānd astfel prin ridicarea acestui salas, o stralucire mai mare recunostintei noastre catre cei care s-au jertfit pentru noi"7.

Brāncusi a dat si "indicatii cum sa se īntretaie aleile principale" din Gradina publica, acestea "avānd un scop legat de ansamblul lucrarii." (Apud I. Alexandrescu). Constructia Coloanei infinitului a īnceput la sfārsitul lui iulie 1937 la Petrosani si s-a īncheiat īn noiembrie al aceluiasi an. Metalizarea (alamirea) ei s-a executat īn lunile iunie-iulie 1938.

Aici trebuie atrasa atentia asupra unei posibile diferente īntre modelul initial, din lemn de tei cioplit, si lucrarea definitiva, īn ceea ce priveste aspectul romboidelor ("margelelor" cum le numea Brāncusi): ".īn timp ce modelul brut este accentuat bombat, elementele turnate dupa modelul definitiv.prezinta suprafete foarte line, cu o curbura aproape imperceptibila" (Apud St. Georgescu-Gorjan). Plecānd de la acest text, I. Mocioi īl suspecteaza pe inginerul Georgescu-Gorjan ca de fapt chiar el nu ar fi respectat "bombarea accentuata" pe care trebuia sa o dea elementelor romboidale de fonta (ceea ce ar fi produs si o mare suparare sculptorului).

Arhiva Statului Tg.-Jiu. Fond Primarie oras Tg.-Jiu. Inv. 108, Dosar 141/1937, īnreg. La 20 oct./1937 (nr. 6330).

Poarta Sarutului a fost asamblata din blocuri de travertin de Banpotoc - alese de īnsusi Brāncusi - īn octombrie 1937. Īnsa anul sculptarii sale definitive este 1938, mai exact de la īnceputul verii si pāna la 20 septembrie cānd artistul a plecat la Paris. Prima fundatie a fost turnata mai spre exterior decāt este astazi (sunt dovezi care atesta ca sculptorul dorea sa puna portalul chiar peste strada). Cele doua alei care īnconjoara Poarta si se unesc din nou pe linia axului ansamblului sculptural nu sunt nici ele īntāmplatoare, fiind īnfaptuite tot la indicatiile lui Brāncusi. Data realizarii Mesei Tacerii este, probabil, elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. Īn mod cert au existat doua variante. Prima dintre ele constituie mai ales obiectul discutiilor. Īn esenta, se stie ca era tot din calcar - dar nu de Banpotoc - si de dimensiuni ceva mai reduse. Se pare ca a fost cioplita doar de Brāncusi, īnsa nu se stie cu precizie cānd: īn iulie 1937 (Apud St. Georgescu-Gorjan) sau īn toamna aceluiasi an, la sfārsitul lui octombrie sau īnceputul lui noiembrie (Apud I. Pogorilovschi si I. Mocioi). Trebuie specificat aici ca Brāncusi a plecat la Paris pe 2 septembrie 1937, deoarece urma sa se īntālneasca acolo cu maharajahul Yeswant Rao - īn vederea discutarii constructiei Templului Descatusarii din Indore - care si-a īntārziat īnsa mult anuntata vizita. Pe 15 octombrie 1937 el īi scrie lui St. Georgescu-Gorjan ca printul urma sa soseasca la Paris doar pe 19 octombrie. Sculptorul a avut "o scurta revenire īn Romānia pe la īnceputul lui noiembrie 1937" (St. Georgescu-Gorjan), cānd a participat si la tārnosirea Bisericii Sf. Apostoli din Tg.-Jiu, care a avut loc la 7 noiembrie. Se īnapoiaza la Paris, dupa care va pleca la Genova, de unde se va īmbarca spre Bombay (acolo va ajunge la 30 decembrie 1937). Se īntoarce din India - la Genova - pe 8 februarie 1938 (Apud St. Georgescu-Gorjan).

Aceasta succesiune de evenimente denota faptul ca, dupa 2 septembrie 1937 si pāna la revenirea sa īn tara din 1938, sculptorul nu a mai putut lucra efectiv la opera sa din Tg.-Jiu, cu exceptia unei "scurte reveniri" din toamna lui 1937, īn care este putin probabil sa fi cioplit singur prima varianta a mesei. De aceea, data de iulie 1937 este totusi o varianta mai plauzibila pentru realizarea acesteia, chiar daca este posibil ca el sa nu fi gāndit initial includerea mesei īn complexul sculptural. Este de asemenea probabil ca ea sa fi fost amplasata lānga malul Jiului, dar īntr-o zona neamenajata. Īn plus, se stie ca Brāncusi nutrea o anumita preocupare pentru construirea unei mese, deoarece, īnca de la venirea sa īn Gorj, a construit o prima masa din bolovani de rāu, lānga vila familiei Tatarascu de la Poiana, iar ulterior a mai construit una si īn gradina casei Balanescu din Tg.-Jiu, unde a locuit īn perioada 1937-1938 (Apud I. Mocioi).

Īntr-o nota oficiala se specifica un transport de lespezi de piatra de calcar "pentru pavaje si trepte la platforma de lānga digul Jiului". Aceste trepte nu s-au realizat - dupa cum nu s-au realizat nici cele ce trebuia sa urce spre Coloana - īnsa ramāne ideea amenajarii platformei la aceasta data, operatiune care s-a īncheiat īn noiembrie 1937.

Varianta a doua a Mesei (din piatra de Banpotoc) este comandata la atelierele "Pietroasa" din Deva, fie pe 14 iunie 1938 de catre Liga (cf. I. Pogorilovschi), fie pe 20 august 1938, chiar de catre Brāncusi, nemultumit ca pe prima masa gasise "o iscriptie sapata si umpluta cu plumb, precum si o semnatura" (I. Mocioi).

Actuala Masa a tacerii este rezultatul suprapunerii tabliilor mari ale celor doua variante. Cāt despre asa-zisa "masa festiva" sau "masa ultima", aceasta este un rebut alcatuit din suprapunerea picioarelor celor doua mese. Ea a stat un timp īn Gradina publica si apoi a fost adusa īn Parcul Coloanei din initiativa personala a gradinarului Jacob Esperschildt (I. Mocioi3).

Din punctul de vedere al Primariei, Masa nu era o lucrare majora a complexului sculptural. Realizarea ei se justifica astfel: ".pentru a se forma un ansamblu armonios cu portalul monument.si spre a se da un aspect cāt mai estetic mentionatului monument si īntregului parc, este necesar a se aseza la capatul aleei o masa de piatra". Pe marginile aleii deschise īn parc īn octombrie 1937, s-au plantat 20 de plopi piramidali si s-au amenajat - īn noiembrie - 10 nise pentru banci si scaune (acestea din urma trebuia puse si īn jurul mesei). Ele aveau ca scop "formarea unui ansamblu armonios cu portalul si masa de piatra construite pe aceasta aleee principala".

La 9 iulie 1938 se face comanda la atelierele din Deva iar pe 1 august se aduc de acolo 12 scaune cu fata rotunda si 30 cu fata patrata, executate "conform modelului dat" (I. Pogorilovschi considera īnsa ca acum ar fi sosit doar un rest de 25 de scaune).

Este interesant de specificat aici ca īntr-o prima varianta - la indicatiile lui Brāncusi - scaunele rotunde au fost grupate doua cāte doua, fiind mai apropiate de masa (la 0,40 m.) decāt sunt acum. De asemenea, scaunele patrate au fost puse initial la distante egale īntre ele si doar apoi grupate cāte trei īn fiecare din cele cinci nise (E. Ciuca). Bancile de piatra ce flancheaza portalul sunt de granit. Pe ele se pot observa urme de dalta, ceea ce corespunde īntocmai indicatiilor de atunci ale sculptorului: de a se vedea ca "e māna de om, nu turnata"13. Ele au fost terminate la 20 iulie 1938.

Parcul nou din jurul Coloanei a fost lucrat īncepānd cu 1 octombrie 1937 si definitivat la 26 august 1938. Initial (1937) se dorea aici - respectānd planurile lui Brāncusi - plantarea a 300 de plopi piramidali si a 2000 kg. floare de fān14 iar mai tārziu (1938) s-au cerut "100-200 care cu pamānt bun īn care sa se poata planta sau semana flori de iarba".

Festivitatile legate de predarea definitiva a capodoperei brāncusiene primariei din Tg.-Jiu de catre Liga Femeilor Romāne au avut loc la 27 octombrie 1938. Nu se aminteste īnsa nimic cu aceasta ocazie despre Masa si Aleea scaunelor. Dupa I. Pogorilovschi, de vina ar fi fost proasta organizare a festivitatilor respective, care au fost facute de o asemenea maniera, "īncāt pur si simplu au ignorat componenta de lānga apa a capodoperei". Mai precis, ".multimea īntr-un cortegiu maret, cu preotii īn cap" s-a deplasat de la Coloana (care a fost sfintita de 16 preoti) spre Biserica eroilor iar apoi "pe calea eroilor spre portal unde de asemenea s-a oficiat un scurt serviciu divin". Cortegiul a fost īndrumat ulterior prin B-dul Rossetti spre podul Jiului, cānd, de fapt, evocarea celor morti īn 1916 "ar fi trebuit sa se faca pe dig, īn jurul Mesei Tacerii" (I. Pogorilovschi). Este posibil ca eludarea Mesei sa fi fost deliberata de catre Primaria Tg.-Jiu, datorita interesului sau de a o trece sub tacere, fapt explicabil prin desele atacuri īn presa din Bucuresti la adresa sa, pe motiv ca ar irosi fondurile statului cu "lucrari inutile": Coloana, Portalul si Strada Eroilor.Sensul de celebrare a axului ansamblului sculptural este si el un indiciu ca piesa cea mai importanta ramānea Coloana infinitului. Ar fi fost īnsa interesant de stiut indicatiile lui Brāncusi relativ la parcurgerea Trilogiei sale, daca acesta ar fi participat la ceremoniile respective. El plecase īnsa pe 20 (sau 27) septembrie, probabil de teama ca razboiul iminent sa nu īl blocheze departe de atelierul sau.

Īn final, doresc sa specific si faptul ca au existat mai multe supozitii privind un ansamblu brāncusian format din mai multe piese. Sculpturile care ar fi trebuit sa desavārseasca aceasta capodopera sunt urmatoarele: Masa festiva, aflata dincolo de Coloana (e.g. C. Noica), Prometeu, pus dincolo de Jiu (Tretie Paleolog), Pasarea Maiastra, dincolo de Coloana (V. G. Paleolog), Cocosul, probabil si el dupa Coloana (cf. D. Daba), Fāntāna zodiacului, destinata Parcului public sau chiar un ansamblu de sase fāntāni amenajate īn cerc, īn jurul Coloanei (cf. I. Pogorilovschi) si o Piata zodiacala, de asemenea, īn jurul Coloanei, "a carei umbra se rotea peste semnele zodiaculului" (I. Pogorilovschi).

Semnificatii si simboluri

Ultima si cea mai mare (ca īntindere) din opera sa, a daruit-o tarii sale: ansamblul de la Tārgu-Jiu. Acesta a fost creat īn memoria eroilor care au cazut īn razboiul pentru unitatea nationala. E simbolul daruirii jertfelnice, al īnaltarii, al biruintei prin moarte. Aceasta dorinta a lui, acest gest reliefeaza atasamentul, dragostea lui pentru bastina, pentru neamul sau.

Ansamblul este compus din trei parti - trei volume, trei acte - asezate pe acelasi ax. Geniul artistului se exprima nu numai prin fiecare īn parte, dar si prin ansamblul care formeaza o unitate, o unitate de exprimare. "Ansamblul de la Tārgu-Jiu este unul din putinele monumente īn istoria universala a sculpturii cu un program simbolic, īnchizānd, sublimat īn limbajul formelor rezultatul meditatiei unui mare artist asupra existentei umane" (T. Enescu).

Primul element din ansamblu este masa (masa tacerii sau masa dacica), care impresioneaza prin simplitate: simplitate ca a sufletului si vietii romānului. Nu este patrata, ci este rotunda ca soarele, ca roata, ca pāinea... - o curba īnchisa. Curba este linia universului. Īnconjurata de 12 scaune (celor 12 apostoli de la Cina cea de taina Māntuitorul le-a cerut: "Sa faceti aceasta īntru pomenirea Mea") de forma clepsidrei - trecerea timpului... Īmi amintesc sanctuarul dacic de la Sarmizegetusa, hora romāneasca. (Iar atomul are un nucleu central si īn juru-i electronii.)

Al doilea element este poarta (poarta sarutului). Trecerea dintr-o parte īn alta, dintr-o viata īn alta. E ca un arc de triumf - triumful vietii asupra mortii. Iubirea este esentializata si, prin repetare, se releva biruinta acestei virtuti esentiale.
Mircea Eliade spune: "Sunt unele teme din literatura noastra populara extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pilda Poarta: care īmplineste īn viata poporului romān rolul unei fapturi magice, care vegheaza la toate actele capitale din viata insului. Prima trecere pe sub poarta īnseamna aproape o intrare īn viata, īn viata reala de-afara. Poarta vegheaza la casatorie, si pe sub poarta mortul e dus, solemn, spre lacasul de veci. Este, atunci, o reīntoarcere īn lumea dintāi: ciclul e īnchis, si poarta ramāne mai departe, cu un om mai putin, sa vegheze alte nasteri, alte nunti, alte morti".

A treia, care īntregeste si da sens final īntregului ansamblu, este coloana (coloana infinita). Este formata din romboedre suprapuse pe verticala. Rombul īsi are semnificatia sa adānca īn arta lui Brāncusi, ca o stilizare a femeii (cea care obladuieste si naste viata) si a fapturii umane īn genere, īn arta noastra populara. Aici apare ca simbol al vietii - al desfasurarii si dezvoltarii acesteia. Īntotdeauna se ridica īnainte mergatori care tind si atrag dupa sine societatea spre īmplinire, care va ajunge la un punct maxim, dupa care īn mod inevitabil, vine oboseala, īmbatrānirea, si acest ciclu, acest puls (sub forma romboedrelor) ce se deapana īn ritmul generatiilor spre īnalt - un ritm al infinitului, al cugetarii lui Dumnezeu.

Am vizitat de mai multe ori ansamblul si am remarcat ca masa avea fixata o placuta pe care, pe lānga caracteristicile tehnice, era si denumirea de masa dacica. Īn toamna anului 1989 trecānd iar, am gasit placuta lipsa - din interventia autoritatilor locale. Daca e sa luam aceasta denumire - de masa dacica - apare o noua semnificatie: Neamul nostru romānesc s-a nascut avānd ca radacina neamul Dac. Pe aceasta radacina se naste un neam nou (cel romānesc), care nascāndu-se crestin, primeste o noua spiritualitate - crestina - care are la baza iubirea (si stim ca simbolul iubirii este sarutul). Prin aceasta spiritualitate, ca linie a dezvoltarii sale, neamul nostru īsi are misiunea sa īn concertul neamurilor, īn viata cosmica ce pulseaza ca ondulatiile coloanei infinite.

Arta, operele de arta, prin frumosul, prin armonia pe care o exprima, sunt izvorāte, sunt coborāte, prin creatorii lor, din Eternul caruia īi sunt ca niste imnuri.

Ansamblul sculptural (arhitectural) de la Tīrgu-Jiu este denumirea moderna a unei trilogii monumentale pe care autorul ei, sculptorul Constantin Brāncusi, a numit-o initial - dezvaluindu-i sensul - Calea sufletelor eroilor (cf. Tretie Paleolog; expresia a mai fost consemnata si de Aretia Tatarascu si de V. G. Paleolog

Aceasta comemora ziua de 14 octombrie 1916, cānd ". batrānii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasilor, aparāndu-si cu vitejie caminurile").

Aceasta onomastica originara sugereaza īn primul rānd glorificarea ostasilor romāni cazuti īn 1916 pe malurile Jiului, pentru a-si apara orasul. De altfel, capodopera lui Brāncusi constituie, īn fapt, o ultima realizare dintr-un sir de intentii comemorative a eroilor gorjeni, realizate īn orasul Tg.-Jiu: 1) ridicarea unei biserici noi pe locul uneia mai vechi, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, 2) amenajarea podului de peste Jiu cu o placuta glorificatoare1 si doua tunuri obuziere, 3) īnfaptuirea unui "Monument al eroilor gorjeni" (īncredintat sculptorului Al. Severin si turnat la uzinele Malaxa), amplasat īn fata regimentului de artilerie, 4) realizarea unui monument al eroinei Ecaterina Teodoroiu (dus la bun sfārsit si īntr-o maniera originala, de catre Milita Patrascu), asezat īn centrul orasului si 5) ridicarea unui monument īnvatatorilor gorjeni.

Concluzii

1) Calea Sufletelor Eroilor este denumirea originara data de Brāncusi ansamblului sculptural de la Tg.-Jiu. Initial (vara anului 1937) artistul numise īn acest fel doar strada dreapta ce trebuia sa lege Portalul de Coloana. Īn actele oficiale (din septembrie 1937), denumirea aleii se simplifica īn Calea Eroilor, urmānd ca aceasta sa se extinda pāna la digul Jiului.

2) Nu exista un acord unanim īn ceea ce priveste conceptia originara a capodoperei. Īn principal se desprind doua ipoteze plauzibile: - Brāncusi a gāndit īnca de la īnceput un ansamblu de doua piese monumentale: Stālpul si Poarta, iar ulterior el a adaugat Masa si Scaunele; Poarta, Biserica Sf. Apostoli si Stālpul trebuiau legate printr-o cale larga si dreapta.

- monumentul recunostintei a fost gāndit initial ca o unica sculptura monumentalizata: Coloana (Stālpul) fara sfārsit (numit tot de Brāncusi Coloana infinitului). Ideea unui ansamblu de sculpturi este imediat ulterioara - chiar īnainte de a definitiva proiectul Coloanei - datānd din lunile iunie-iulie 1937. Din marturiile memorialistilor se pare ca ordinea cea mai probabila ar fi fost: Portalul, Aleea si Masa.

3) Realizarea tehnica a Coloanei acopera intervalul iulie-noiembrie 1937, dar alamirea ei s-a efectuat īn vara anului 1938.

4) Aleea din Parc a fost deschisa īn octombrie 1937, avānd amenajate si cele 10 nise (dupa indicatiile lui Brāncusi ea a fost īntretaiata si de alte alei secundare). Pe marginea ei au fost plantati douazeci de plopi piramidali.

5) Portalul (numit apoi Poarta sarutului) a fost asamblat īn octombrie 1937 si sculptat īn 1938, fiind terminat pāna pe 20 septembrie.

6) Masa (numita de Brāncusi Masa tacerii) este alcatuita din tabliile mari ale celor doua variante ale meselor. Prima a fost cioplita chiar de Brāncusi, mai probabil īn iulie 1937 (sau la sfārsitul lui octombrie - īnceputul lui noiembrie 1937). A doua varianta a fost realizata la atelierele "Pietroasa" din Deva, probabil īn august 1938 (dupa ce cu un an īnainte, īn noiembrie1937, se realizase platforma ei de lānga digul Jiului). 7) Bancile de piatra ce flancheaza Poarta au fost cioplite si terminate la 20 iulie 1938, iar scaunele de piatra cu fete patrate si rotunde au fost turnate la atelierele "Pietroasa" din Deva si aduse la 1 august 1938. Atāt bancile cāt si scaunele sunt interventii tārzii, cu semnificatii suplimentare, ce vin doar sa īntareasca semantica celor doua piese principale din Parcul Public.

8) Parcul nou din jurul Coloanei a fost īnceput la 1 octombrie 1937 si definitivat la 26 august 1938. Aici Brāncusi a dorit plantarea de plopi piramidali si iarba.

9) Toate sculpturile din Parcul public sunt din calcar de Banpotoc, cu exceptia piciorului Mesei (care este tot din calcar, dar nu de Banpotoc) si bancilor de granit. Coloana este din fonta alamita.

10) Sculpturile presupuse ca ar fi trebuit sa desavārseasca opera de la Tg.-Jiu sunt: Masa festiva sau "ultima", Prometeu, Pasarea Maiastra, Cocosul, Fāntāna zodiacului ca un ansamblu de sase fāntāni dispuse circular īn jurul Coloanei si o Piata zodiacala ce ar fi avut de asemenea Coloana īn centru.

11) Īn general, realizarea Caii Sufletelor Eroilor nu s-a efectuat dupa un "sablon" prestabilit, cu exceptia Coloanei (pe care Brāncusi nazuia de mult sa o realizeze īn Romānia) si probabil Portii. Actul creatiei brāncusiene de la Tg.-Jiu a avut o anumita "dinamica" īn intervalul 1937-1938, ansamblul sculptural constituindu-se prin adaugarea succesiva a altor piese sculpturale. Schimbarea primei Mese si a pozitiei Scaunelor, precum si dorinta artistului de a-si extinde opera dincolo de Jiu sau de Coloana sunt argumente suplimentare īn acest sens.

CAPITOLUL IV STRATEGII DE MARKETING PENTRU

PRODUSULUI TURISTIC "TRIPTICUL BRĀNCUsIAN DE LA TG. JIU"

4.1 Operele lui Brāncusi, o atractie permanenta

"Īn afara de Shakespeare si Beethoven, mai exista un Dumnezeu - acesta este romānul Constantin Brāncusi!", afirma scriitorul american James T. Farrel, exeget al sculpturii. Opera zamislita de parintele sculpturii moderne la Tārgu Jiu reprezinta cel mai important si valoros obiectiv turistic de pe mapamond, creat de om īn ultimul secol.

Turismul īn judetul Gorj poate fi orientat spre mai multe directii: turism istoric si religios, turism sportiv si de agrement, turism speologic, silvestru, dar mai ales turismul cultural si etnocultural, īncarcat de o bogata si īndelungata traditie romāneasca.

Valoarea si densitatea monumentelor istorice - biserici si manastiri (Tismana, Polovragi, Lainici, Visina etc.), cetatile dacice si castrele romane, vestitele cule ale Gorjului situeaza judetul printre primele īn tara din punct de vedere al resurselor cultural-istorice. Unic si inegalabil īn lume ramāne "Complexul muzeistic brāncusian īn aer liber de la Tg Jiu", daltuit pentru eternitate de titanul de la Hobita. Acesta reprezinta un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes international, care, prin punerea īn valoare, ofera posibilitatea dezvoltarii accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursa de crestere economica semnificativa a īntregii zone īn urmatorii ani.

Gorjul este renumit pentru frumusetea peisajelor sale, pentru bogatia traditiilor, pentru manastirile sale, si mai ales pentru capodoperele artei populare. Toate aceste aspecte au fost stilizate si imortalizate cu genialitate prin forta simbolurilor de catre Constantin Brāncusi prin tripticul de la Tg Jiu: Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana recunostintei fara de sfārsit. Din ratiuni obiective, dar mai ales subiective, operele lui Brāncusi de la Tg. Jiu nu au fost promovate cu profesionalism pentru atragerea turistilor si dezvoltarea, implicita, a turismului ca ramura economica si alternativa la profilul energetic al judetului. Desi valoarea artistica deosebita a celor trei opere create la Tg- Jiu poate constitui o garantie a atractiei turistilor, lipsa masurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reusit sa impuna pe piata turistica mondiala celebra marca "Brāncusi". Fara o corelare cu serviciile turistice si cu activitatea turoperatorilor locali, existenta operelor brāncusiene la Tārgu Jiu nu a fost suficienta pentru "industrializarea" turismului si introducerea pe scara larga īn circuitul turistic intern si international a produsului turistic "Brāncusi la Tārgu Jiu".

Un studiu efectuat asupra bazei materiale de cazare din judetul Gorj a identificat o serie de aspecte semnificative, cum ar fi existenta, pe de o parte a unor capacitati mari - ramase din regimul trecut - ineficient administrate si conduse, si, pe de alta parte, aparitia īn ultimii ani a unor structuri turistice private, de prea mici dimensiuni. Declinul īnregistrat de structurile de primire de mari dimensiuni s-a datorat incoerentei si ambiguitatii legilor din domeniul proprietatii, care au facut ca dezinteresul managerilor sa se rasfrānga asupra capacitatilor turistice ale judetului; scaderea nivelului de trai al populatiei s-a reflectat īn scaderea indicelui de utilizare a capacitatii de cazare.

Printre cauzele care au generat diminuari ale gradului de ocupare a structurilor de primire din Gorj putem mentiona: politici de produs si pret care nu tin seama de evolutia pietei interne si externe, de cerintele tot mai crescute ale consumatorilor turistici; scaderea calitatii serviciilor si a nivelului de standarde minime la recrutarea si formarea fortei de munca calificate īn meseriile de baza si pentru functiile manageriale; dezinteresul proprietarilor reali pentru impulsionarea si urmarirea indicilor normali de operare a unitatilor de cazare turistica si pentru promovarea produsului; politica fiscala relativ dezavantajoasa; scaderea nivelului de atasament al personalului fata de unitatile īn care lucreaza, cresterea indisciplinei īn serviciu; slaba motivare a personalului, cunoscut fiind ca salariile īn industria ospitalitatii sub nivelul multor sectoare mai putin productive; pierderea unor piete traditionale; lipsa unor programe coerente de promovare turistica; scaderea sau lipsa unor surse alternative de finantare a operatorilor din industria ospitalitatii; starea necorespunzatoare a infrastructurii. Toate aceste elemente au avut drept consecinta scaderea dramatica a calitatii produsului turistic oferit. Ca urmare, turoperatorii care concep si promoveaza marca turistica Brāncusi īntāmpina dificultati datorita imposibilitatii alinierii serviciilor turistice oferite la normele calitative cerute pe plan european si international.

Gorjul reprezinta o destinatie turistica īn cadrul macroprodusului turistic Romānia.

Īn tarile cu traditie īn domeniul industriei ospitalitatii exista programe turistice de 12 zile īn care turistii nu au timp sa se plictiseasca. Un produs turistic care se desfasoara pe parcursul a 7 zile numai īn Gorj n-ar fi deocamdata posibil, deoarece turistul strain este dinamic, amator de programe dense. El vrea sa "puncteze" cāt mai multe obiective, atractii si activitati turistice īn agenda sa turistica (turoperatorii din SUA promoveaza īn cadrul ofertelor lor programul "Europa īn numai 5 zile").

Īn Gorj, de obicei, vizitatorul vede doua manastiri, operele lui C. Brāncusi, apoi se plictiseste si pleaca mai departe spre alte atractii turistice. De altfel, aici trebuie stabilita ca strategie de marketing, promovarea īn cadrul aceluiasi produs turistic (de tip circuit) a doua sau mai multe destinatii turistice complementare (nordul Olteniei: Vālcea, Gorj, Mehedinti).

Ca urmare, o atractie precum operele lui Brāncusi de la Tg-Jiu constituie numai motivul principal prin care turistii straini sa fie atrasi īn Romānia, urmānd ca, odata ajunsi aici, acestia sa fie orientati spre celelalte obiective turistice.

Realitatea arata ca activitatea de incoming este slab dezvoltata īn judetul Gorj. Marea majoritate a agentiilor de turism romānesti desfasoara preponderent o activitate de outgoing, considerata īn prezent de catre operatorii autohtoni ca fiind mai profitabila.

Daca avem īn vedere faptul ca, īn momentul de fata, cererea pentru turismul intern este īn scadere si va urma acest trend pāna cānd situatia economica a populatiei se va īmbunatati, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea īn Gorj a cāt mai multi turisti straini ce provin din tarile dezvoltate. Ori, datele oferite de statistica ne arata ca numarul turistilor straini si īnnoptarilor este mic īn comparatie cu potentialul turistic.

Īn general, īn Gorj, turistii vin īn grupuri organizate, īn cadrul unor circuite concepute, distribuite si promovate de agentiile turoperatoare din Bucuresti. Gorjul constituie īn prezent numai o zona de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unei oferte turistice deosebit de atractive care sa urmareasca retinerea turistilor cu cel putin īnca o zi īn zona. Pentru a īmplini acest deziderat este necesara elaborarea unei strategii de marketing coerente la nivelul īntregii zone turistice a Gorjului. Īn acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicati si interesati de dezvoltarea industriei ospitalitatii īn regiune pentru a stabili continutul programelor turistice care vor fi promovate sub marca Brāncusi.

4.2. Analiza SWOT a produsului turistic Brāncusi

Īn vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brāncusi.

Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brāncusi putem mentiona:



. Valoarea artistica exceptionala a complexului operelor brāncusiene de la Tg.Jiu;

. Valoarea de unicat. Reprezinta cel mai mare complex īn aer liber realizat vreodata de Brāncusi, avānd o valoare incomensurabila;

. Amplasarea operelor ce formeaza tripticul brāncusian pe axa care īmparte orasul Tg.Jiu īn doua parti egale. Axa Brāncusi are o lungime de 1752 m si este pietonala, fiind locul preferat de pelerinaje ale localnicilor si turistilor;

. Īn proximitatea operelor brāncusiene, pe axa se afla cele mai importante structuri de primire cu functiuni de cazare, restauratie si agrement (hotelurile Gorj si Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brāncusi, catedrala Sfintii Apostoli etc.);

. Organizarea anuala la Tg. Jiu a concursului international de sculptura "C Brāncusi" ;

. Brāncusi este cea mai cunoscuta personalitate din istoria Romāniei, īn tara si īn strainatate, fiind o punte de legatura īntre arta si turism;

Brāncusi este adevaratul mentor spiritual al romānilor, este idolatrizat si constituie un "bun" national;

. Brāncusi este universal, apartine prin opera sa si prin imagine patrimoniului universal;

. Brāncusi reprezinta o marca a calitatii īn arta, o institutie, o certitudine. Promovarea imaginii lui Brāncusi īn turism reprezinta garantia reusitei īn conditiile promovarii profesioniste a produsului turistic;

Numarul mare de iubitori ai artei lui Brāncusi constituie un atu important īn promovarea turismului cultural īn Romānia īn general si īn Gorj īn special;

. Existenta īn īntreaga lume a peste o suta de fundatii, asociatii si cluburi care promoveaza opera si imaginea lui C. Brāncusi;

Turismul de tip evenimente prin organizarea manifestarilor culturale legate de C. Brāncusi (Stagiunea de iarna a scolii de Arte, Omagierea sculptorului cu ocazia zilei de nastere, Salonul de iarna al artelor populare, Simpozionul "Brāncusi cel fara de sfārsit", Sacrul īn arta - Salonul de primavara al tinerilor sculptori, Programul de turism cultural: "Drumul lui Brancusi", Salonul national de fotografie de arta "Masa tacerii", Miracolul Brāncusi - spectacol de sunet si lumina la Coloana fara sfārsit, Raliul "Coloana infinitului", Colocviu: "Brāncusi - energia infinitului," Tabara de sculptura "Constantin Brāncusi"(lemn, sticla, piatra), Colocviu: "Mostenirea Brāncusi - solutii si responsabilitati", Nominalizarea premiilor Brāncusi, Salonul de toamna al artelor populare, Salonul de toamna al sculptorilor gorjeni, Festivalul acordarii anuale a premiilor Brāncusi pentru arta).

. Existenta unui potential turistic alternativ care permite realizarea unor programe turistice complexe si variate, avānd ca principal punct de atractie operele brāncusiene de la Tg. Jiu: case traditionale, artizanat, posibilitati de turism sportiv (vara-iarna), potential natural ridicat ( existenta unor izvoare naturale), forme de relief deosebite, mediul natural bine conservat, diversitatea deosebita, peisajele naturale atractive (cu paduri, rāuri, lacuri, munti), specialitatile gastronomice locale, bucataria traditionala, obiceiurile si traditiile, muzica si dansurile traditionale, sporturile de iarna, agroturismul, ecoturismul ;

. Populatia locala este primitoare si deschisa turismului; īn plus autoritatile locale (responsabilii politici si administrativi ai judetului) au identificat turismul ca o activitate prioritara īn dezvoltarea economica a judetului, care ar putea conduce la dezvoltarea economica generala a regiunii Oltenia; firmele private manifesta, de asemenea, un interes sporit pentru turism. Turismul fiind domeniul propice pentru reconversia fortei de munca disponibilizate din sectorul energetic (īnca majoritar īn judetul Gorj)

. Infrastructura turistica de baza din anumite locuri poate fi dezvoltata de la zero;

. Multitudinea formelor de turism practicate īn judetul Gorj: turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vānatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreare si agrement.

Turismul cultural prezinta mari posibilitati de atractie pentru turistii straini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural national īn cel european si mondial (operele lui Brāncusi)[22].

Īn plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici: confectionarea de obiecte din sticla (existenta īn Tg. Jiu a trei fabrici de sticla si a doi maestri sticlari recunoscuti īn lumea īntreaga), pictarea icoanelor (pe sticla si icoane de vatra, unice īn lume: Tismana, Polovragi) ,sculptura īn lemn (Pestisani-Hobita, Novaci), olaritul (Galesoaia), sculptura īn piatra (Pestisani, Dobrita), tesutul (Tismana, Arcani, Runcu - celebrele ii gorjenesti si covoarele de Tismana) si lucraturile din piele, blanarie (Novaci, Baia de Fier) . Ca urmare, consideram ca este indispensabila crearea unor retele de expozitii cu vānzare a artizanatului gorjean, care sa aiba activitate de centre de informare si promovare turistica.

Turismul rural, forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzānd atāt activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, presta de servicii suplimentare) cāt si cea economica (de regula agricola) gaseste īn satele gorjene premise favorabile de dezvoltare. Promovarea circuitului brāncusian include satele legate de copilaria, scoala si calatoriile de cunoastere ale lui Brāncusi (Hobita, Pestisani, Bradiceni, Tismana)

Turismul īn arii naturale protejate. Īn judetul Gorj exista urmatoarele rezervatii: Izbucului Jalesului, Rezervatia Botanica Cioclovina, Padurea Gorganu, Sfinxul Lainicilor, Cheile Sohodolului, Muntele Oslea, Piatra Buha, Pestera Gura Plaiului, Cotul cu Aluni, Pestera Cioaca cu brebenei, Piatra Biserica Dracilor, Poiana narciselor din Tg -Jiu si Preajba.

Turismul de tranzit necesita īmbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cāt si a serviciilor aferente.

Turismul de congrese si reuniuni se propune a se intensifica utilizānd infrastructura turistica īmbunatatita a unor orase ca Tg- Jiu,, Motru, Tārgu Carbunesti, zona avānd atuuri mari pentru a fi inclusa īn oferta turistica nationala si internationala pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreare, odihna si agrement trebuie extins prin amenajari nai ales īn zona periurbana.

Punctele slabe ale produsului turistic Brāncusi

- inexistenta unui muzeu Brāncusi cu toate operele īn miniatura si explicatiile scrise aferente;

- inexistenta unor ghizi bine pregatiti īn cunoasterea operei si biografiei lui Brāncusi precum si a limbilor straine;

- lipsa de comunicare si de coeziune īntre autoritatile locale si fundatiile si asociatiile pro-Brāncusi pentru realizarea unor obiective de interes comun;

- mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degraba decāt sa ofere servicii de calitate, inclusiv servicii turistice legate direct de promovarea operelor si imaginii lui Brāncusi;

indiferenta oamenilor pentru protejarea operelor de arta si a mediului;

- numarul mare de cersetori care agaseaza grupurile de turisti straini, creānd o imagine generala defavorabila;

inexistenta unui salon restaurant cu specific brāncusian (Brāncusi fiind un priceput si pasionat bucatar, autor de retete culinare de mare valoare);

- insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a personalului;

- interes scazut pentru investitii;

- calitatea relativ slaba a serviciilor turistice oferite īn regiune;

- indicele redus de ocupare a capacitatii de cazare (cea 30%);

- perturbarea transportului datorat starii cailor de acces (infrastructura precara, lipsa indicatoare, gropi);

- deficiente ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, harti, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare si de curatenie a unor monumente;

lipsa unor marcaje turistice;

- existenta īn unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei;

- insuficienta oferta de agrement;

- teritoriul nu dispune decāt de echipamente foarte sporadice de recreare si sport accesibile turistilor;

- insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent;

- insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere si a unei semnalizari eficiente, a unor informatii turistice), inexistenta centrelor de informare turistica, lipsa materialelor promotionale de tipul brosurilor oferite gratuit īn cadrul unitatilor de cazare sau īn parcul municipal unde sunt amplasate doua din operele lui C. Brāncusi, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul sa poata afla activitatile si evenimentele culturale ce se desfasoara pe parcursul sejurului sau; lipsa organizarii evenimentelor care pun īn evidenta traditiile si obiceiurile din regiune;

. aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijarii multor monumente chiar din zonele istorice.

Oportunitati

. refacerea retelei judetene de drumuri, prioritate avānd cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic, de regula frecvent cautate;

. consolidarea relatiilor de parteneriat īntre toti operatorii turistici din zona; īn acest sens trebuie concepute si promovate programe turistice care sa combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Vālcea si Mehedinti sau realizarea unui circuit "Turismul īn Oltenia de nord" care sa includa manastirile renumite din aceasta zona, turismul rural si operele lui C. Brāncusi;

. crearea unei Burse de turism la Tg. Jiu;

. organizarea de īnchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta. Aceste case ar putea fi integrate īn una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din Romānia;

. dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte, seminarii precum s infrastructura aferenta, deoarece afacerile se numara printre motivatiile principale ale turistilor de a reveni īn Gorj si de a cunoaste zona;

. īncurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (de aventura, stiintific, treking, waching birds etc.);

. sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale legate de Brāncusi;

. crearea de noi locuri de munca si aparitia oportunitatilor de a face cariera īn domeniul industriei ospitalitatii;

. īmbunatatirea infrastructurii;

. constituirea unei retele de centre de informare turistica īn apropiere principalelor obiective turistice;

. crearea unui centru international de afaceri īn apropierea axei Brāncusi;

. crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini īn sectorul turistic; integrarea īn programele finantate de Uniunea Europeana;

. interesul crescut al turistilor din Franta, Luxemburg, Belgia pentru operele lui Brāncusi;

Amenintari:

. eventuala degradare prematura a monumentelor de arta si arhitectura;

. cresterea competitivitatii īntre regiuni si lipsa de colaborare īntre acestea;

. scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;

. diminuarea disponibilitatilor de timp liber;

. schimbarea preferintelor consumatorilor de turism cultural, respectiv migrarea turistica catre alte forme de turism si alte tari si/sau regiuni;

. concurenta acerba manifestata pe plan intern si international īn turism, turismul ilicit;

. instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;

. conditii meteo nefavorabile, combinate cu eventuale dezastre naturale;

. proasta perceptie a Romāniei īn exterior.

4.3. Strategii de promovare

Destinatia turistica Tg.Jiu-operele brāncusiene este inclusa īn 40-45% din circuitele turistice īn Romānia, īnsa, īn general, este considerata o zona de tranzit, durata medie a sederii turistilor aici fiind de 1-1,5 nopti.

Ca urmare, consideram ca se impune conceperea unei oferte unitare personalizate . Aceasta trebuie sa includa programe turistice proprii, are sa permita retinerea turistilor 3-4 nopti īn zona. O astfel de oferta ar trebui sa cuprinda propuneri combinate, o diversitate de programe de vānatoare si pescuit, drumetii, plimbari cu cai, mountain-bike, vizite la stāna, alpinism, parapanta etc. Īn vederea facilitarii conceperii unor programe turistice unitare pentru "Brāncusi" este necesara existenta unei comunicari eficiente īntre reprezentantii agentiilor de turism si ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni etc.).

Initiative īn acest sens exista. Astfel, o serie de agentii din Tg-Jiu au conceput programe pentru turismul de aventura, oferte care īnsa nu au trezit pāna īn momentul de fata interesul (īn special river rafting pe Jiu). Lipsa de interes a unor agentii prezente la tārgurile internationale de turism fata de oferta "Brāncusi" poate fi explicata prin faptul ca. īn majoritatea lor, acestea prezinta programe de incoming, fiind astfel interesate īn principal sa-si vānda propriile produse turistice.

Īn concluzie, crearea unei marci turistice "Brāncusi" trebuie, sa aiba īn vedere faptul ca este necesar ca acest produs sa fie unul complet, care sa includa vizitarea si a unor atractii culturale precum manastiri, muzee, biserici, cetati etc.. Pentru a reusi prelungirea sejurului turistic īn zona mai mult de 2 zile trebuie concepute atractii suplimentare, īn afara manastirilor, turismul de aventura: plimbarile cu barca pneumatica pe Jiu, alpinismul, parapanta, mountain-biking, turismul ecvestru.

Īn ceea ce priveste construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avānt deosebit īn ultimul timp),se considera ca trebuie avuta īn vedere realizarea unei arhitecturi traditionale, atāt exterioare cāt si interioare care sa creeze o atmosfera specifica zonei. Este evident ca turistii straini īn special nu sunt atrasi de unitatile de cazare standard, care nu corespund dorintei lor de a vedea ceva special, deosebit care sa-i īncānte si sa-i determine sa revina īn acest locuri si sa povesteasca experientele avute īn Gorj cunoscutilor. Īn acest sens este recomandabila construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice care sa utilizeze, ca material de constructie īn cāt mai mare masura lemnul. Īn plus, īn cadrul produselor turistice, īn zona trebuie valorificata gastronomia specifica, traditionala si integrate manifestarile culturale (de exemplu, organizare de programe folclorice cu ocazia cinelor).

Pentru a sustine importanta dezvoltarii unor oferte ce tin de turismul sportiv, se remarca faptul ca turistii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, prefera īn Romānia turismul de aventura, cum ar fi cataratul pe munte drumetiile īn zonele greu accesibile, mersul pe bicicleta, calatoriile pe rāuri montane si practicarea de sporturi extreme.

Principala masura care trebuie īntreprinsa īn cadrul acestei politici de marketing este evident ca trebuie sa vizeze redimensionarea raportului dintre pretul produselor turistice si calitatea serviciilor prestate, astfel īncāt tarifele mari practicate sa fie justificate de o calitate pe masura.

Avānd īn vedere ca principala atractie a zonei o constituie produsul turistic "Brāncusi"si manastirile, trebuie conceputa o strategie īn ceea ce priveste tarifele de vizitare a acestor obiective, diferentierea acestora īn functie de provenienta turistilor (romāni, respectiv straini) creeaza frustrare īn rāndul turistilor straini care nu īnteleg aceasta "discriminare", īnsa este agreata de turistii romāni care o considera o masura de protectie sociala a populatiei autohtone. Pentru a promova vānzarile se poate concepe un instrument de marketing are sa permita vizitarea tuturor operelor brāncusiene sau a manastirilor īn schimbul platii unui pret global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare manastire īn parte. Īn mod similar poate fi conceput si comercializat un voucher care sa permita vizitarea tuturor muzeelor din zona la un pret promotional.

Atāt īn unitatile de cazare cāt si la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera ca este benefica practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenti.

Ceea ce se recomanda structurilor de primire din Gorj este promovarea unor preturi mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turisti la destinatie, urmānd ca aici sa-i determine pe acestia sa cheltuiasca mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii īn zona, drumetii, vizitarea unor atractii locale (stāna, rezervatii), organizarea unor programe folclorice; comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la muncile cāmpului etc.

Īn momentul de fata, īn Tg -Jiu[23] nu par sa existe agentii de voiaj locale care sa fie recunoscute ca agentii receptoare ("ground operator") de catre societatile de turism nationale si europene.

Agentiile de turism locale (ca, de altfel, majoritatea celor din Romānia) prefera sa desfasoare o activitate de "outgoing" (trimiterea turistilor romāni īn strainatate), prestānd o activitate de detailisti pentru turoperatorii din Bucuresti sau alte orase mari din tara.

Ca urmare, o oportunitate deosebita a agentiilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activitatii de incoming, constānd īn atragerea turistilor straini īn Gorj. Īn acest sens, este necesara colaborarea cu marii turoperatori internationali precum TUI, Thomson, American Express, Thomas Cook etc.

Īn acest domeniu, operatorii din turism au semnalat problemele care apar uneori īn relatia īntre agentiile de turism si unitatile de cazare, comunicarea dintre acestea fiind uneori defectuoasa. Astfel, au aparut situatii īn care tarifele contractuale īntre aceste unitati au fost mai mari decāt cele afisate la receptie. Rezultatul a fost acela ca pretul practicat de agentiile de turism a fost mai mare decāt cel practicat de unitatea de cazare pentru turismul neorganizat (pe cont propriu). Ca urmare, turistii care au apelat la serviciile intermediarilor din industria ospitalitatii, odata ajunsi la receptie au fost nemultumiti de discrepanta dintre tarife.

Obiectivele si strategiile privind promovarea pe piata a produsului turistic "Brāncusi" vor fi implementate printr-un Program National de Marketing si Promovare, care va cuprinde actiuni cu adresabilitate la nivelul profesionistilor din turism si/sau al potentialilor turisti.

Programul va fi revizuit si adaptat periodic (de preferinta anual) si va cuprinde:

. evaluarea rezultatelor activitatii de turism;

. analiza activitatii de promovare desfasurate;

. analiza tendintelor cererii turistice;

. analiza serviciilor si produselor oferite;

. identificarea de noi produse si servicii ce pot fi oferite cu succes pe piata;

. stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului;

. stabilirea cadrului organizatoric de realizare;

. evaluarea impactului pe care īl va avea aplicarea programului propus asupra pietei turistice interne (numar de turisti, venituri din turism).

Programul de promovare trebuie sa aiba īn vedere doua obiective principale: prezentarea īntr-un mod cāt mai atragator a avantajele vizitarii de catre turisti a Gorjului si crearea unei bune reputatii pentru serviciile turistice din aceasta regiune.

O conditie esentiala a elaborarii si implementarii Programului National de Marketing si Promovare a operelor lui Brāncusi o reprezinta crearea cadrului organizatoric adecvat - de tip partenerial īntre organe ale administratiei centrale si locale de stat, agenti economici, asociatii si organizatii profesionale, cu statut propriu de organizare si functionare.

Birourile de informare turistica ale oraselor au fost īnchise dupa regresul turistic de la sfārsitul anilor '80. Anumite proiecte de realizare a unor astfel de centre de informare au existat, dar n-au fost duse pāna la capat. De aceea īn continuare se va propune un model de centru de informare turistica īn Tg. Jiu pentru promovarea produsului turistic "Brāncusi".

Centrul de informare si promovare turistica "Pro Brāncusi"

Acest centru are ca obiect de activitate furnizarea de informatii turistice despre opera, imaginea si a tuturor serviciilor conexe care compun produsul turistic "Brāncusi" atāt catre turisti, cāt si catre agenti economici si persoane fizice care presteaza servicii turistice. De asemenea, va acorda sprijin si asistenta tehnica celor care intentioneaza sa īnceapa activitati economice īn domeniul turismului cultural.

Īn preocuparile centrului intra si editarea materialelor promotionale, distribuirea lor, activitati intense de promovare (aplicarea unui marketing agresiv), precum si organizarea strategica a politicilor de marketing avānd ca obiect produsul turistic "Brāncusi". Pe baza studiilor de piata, a argumentarii acesteia si a identificarii pietelor tinta, se urmareste determinarea conceperii a noi produse turistice culturale cu tematica brāncusiana care sa satisfaca aceste piete.

Pagina pe Internet a centrului (www.e-probrāncusi.ro) reprezinta un ghid turistic on-line care este mentionat īn cadrul celui mai complex portal din Romānia - www.infotravelromania.ro.

Centrul de informare si promovare turistica "Pro Brāncusi" ofera pentru turisti:

. materiale promotionale si informative: harti turistice, brosuri, pliante, postere, afise etc.;

. servicii si pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;

. informatii despre Brāncusi si posibilitati de cazare si servire a mesei īn hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodarii taranesti;

. informatii despre obiective turistice naturale si cultural-istorice;

Centrul pune la dispozitia turistilor o banca de date computerizata īn care pot gasi orice informatie legata de zona turistica a Gorjului; informatii prin Internet si e-mail pentru planificarea vacantelor si a rezervarilor pentru servicii turistice, informatii turistice despre Romānia.

Īn plus, trebuie sa mentionam faptul ca Centrul de informare si promovare turistica "Pro Brāncusi" ofera prestatorilor de servicii īn turism:

. informatii si instruire asupra modului de prestare a serviciilor īn turismul cultural;

. informatii si īndrumare pentru īncheierea si realizarea contractelor cu agentiile de turism;

. consultare īn realizarea de noi investitii conform cerintelor pietei turistice interne si externe;

. cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice īn banca de date a Centrului pentru a-i face cunoscuti pe piata turistica;

. servicii de promovare īn vederea valorificarii produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul, istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, manastirile din Gorj etc.;

. informatii despre programe de pregatire elaborate si prestate de experti pentru formare, marketing si management īn turismul cultural, īn cazul īn care, conform aceasta activitate de optimizare a relatiilor turist-ofertant, coroborata cu munca de promovare īn toate mediile a potentialului turistic brāncusian, va duce la cresterea īnsemnata a numarului si calitatii turistilor care viziteaza judetul Gorj, atunci se realizeaza scopul strategic pe termen lung, si anume acela de a determina noi si importante investitii īn turismul cultural.

De remarcat ca se intentioneaza determinarea colaborarii punctelor de informare turistica si a dispeceratelor de cazare create īn unele zone turistice din judetul Gorj precum: Tīrgu Jiu, Motru, Novaci, Tārgu Carbunesti.

Astfel, orice turist care intentioneaza sa efectueze un voiaj īn Gorj va putea obtine informatii si efectua rezervari apelānd la serviciile acestui centru, cu sediul īn Tīrgu Jiu si filiale īn principalele destinatii turistice ale Gorjului. Este benefica o colaborare cu celelalte centre de informare turistica pe teme culturale din Romānia pentru a promova realizarea unor circuite care sa lege zonele turistice vecine (de exemplu, un circuit īn nordul Olteniei si va include īn itinerar Vālcea, Gorjul si Mehedinti

Acesta va trebui se va pune la dispozitia vizitatorilor informatii si materiale publicitare īn special culturale (ghiduri, brosuri, pliante, prospecte, harti, casete video, CD-uri) cu privire la atractiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile si posibilitatile de cazare, masa, transport, agrement, tratament din judetul Gorj si cele īnvecinate. Aceste materiale promotionale trebuie sa fie diversificate, de o calitate grafica, artistica si informationala deosebita si oferite īn mod gratuit.

Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zona prin intermediul unor actiuni care sa ajute si sa informeze pe turisti despre locurile unde s-a nascut, trait si creat Brāncusi. Aici trebuie sa fie oferite formatii utile fiecaruia dintre calatorii, sositi cu trenul, autoturismul, autocarul.

Locul ideal ar trebui sa fie vizibil, cu un aflux ridicat de turisti, accesibil acestora.. Indiferent de locul amplasarii centrului, acesta urmeaza sa fie īnscris īn toate ghidurile turistice, promovat la toti operatorii din turism, precum si prin panourile indicatoare, precizāndu-se adresa si cum se poate ajunge la acest centru, indicatoarele urmeaza sa fie amplasate pe traseu, īncepānd cu portile de intrare īn municipiu, respectiv, gara, statii de autobuz care efectueaza curse judetene si interjudetene.

De asemenea, informatii cu privire la existenta acestui centru si datele pe care le poate oferi urmeaza sa fie publicate īn ghiduri internationale sau pagini īn care au aparut deja capitole despre Romānia, unde sunt incluse si harti ale Gorjului.

Complementar acestui centru este necesara realizarea unui punct electronic stradal de informare turistica pe baza unei aplicatii soft de promovare turistica.

Acest punct de informare pilot trebuie situat īntr-un loc de maxim tranzit (axa Brāncusi - loc īn care afluenta de turisti este maxima). Punctul va furniza informatia necesara oricarui turist care intentioneaza viziteze judetul Gorj, īntr-o prezentare inedita, simpla si cu maxim impact, care sa concentreze toate informatiile necesare turistilor.

Punctul de informare turistica integrat eventual centrului preconizat trebuie sa aiba, īntr-o vitrina protejata, un monitor de dimensiuni mari conectat la un calculator performant. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicatie soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, caile si mijloacele de acces, posibilitatile de cazare, alimentatie, serviciile complementare, punctele de informare turistica deja existente din mediul rural, mersul trenurilor, avioanelor, informatii referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital, politie, agentii de turism, case de schimb valutar etc.). Acest sistem va fi amplasat īntr-un spatiu luminat, pentru a fi usor vizibil si va functiona non-stop.

Aplicatia trebuie sa fie spectaculoasa (va atrage turistul), bilingva (romāna si engleza) si va prezenta datele cele mai importante (cai de acces, oferte de cazare, alimentatie etc.), īntr-un mod cāt mai simplu si mai usor de retinut. Ea va fi conceputa īntr-o maniera moderna (animatie, efecte speciale, sunet), avānd o durata de aproximativ 15-20 minute, astfel īncāt sa nu plictiseasca turistul.

Aceasta aplicatie va rula si pe Internet si cd-rom. Īn cadrul prezentarii multimedia vor fi incluse site-uri care vor oferi informatii detaliate cu privire la principalele obiective turistice. Informatiile turistice vor fi structurate pe baza unei clasificari geografice, utilizatorul putānd opta si pentru o selectare "per obiectiv". Cd-rom-ul de promovare a turismului din Gorj poate contine aceasta aplicatie multimedia si celelalte site-uri de prezentare turistica a judetului Gorj, furnizānd informatii complete despre orice punct de interes turistic.

O alta propunere cu privire la promovarea turismului īn Gorj consta īn amplasarea unor puncte de informare turistica (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator cu internationalul "I" deja cunoscut) īn cadrul unitatilor de cazare. Aici turistii pot afla informatii despre atractiile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, tārguri mestesugaresti, obiceiuri populare' destinatii, unitati de cazare, masa, agrement, tratament, muzee, centre cultural etc . Tot aici pot fi expuse produse specifice, locale/regionale, de arta populare ceramica, masti populare, linguri de lemn si alte obiecte de artizanat, care sa fie si comercializate. Rolul este de instruire, educational si pregatire culturala si estetica.

Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Gorj cu privire la locatiile atractiilor turistice se considera ca este indispensabila crearea unei retele de semnalare turistica. Īn aceste sens, trebuie definite:

. informatiile ce trebuie oferite (harti, vizualizarea locatiilor obiectivelor turistice si structurilor de primire, adresele de contact direct cu acest loc etc.) si limbile īn care vor fi furnizate;

. nivelurile de informatie (intrarea īn teritoriu, apropierea de zonele mentionate);

. amplasarile exacte ale punctelor de informare turistica;

. estetica panourilor, normele grafice si materialele utilizate;

. organizarea punerii īn practica si īntretinerea acestor panouri.

Una dintre modalitatile cele mai eficiente de promovare consideram ca o reprezinta invitarea reprezentantilor turoperatorilor si agentiilor de voiaj sa vina īn Gorj sa descopere ei īnsisi caracteristicile acestui produs turistic si sa decida īn final acceptarea sau nu a acestuia. Desi acest tip de actiune este relativ costisitoare, experienta demonstreaza ca documentarea agentilor de turism straini cadrul statiunilor si unitatilor de cazare reprezinta cel mai bun mod de a promova serviciile acestora.

Realizarea unor info-tururi culturale īn Gorj cu jurnalisti de turism constituie o actiune promotionala care ar putea fi īntreprinsa de Asociatia pentru Turism "Brāncusi" care va avea un real succes, avānd īn vedere articolele aparute, ulterior vizitelor de informare, īn presa din Germania si S.U.A.

Avānd īn vedere concurenta acerba de pe piata turistica internationala, credem ca se impune participarea cu stand propriu la cāt mai multe tārguri si expozitii internationale, atāt īn cadrul pavilioanelor nationale, cāt si īn cadrul saloanelor specializate pe teme turistice, unde produsului turistic "Brāncusi" trebuie sa i se realizeze o promovare agresiva.

CONCLUZII

Turismul īn judetul Gorj poate fi orientat spre mai multe directii: turism istoric si religios, turism sportiv si de agrement, turism speologic, silvestru, dar mai ales turismul cultural si etnocultural, īncarcat de o bogata si īndelungata traditie romāneasca.

Valoarea si densitatea monumentelor istorice - biserici si manastiri (Tismana, Polovragi, Lainici, Visina etc.), cetatile dacice si castrele romane, vestitele cule ale Gorjului situeaza judetul printre primele īn tara din punct de vedere al resurselor cultural-istorice. Unic si inegalabil īn lume ramāne "Complexul muzeistic brāncusian īn aer liber de la Tg Jiu", daltuit pentru eternitate de titanul de la Hobita. Acesta reprezinta un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes international, care, prin punerea īn valoare, ofera posibilitatea dezvoltarii accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursa de crestere economica semnificativa a īntregii zone īn urmatorii ani.

Gorjul este renumit pentru frumusetea peisajelor sale, pentru bogatia traditiilor, pentru manastirile sale, si mai ales pentru capodoperele artei populare. Toate aceste aspecte au fost stilizate si imortalizate cu genialitate prin forta simbolurilor de catre Constantin Brāncusi prin tripticul de la Tg Jiu: Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana recunostintei fara de sfārsit. Din ratiuni obiective, dar mai ales subiective, operele lui Brāncusi de la Tg. Jiu nu au fost promovate cu profesionalism pentru atragerea turistilor si dezvoltarea, implicita, a turismului ca ramura economica si alternativa la profilul energetic al judetului. Desi valoarea artistica deosebita a celor trei opere create la Tg- Jiu poate constitui o garantie a atractiei turistilor, lipsa masurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reusit sa impuna pe piata turistica mondiala celebra marca "Brāncusi". Fara o corelare cu serviciile turistice si cu activitatea turoperatorilor locali, existenta operelor brāncusiene la Tārgu Jiu nu a fost suficienta pentru "industrializarea" turismului si introducerea pe scara larga īn circuitul turistic intern si international a produsului turistic "Brāncusi la Tārgu Jiu".

Īn vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brāncusi.

Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brāncusi putem mentiona:

. Valoarea artistica exceptionala a complexului operelor brāncusiene de la Tg.Jiu;

. Valoarea de unicat. Reprezinta cel mai mare complex īn aer liber realizat vreodata de Brāncusi, avānd o valoare incomensurabila;

. Amplasarea operelor ce formeaza tripticul brāncusian pe axa care īmparte orasul Tg.Jiu īn doua parti egale. Axa Brāncusi are o lungime de 1752 m si este pietonala, fiind locul preferat de pelerinaje ale localnicilor si turistilor;

. Īn proximitatea operelor brāncusiene, pe axa se afla cele mai importante structuri de primire cu functiuni de cazare, restauratie si agrement (hotelurile Gorj si Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brāncusi, catedrala Sfintii Apostoli etc.);

. Organizarea anuala la Tg. Jiu a concursului international de sculptura "C Brāncusi";

. Brāncusi este cea mai cunoscuta personalitate din istoria Romāniei, īn tara si īn strainatate, fiind o punte de legatura īntre arta si turism;

Brāncusi este adevaratul mentor spiritual al romānilor, este idolatrizat si constituie un "bun" national;

. Brāncusi este universal, apartine prin opera sa si prin imagine patrimoniului universal;

Oportunitatile care pot fi create prin valorificarea operelor lui Brāncusi

. refacerea retelei judetene de drumuri, prioritate avānd cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic, de regula frecvent cautate;

. consolidarea relatiilor de parteneriat īntre toti operatorii turistici din zona; īn acest sens trebuie concepute si promovate programe turistice care sa combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Vālcea si Mehedinti sau realizarea unui circuit "Turismul īn Oltenia de nord" care sa includa manastirile renumite din aceasta zona, turismul rural si operele lui C. Brāncusi;

. crearea unei Burse de turism la Tg. Jiu;

. organizarea de īnchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta. Aceste case ar putea fi integrate īn una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din Romānia;

. dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte, seminarii precum s infrastructura aferenta, deoarece afacerile se numara printre motivatiile principale ale turistilor de a reveni īn Gorj si de a cunoaste zona;

. īncurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (de aventura, stiintific, treking, waching birds etc.);

. sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale legate de Brāncusi;

. crearea de noi locuri de munca si aparitia oportunitatilor de a face cariera īn domeniul industriei ospitalitatii;

. īmbunatatirea infrastructurii;

. constituirea unei retele de centre de informare turistica īn apropiere principalelor obiective turistice;

. crearea unui centru international de afaceri īn apropierea axei Brāncusi;

. crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini īn sectorul turistic; integrarea īn programele finantate de Uniunea Europeana;

. interesul crescut al turistilor din Franta, Luxemburg, Belgia pentru operele lui Brāncusi;

Īn lucrare se propune īnfiintarea unui centrul de informare si promovare turistica "Pro Brāncusi" care poate oferi pentru turisti:

. materiale promotionale si informative: harti turistice, brosuri, pliante, postere, afise etc.;

. servicii si pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;

. informatii despre Brāncusi si posibilitati de cazare si servire a mesei īn hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodarii taranesti;

. informatii despre obiective turistice naturale si cultural-istorice;

Centrul poate pune la dispozitia turistilor o banca de date computerizata īn care pot gasi orice informatie legata de zona turistica a Gorjului; informatii prin Internet si e-mail pentru planificarea vacantelor si a rezervarilor pentru servicii turistice, informatii turistice despre Romānia.

BIBLIOGRAFIE:

1. Davidson, Rob "Tourism in Europe", Editura PITMAN, TECHNIPLUS,

Paris, 1992

2. Ionica, M. Minciu,

3. R. Stanciulescu, G. "Economia serviciilor", Editura Uranus, Bucuresti,

1997

4. Istrate, I. Bran,

E. Rosu, A. G. "Economia turismului si mediului īnconjurator",

Editura Economica, Bucuresti, 1996

5. Minciu, R. "Economia turismului", curs - material didactic,

A.S.E., 1992

6. Minciu R.

Ispas Ana "Economia turismului", Universitatea Transilvania,

Brasov, 1994

7. Pascariu, G.C., Turism international, Editura Fundatiei "Gh. Zane", Iasi

8. Pearce, D.,  Tourism Development, Longman, London, 1998.

9. Peroni, G., Marketing turistico, Franco Angeli, Italia, 1994.

10. Pop N. Marketing, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,

1996;

11. Postelnicu, Gh., Introducere īn teoria si practica turismului, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

12. Postelnicu, Gh., Economia turismului, Universitatea Crestina

"Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999.

13. Postelnicu, Gh., Turismul international. Realitati si perspective, Casa

Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 1998;

14. Savu, D.V. "Integrare Europeana", Editura Oscar Print,

Bucuresti, 1996

15. Snack O Economia si organizarea turismului, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1976;

16. Stancioiu A. Strategii de marketing turistic, Editura Economica,

Bucuresti, 2000;

17. Stanciulescu G. Tehnica operatiunilor de turism, Editura All, Bucuresti,

1998;

18. Stanciulescu G. "Managementul turismului durabil īn centrele urbane",

Ed. Economica, Bucuresti, 2004.

19. Westwood J.   Planul de marketing pas cu pas, Editura Rentrop &

Straton, Bucuresti, 1999

20. www.brancusi.ro

21. www.infotravel.ro



Kotler Ph. - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997, pag. 149.

v Kotler Ph. - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997, pag. 149.

Draica, C., - Turism international. Practici de elaborare si de distributie a produselor

turistice, All Beck, Bucuresti, 2003,pag 66.

Lache, C., - Marketing turistic, Editura TipoMoldova, Iasi, 2002, pag. 52.

Naghi, M., - Managementul unitatilor din turism si comert, vol.I, Editura George

Baritiu, Cluj-Napoca, 1999. pag. 68.

Draica, C., - Turism international. Practici de elaborare si de distributie a produselor

turistice, All Beck, Bucuresti, 2003,pag 56

www.brāncusi.ro

serban A.D. Drumuri, hanuri, tārguri si bālciuri din Gorj, Ed. Ager, Tīrgu Jiu, 2000, pag. 42.

serban A.D. Drumuri, hanuri, tārguri si bālciuri din Gorj, Ed. Ager, Tīrgu Jiu, 2000, pag. 68.

serban A.D. Drumuri, hanuri, tārguri si bālciuri din Gorj, Ed. Ager, Tīrgu Jiu, 2000, pag. 70.

serban A.D. Drumuri, hanuri, tārguri si bālciuri din Gorj, Ed. Ager, Tīrgu Jiu, 2000, pag. 72.

www.hoteleinromania.ro

www.guardotours.ro

www.primariatirgujiu.ro

Īn ceea ce priveste nomenclatura sculpturilor sale de la Tg.-Jiu, īn toamna anului 1938 Brāncusi folosea denumirea de "Stālp" pentru Coloana, iar spre sfārsitul vietii, pentru a clarifica sensul operei sale, numea piesele simplu: Masa, Poarta si Stālpul.

Īn ceea ce priveste nomenclatura sculpturilor sale de la Tg.-Jiu, īn toamna anului 1938 Brāncusi folosea denumirea de "Stālp" pentru Coloana, iar spre sfārsitul vietii, pentru a clarifica sensul operei sale, numea piesele simplu: Masa, Poarta si Stālpul.

la care "de patru ani lucra".

Aici trebuie mentionat ca sculptorul intentiona de fapt īnca din 1930 sa ridice īn Bucuresti o "Coloana fara sfārsit", asa cum a ramas consemnat īntr-un interviu (citat de I. Pogorilovschi) an I, nr. 2 / 2001

Arhiva Statului Tg.-Jiu. Dosarul de decizii pe 1937. Decizia nr. 108 din 13 septembrie 1937.

www.brancusi.ro

www.brāncusi.ro





Document Info


Accesari: 9387
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )