Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...

Politici comerciale (Tipologia barierelor comerciale)

comert

loading...









ALTE DOCUMENTE

STUDIUL OFERTEI SI A MEDIULUI CONCURENTIAL LA UN MAGAZIN DE PRODUSE LACTATE
Shoppy
IMPACTUL COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI ASUPRA DEZVOLTARII ECONOMICE
PRETURILE ADMINISTRATE
Descrierea raionului
BAZA TEHNICO- MATERIALA A COMERTULUI Teste grila
Magazinul – unitate operativa a comertului cu amanuntul
Tipologia serviciilor comerciale

Politici comerciale (Tipologia barierelor comerciale)

Bariere comerciale

        Tarifare

       Impunerea vamala

        Indeplinirea formalitatilor vamale (inclusiv evaluarea vamala, si deci stabilirea cuantumului taxelor vamale)

        Plata taxelor vamale

       Functiile impunerii vamale

        Fiscala – sursa de venit la buget

        Protectionista – sprijin pentru anumiti producatori interni

        De negociere – ofera posibilitatea negocierii, multilateral sau bilateral, de concesii tarifare reciproce

        Netarifare

Taxele vamale

        Mitul “taxei neutre” (in raport cu structura preturilor de pe piata; care sa nu distorisioneze structura productiei)

        Criterii de clasificare

       Scopul (nivelul) impunerii

       Obiectul impunerii (tipul operatiunii de comert exterior avute in vedere)

       Modul de percepere/prelevare (sau calcul)

       Modul de stabilire de catre stat

Taxele vamale dupa scopul impunerii

        Cu caracter fiscal

       Nivel in general redus

       Scopul este obtinerea de venituri la bugetul de stat

       Apar chiar si la produse care nu sunt realizate la intern (sau sunt, dar in cantitati foarte reduse)

        Cu caracter protectionist

       Nivel mai ridicat

       Se urmareste reducere fortei concurentiale a importurilor

        Obs.: este dificil de precizat unde inceteaza caracterul fiscal si incepe cel protectionist

Taxele vamale dupa obiectul impunerii

        De import

       Principalul mijloc de protejare a anumitor sectoare interne; cele mai raspandite taxe

       Lovesc intreg lantul valoric-economic (de la producatorul strain, trecand prin intermediar/comercianti, si pana la consumatorii autohtoni si producatorii interni care se folosesc de produsele din import pe post de input-uri sau factori de productie)

        De export

       Nu au o larga raspandire

       Vizeaza un nomenclator relativ redus de produse

       Pot urmari obiective precum:

        Ridicarea pretului la produsele indigene pe piata internationala in caz ca tara cu pricina este furnizor international important à nu prea are sanse; vezi argmentul tarifului vamal optim

        Limitarea anumitor exporturi (de materii prime, de pilda, pentru a incuraja prelucrarea acestora in tara li dezvoltarea de noi sectoare)

        Contracararea practicii de tip transfer pricing (preturi de transfer) ale companiilor multinationale

        Evitarea acuzarii unor producatori interni de dumping in afara granitelor tarii

        De tranzit

       Nivel redus

       Scop fiscal

Taxele vamale dupa modul de percepere

        Ad valorem

       cota procentuala din valoarea in vama a marfurilor (x%*Vv)

       Cel mai vechi tip de taxe

       Usor de perceput si gestionat

       Inconveniente (din perspectiva statului):

        Sensibilitate ridicata fata de oscilatiile conjuncturale de pret

        Nu elimina abuzuri de tipul nefacturarii marfurilor la pret real din considerente de evaziune fiscala vamala

        Specifice

       O anumita suma pe unitatea fizica de marfa importata (X u.m./ buc., t, metru cub etc.)

       Greoaie si complexe: tarif vamal detaliat, stufos; completari si revizuiri frecvente à nu au o larga raspandire pe plan international

       Avantaje (din perspectiva statului): nu depinde de valoarea in vama (deci evaziunea e in buna masura evitata) si nu fluctueaza in aceeasi masura ca cele ad-valorem o data cu modificarile conjunturale ale preturilor

        Mixte

       in plus fata de un procent ad-valorem la valoarea in vama a fiecarei unitati fizice, se mai percepe (eventual numai temporar) si o taxa specifica.

       Ex: (5% ad-valorem + 3 RON/buc)

Taxele vamale dupa modul de stabilire de catre stat

        Autonome (sau generale)

       Stabilite in mod independent, nu pe baza unor tratate sau conventii bi sau multilaterale (regim “in afara” clauzei natiunii celei mai favorizate (CNCMF))

       Nivel foarte ridicat (prohibitive)

       Nu fac obiectul negocierilor

        Conventionale (contractuale; sau de baza)

       Stabilite prin conventii sau acorduri bi sau multilaterale

       De regula sunt taxele aferente relatiilor comerciale normalizate prin acordarea regimului CNCMF (de ex. in interiorul OMC)

       Nivel semnificativ mai redus decat cele autonome

       Fac, de regula, obiectul negocierilor

        Preferentiale (de favoare)

       Foarte reduse (chiar zero)

       Sunt derogare de la CNCMF

       Se aplica in interiorul acordurilor preferentiale (U.E., S.G.P., S.G.P. C. etc)

       Sunt negociate

        De retorsiune (de raspuns)

       Antidumping (impotriva practicii de dumping, in vederea contracararii marjei de dumping)

       Compensatorii (impotriva practicii de subventionare a exporturilor, in vederea compensarii cuantumului subventiei)

        Se percep ca taxe vamale suplimentare

Protectia nominala si protectia efectiva

        Protectia nominala

       Data de valoarea “nominala” a taxei vamale inscrise in tariful vamal in dreptul categoriei de produse pentru care se judeca

        Protectia efectiva

       Te=[(Tf*Vf-Tm*Vm)/Vf-Vm]*100 unde:

        Te = rata protectiei efective

        Tf = taxa vamala nominala (de import) la produsul finit

        Tm = taxa vamala nominala (de import) la materia prima

        Vf = valoarea (vamala a) produsului finit

        Vm = valoarea (vamala a) materiei prime

Protectia efectiva – continuare

        Protectia efectiva, formula echivalenta

       Te= [(Tf – λ*Tm)/(1 – λ)]*100, unde λ (adica Vm/Vf) este gradul de prelucrare al produsului finit

        Protectia efectiva depinde, deci, de:

       Nivelul taxelor vamale la produsul finit, respectiv materiile prime

       Dispersia tarifara (= diferenta dintre taxele vamale la produsul finit si cele la materia prima; ≠ de disparitatea tarifara, adica diferenta intre cele mai mari si cele mai mici nivele ale taxelor vamale dintr-un tarif vamal dat)

       Gradul de prelucrare a produsului

Protectia efectiva – continuare

        Probleme

       De ce sa nu tinem cont si de protectia acordata bunurilor complementare?

       Idem bunuri substituibile?

       In masura in care, in sensul economic cel mai larg, toate bunurile sunt intr-o oarecare masura substituibile deoarece toate concureaza pentru banii consumatorilor, ce anume am putea exclude din calculul unei “protectii efective” (practic nimic)?

       Se opereaza inca o data cu teoria gresita a formarii preturilor pe baza costurilor si principiului valorii adaugate

       Probabil singura valoare relevanta ramane protectia nominala (taxa vamala efectiv de platit)

Protectionismul netarifar

        Dragos Negrescu, Protectionismul netarifar, Editura Economica, Bucuresti, 1998)

        Trei “generatii/valuri” ale protectionismului:

       Primul val: protectionismul tarifar

        Pentru peste 2/3 din fluxurile comerciale internationale incidenta taxelor vamale este mai redusa decat a costurilor de transport

        S-a incheiat odata cu Runda Uruguay (1986-1994)

       Al doilea val: protectionismul netarifar traditional

        Apogeu in 1987 (limitari cantitative directe si masuri care determina direct o crestere a preturilor)

       Al treilea val: protectionismul netarifar modern/contemporan

        Protectionismul netarifar “ipocrit” – sub diverse pretexte (fair trade, managed trade) sunt impuse BN

“Legea protectiei constante”

        Reducerea protectiei tarifare in perioada postbelica (in cadrul GATT) a fost dublata de o amplificare a protectionismului netarifar

       (J. Bhagwati, Protectionism, 1988)

       Obs.1: nu e propriu-zis o “lege”, deoarece nu este independenta de vointa/intentiile decidentilor

       “nu exista constante cantitative in actiunea umana” (L. von Mises)

        Obs.2: de multe ori barierele netarifare (BN) au avut un efect protectionist superior barierelor tarifare pe care le-au inlocuit

Problemele definirii BN

        Protectionismul netarifar cuprinde un ansamblu vast de reglementari si practici nationale care conduc catre discriminarea bunurilor importate in raport cu cele indigene” (Negrescu, op. cit., p. 14)

        Incercare de definire 1 (cu probleme):

        avem de-a face cu BN asupra schimburilor comerciale internationale atunci cand se cumuleaza 2 elemente:

        Interventia autoritatilor (alta decat taxele vamale)

        Intentia de restrictionare a importurilor

       Discutie: cum judecam intentia? Efectele restrictive neintentionate nu se mai califica drept bariere?

        Incercare de definire 2 (satisfacatoare):

       avem de-a face cu BN asupra schimburilor com. int. atunci cand:

        Autoritatile de stat intervin (altfel decat prin taxe vamale)

        In termenii teoriei drepturilor de proprietate privata legitima masura poate fi calificata drept o incalcare (agresiune asupra non-agresorilor) a libertatii de angajare in schimburi

        Exista BN non-guvernamentale (“private”)?

       Cazul Japoniei in anii ’90, pe piata careia se patrundea dificil, in ciuda unui regim oficial de import deschis

        Ex: distributia exclusiva

       Nu e rezonabil sa consideram astfel, deoarece totul (orice preferinta, orice acord diferentiat, orice practica comerciala comuna) poate fi (si trebuie, daca e sa fim consecventi) considerat o BN

        Exista BN private doar in logica rigida, nerealista si autocontradictorie a modelului perfect competition

Trasaturi ale BN (1)

        Sunt numeroase si vizeaza proportii semnificative din totalul importurilor

        Incidenta semnificativ mai mare la importul de produse agricole in raport cu cele manufacurate

       Pt. tarile dezvoltate raportul e de cca. 2/1

        BN se concentreaza asupra unui numar limitat de domenii à”sectorializarea” comertului international

       Ex: textile, otel, autovehicole, incaltaminte

       Obs.: se dezvolta in cascada/progresiv (textile àconfectii; otel àautomobile; semiconductori àcomputere)

        Discrimineaza intre partenerii comerciali, prin neuniformitatea tratamentului aplicat exporturilor

       Ex.: contingentele bilaterale stabilite pe baza fluxurilor traditionale/anterioare/istorice

        Sunt foarte variate:

Ex.: “la frontiera” vs. “dincolo

Trasaturi ale BN (2)

        Sunt relativ mai netransparente

       Creeaza un climat de incertitudine sporita pentru comercianti, atat datorita dificultatii evaluarii impactului lor asupra schimburilor internationale propriu-zise (o data ce au fost adoptate), cat si datorita impredictibilitatii (daca, cand, in ce tipologie etc. vor fi adoptate)

        Sunt dificil de abordat in negocieri:

       Sunt ultima “linie de aparare” a nationalismului comercialsi economic (punct “sensibil”; putin probabil  sa fie notificate transparent)

       Comparabilitatea/echivalarea BN este dificila (chiar cand e vorba de aceeasi bariera, impusa aceluiasi produs)

       Dificultatea obtinerii “reciprocitatii pe ansamblu” (ca la taxele vamale)

        BN au o legalitate discutabila in raport cu normele sistemului comercial international (multilateral)

       Ex.: Voluntary Export Restraints (VER) à desi nu incalcau litera GATT, cu siguranta contraveneau spiritului acestuia

       Restrictii “reziduale” (angajamente asumate in cadrul GATT, dar ne-onorate;  limitele retorsiunii, singurul mecanism de enforcement al sistemului multilateral)

Modalitati de caracterizare a dimensiunilor protectionismului netarifar (1)

        Indicele de frecventa (IF)

       IF= (nr. pozitii tarifare, detaliere 4 cifre, afectate de BN)/ (nr. total pozitii tarifare)

        Se aplica pe grupe de produse sau pe ansamblul tarifului vamal

        Gradul de acoperire cu BN a importurilor (GA)

       GA= (vol. valoric al imp. vizate de BN)/(vol. valoric total al importurilor)

        Se aplica pe grupe de produse sau pe ansamblul tarifului vamal

        Incercari de estimare a unui echivalent tarifar al protectiei netarifare

       (diferenta dintre pretul intern si cel mondial)

Modalitati de caracterizare a dimensiunilor protectionismului netarifar (2)

        Limite comune ale celor 2 indicatori

       Indicii sunt aceiasi indiferent de numarul de bariere utilizate pt. anumite (aceleasi) importuri

       Indicii nu fac diferenta intre diferitele tipuri de obstacole netarifare

       Insusi modul de aplicare al aceleiasi bariere poate diferi de la caz la caz

        Limite specifice

       Pentru IF:

        Nu tine seama de importanta relativa (ponderea in total importuri) a bunurilor supuse restrictiilor la import

       Pentru GA:

        Poate ascunde un regim ultrarestrictiv de import ca urmare a faptului ca prin insesi barierele impuse se reduce nivelul importurilor (la limita, GA=0 in caz de prohibitie totala, ca si la liber schimb)

        Poate supraestima protectia netarifara deoarece, pe masura ce o restrictie este relaxata, importurile vizate sporesc, ducand la proportii/ponderi sporite reflectate apoi in GA

Clasificarea BN

  1. Bariere netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor
  2. Bariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor
  3. Bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
  4. Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitatile comerciale
  5. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacolele tehnice)

I.       Bariere netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor

(Sau “restrictii cantitative la import”)

        Interdictiile (prohibirile) la import

        Contingentele de import

        Licentele de import

        Limitarile “voluntare” la export (VER)

        Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor

Interdictiile (prohibirile) la import

        Interziceri totale sau partiale, pe o perioada determinata de timp, sau nelimitat/ nedeterminat a importului anumitor produse sau grupe de produse

        Se folosesc cu precadere pentru:

       Punerea in aplicare a unor sanctiuni comerciale (in cadru multilateral (OMC); sau unilateral)

       Alinierea la prevederile unor conventii internationale privind anumite categorii de produse




       Ameliorarea problemelor legate de balanta de plati

       Prezervarea unor moduri de viata traditionale

       Ca raspuns la solicitarile unor activisti pro mediu sau drepturile omului (vezi dumpingul social si ecologic)

Contingentele de import

        Plafoane maxime (cantitative sau valorice) admise la importul anumitor produse/grupe de produse pe o perioada determinata de timp (de regula 1 an)

        Globale (fara repartitie pe tari de provenienta) si bilaterale (cu indicarea tarii de provenienta)

        Contingent de import versus contingent tarifar

       C de import e considerat bariera: importul, si asa restrictiv (de ex. cu taxe vamale mari), este permis in volum limitat

       C tarifar e considerat facilitate: importul, uzual restrictionat, este permis in conditii mai favorabile (cu taxe mai mici sau 0) in limitele unui anumit volum, le depatirea caruia se revine la regimul uzual.

Licentele de import

        Autorizatii acordate firmelor de catre autoritati (prin camerele de comert, de pilda) ce permit importul unui anumit produs/grupa de produse, pe o perioada rezonabila de timp (in functie de natura produsului si distanta geografica fata de tara de provenienta)

        Automate (pt. produsele liberalizate la import; ratiuni statistice) vs. ne-automate (pt. administrarea restrictiilor cantitative/contingentelor de import)

        Globale (nu se precizeaza numaidecat tarile de provenienta a produselor importate) vs. individuale (se precizeaza obligatoriu tara de provenienta a prod. imp.)

       Cele individuale pot fi de doua feluri

        Deschise (se precizeaza numai tara de provenienta)

        Specifice (se precizeaza tara de provenienta + plafonul (fizic/valoric) maxim admis la imp. din tara respectiva)

Limitarile “voluntare” la export

        Intelegeri “semi-oficiale” care intervin intre anumite state sau autoritati publice din tarile importatoare si autoritati publice, firme sau grupuri de firme din tara exportatoare, prin care tara exportatoare, la cererea (sau sub presiunea) tarii importatoare se obliga sa reduca volumul exportului unui produs/grupa de produse pana la un anumit nivel si pe o anumita perioada de timp

        Utilizate dupa anii ’50:

       Tipuri de produse: textile, otel, elctronice, automobile

       State care le-au folosit: SUA, UE (ca importatori); Japonia, Korea (ca exportatori)

       Interzise in cadrul OMC o data cu Runda Uruguay (cele noi; cele vechi de eliminat treptat)

        Ex. clasic: acordul SUA – Japonia, vizand comertul cu automobile, din 1981 care prevedea limitarea exporturilor japoneze de automobile la 1,68 milioane bucati anual in perioada ‘81-’83 si la 1,85 milioane bucati in perioada ‘84-’85

        Caracteristici:

       Gestionate de tara exportatoare

       Sunt considerate mai putin eficiente in limitarea importurilor decat contingentele (reticenta exportatorilor; concentrarea pe sortimente de calitate; caracter neconstrangator pentru terti ce pot profita)

       Au caracter “paralegal” (zona “gri” a protectionismului netarifar)

Aranjamentele privind comercializarea ordonata a produselor

        Intelegeri multilaterale (de regula) care vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului international cu anumite produse /grupe de produse

       “planificare centralizata” a comertului internatoinal

        Ex. clasic: “Acordul Multifibre” (1974-1994), domeniul comertului cu textile si confectii; inlocuit de “Acordul pentru Textile si Confectii” (ATC) din cadrul OMC (forma tranzitorie menita a se adapta total regimului normal in 2005)

        Accentuat discriminatorii; gestionate de tarile exportatoare; presupun un complicat sistem bazat pe principiul salvgardarii; firmele exportatoare ajung sa se cartelizeze

        Thomas Grennes, The Collision Course On Textile Quotas (http://www.cato.org/pubs/pas/pa-140.html )

II.     Bariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor

III.   Prelevarile variabile la import (taxele de prelevare)

IV.  Preturile minime si maxime la import

V.    Impozitele directe si alte taxe cu caracter fiscal (barierele paratarifare)

VI.  Masurile de retorsiune

VII.          Depozitele valutare prealabile la import

II. Bariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor – cont.

        Prelevarile variabile la import

       Practicate in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) din Uniunea Europeana

       Taxe suplimentare peste cele obisnuite (consinute in tariful vamal comun al UE), menite sa compenseze diferenta dintre pretul comunitar (mai mare) si cel mondial (mai mic); de aici apare si caracterul variabil (de ex. daca pretul mondial scade, aceste taxe vor creste)

        Preturile maxime si minime la import

       Preturile maxime:

        Folosite pentru a contracara strategia de tip monopolist a exportatorilor cu un semnificativ avantaj competitiv

        Impotriva suprafacturarii (cu scopul scoaterii valutei din tara sau repatrierii profiturilor prin tranzactii intra CTN)

       Preturile minime:

        Folosite cand preturile interne sunt semnificativ mai mari decat cele de pe piata internationale

        Folosite de ex. de SUA si CEE/UE la produse precum cele agricole, siderurgice sau circuitele integrate

II. Bariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor – cont.

        Impozitele directe si alte taxe cu caracter fiscal (barierele paratarifare)

       TVA; taxa in cascada (se aplica la intreaga valoare, nu numai la cea adaugata); accizele (tutun, tigari, produse pretroliere, etc.); taxele “oculte” (vizeaza echipamente, mijloace de transport, bunuri de capital); taxe portuare; taxe statistice; taxe sanitare; taxe consulare etc.

       Aspectul de bariere netarifare deriva nu atat din nivelurile acestor taxe, cat din cumul, ordine de prelevare, discretionarism in prelevare (implicit in instituirea si eliminarea lor)

        Masurile de retorsiune

       Masuri antidumping

       Masuri compensatorii

        Dubla natura: tarifara si netarifara (ancheta  de determinare a practicii de dumping sau subventionare contine elemente puternice de bariera netarifara)

        Ex: pt. antidumping vezi Brink Lindsey, The US Antidumping Law: Rhetoric vs. Reality, http://www.freetrade.org/pubs/pas/tpa-007.pdf

        Depozitele valutare prealabile la import

       Obligatia de a depune, inainte de derularea importului (chiar cu cateva luni), in contul organelor vamale o anumita cota-parte (chiar pana la 50%) din valoarea probabila a viitorului import, in valuta de import; fara dobanda, sau cu dobanda modica (reprezinta o finantare a statului);

       Pot conditiona acordarea licentei de import

III. Bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

        Evaluarea vamala

        Documentele si formalitatile suplimentare cerute la import

       (nr. mare de documente si formalitati; formatul diferit al acestora; reguli greoaie de completare, penalizari pentru erori; personal insuficient sau insuficient calificat in punctele vamale; vamuirea doar in anumite puncte vamale limitate la numar, situate/dotate inadecvat, cu program redus, cu personal deficitar; documente necomunicate in prealabil; ne-acceptarea anumitor certificari standard si solicitarea expresa a altora etc.)

Evaluarea vamala

        Primele prevederi: art. VII al GATT + Acordul privind aplicarea art. VII GATT, negociat la Runda Tokio (“Acordul privind evaluarea vamala”)

        Cinci metode de determinare a valorii in vama (ordinea conteaza):

       Pretul de tranzactionare (din factura comerciala)

       Pr. marfurilor identice

       Pr. marfurilor similare

       Valoarea calculata

       Valoarea dedusa

        Probleme:

       Se opereaza cu teoria “pretului corect”

       Idem teoria valorii adaugate

IV. Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitatile comerciale

        Subventiile

        Achizitiile guvernamentale

        Comertul de stat, monopolul statului si fransizele exclusive

        Monopolul de stat asupra importului anumitor produse

        Politici guvernamentale industriale si masuri de dezvoltare regionala

        Finantari pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare si alte politici tehnologice

        Sistemul national de impozitare si asigurari sociale

        Politici macroeconomice

        Politici in domeniul concurentei

        Politici privitoare la investitiile straine

  VI.          Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice)

VII.          Sistemele de evaluare a standardelor si conformitatii

                           I.          Normele de securitate (tehnice, de igiena sau securitate a muncii)

                         II.          Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea

                       III.          Normele privind reclama si publicitatea

VIII.          Normele tehnice si standardele industriale

                           I.          Reglementate de acordul TBT (Technical Barriers to Trade) din cadrul GATT-OMC (initiat in cadrul Rundei Tokio si reformat/completat in cadrul rundei Uruguay)

                         II.          Protejarea securitatii si sanatatii umane

                       III.          Protectia animalelor si plantelor / mediului inconjurator in general

                      IV.          Prevenirea practicilor incorecte (de ex.: asigurarea informarii cumparatorului)

                        V.          Altele: vizand calitatea, armonizarea “pur si simplu”

                                               I.          MPR (Mutual Product Recognition) versus Armonizare (Harmonization)

  IX.          Norme sanitare si fito-sanitare

                           I.          Reglementate de acordul SPS (Sanitary and Phitosanitary Measures) din cadrul OMC, in vigoare din 1995

Masuri promotionale si de stimulare a exporturilor

        Dumitru Miron, Politici comerciale, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2006, pp. 211 si urm.)

A.    Masuri promotionale (sau de promovare a exporturilor)

B.    Masuri de stimulare a exporturilor

            - prezumtie implicita: ca exporturile trebuie stimulate si promovate de catre stat

A. Masuri de promovare e exporturilor

        Negocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie, a unor acorduri comerciale si de plati sau a altor forme ale parteneriatului interguvernamental

       Probleme care pot fi reglementate/prinse in astfel de acorduri: clauza natiunii celei mai favorizate (CNCMF), clauza tratamentului national (CTN), evitarea dublei impuneri, reguli de origine, salvgardarea, liste de reduceri ale barierelor comerciale, reguli generale de desfasurare a schimburilor comerciale etc.

        Sprijinirea directa sau indirecta a firmelor pentru a participa la targuri si expozitii internationale

       De ex: preluarea costurilor legate de inchirierea spatiilor de expunere, costuri de deplasare, campanii publicitare aferente etc.

        Reprezentarea comerciala in strainatate

       Agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomatice (culeg info privind climatul general din tara gazda, pregatesc si elaboreaza culegeri de norme si uzante comerciale, mijlocesc contacte, intermediaza invitatii la evenimente comerciale/licitatii/targuri, elaboreaza studii de conjunctura etc.)

        Sprijinirea activitatilor promotionale ale camerelor de comert si industrie

       Legislatie; facilitati fiscale etc.

        Prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi, acordarea de consultanta si asistenta de specialitate acestora

bMasuri de stimulare a exporturilor

        De natura bugetara

        De natura fiscala

        De natura financiar bancara

        De natura valutara

Masuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara

        Subventiile directe de export

       Sume de la bugetul de stat platite direct exportatorilor pentru a le “eficientiza” activitatea de export

       Sunt dedicate unor scopuri variate (directe de export; pentru folosirea prioritara a bunurilor indigene; pentru promovarea anumitor ramuri industriale; pentru stimularea ajustarilor structurale; pentru dezvoltare regionala; pentru cercetare dezvoltare etc.)

       In principiu (mai ales cele directe de export) sunt interzise in cadrul multilateral (OMC)

       Sectoare traditional subventionate: agricultura, siderurgia, industria textila si a incaltamintei, constructia de nave etc.

       O clasificare (problematica): ne-specifice (nu vizeaza anumite afaceri sau industrii limitate; se presupune ca n-ar avea efect distorsionant à “subventia neutra”?); specifice (ar viza cu dedicatie anumite afaceri/firme su sectoare restranse de activitate si, prin aceasta, ar avea efect distorsionant, falsificand conpetitia economica)

        Primele directe de export

       Acordate firmelor care au deja activitati profitabile pe pietele externe (sau, uneori, doar interne)

       Poate fi directionata/influentata activitatea de export (tipuri de produse, piete de abordat, tehnici tranzactionale etc.)

        Subventionarea indirecta a exporturilor

       Subventionarea sectoarelor din amonte sau aval (energie, materii prime, distributie)

       Subventionarea anumitor servicii (infrastructura in general, transporturi, telecomunicatii)

Masuri de stimulare a exporturilor de natura fiscala

        Facilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri de export-import

       Scutiri de la plata drepturilor vamale la anumite bunuri/tipuri de tranzactii

       Reduceri/restituiri(drawback) de taxe la anumite importuri (de ex. prelucrare in lohn sau reexport in general)

        Facilitati fiscale acordate direct companiilor care participa la activitati de export

       Reducerea/amanarea impozitelor/bazei de impozitare la impozitele directe (care vizeaza direct companiile)

Masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar-bancara

        De regula acordate/administrate prin intermediul “Eximbank”-urilor (bancilor de import-export)

        Creditul furnizor

       Se asigura

        Creditul cumparator

       Se garanteaza

        Liniile de credit

       Ex: simple/clasice, credite consortiale, creditele de asistenta

Masuri de stimulare a exporturilor de natura valutara

        Primele valutare

       Curs preferential (mai mare; “cu prima”) la conversia valutei incasate la export in moneda nationala

        Deprecierea monedei nationale

       Stimuleaza exporturile numai pe termen scurt si numai daca se produce in ritm superior celui in care se erodeaza puterea de cumparare la intern

       Oricum, chiar atunci cand manevra reuseste, exportatorii sunt sprijiniti in primul rand pe seama populatiei autohtone, ale carei importuri au fost artificial scumpite

Masuri promotionale si de stimulare – probleme

        Pe linia calculului economic:

       Problema criteriilor: ce firma, sector, produs, tehnologie etc. stimulez sau promovez?

       cat de bine pozitionati sunt functionarii publici (birocratii) pentru descoperirea acestor lucruri?

       Ce s-ar intampla cu resursele oferite prin aceste mecanisme (daca e cazul) daca n-ar fi alocate in aceasta directie?

        Pe linia stimulentelor:

       Cat de coerent sunt motivati decidentii (mecanism adecvat de premiere/penalizare) pentru a lua deciziile corecte? Cat de vulnerabili in raport cu grupurile de interese

        In ce raport se afla astfel de politici cu principiul avantajului comparativ?

       Doua posibilitati:

        In raspar cu principiul AC: atunci de ce mai trebuie aceste sectoare stimulate/promovate?

        In concordanta cu pp AC: cine este intr-o mai buna pozitie pentru a determina/descoperi AC: birocratii sau antreprenorii àvezi discutia de la caracterul antreprenorial al AC

“Cererea” si “oferta” de protectionism

        Avem de a face realmente cu o piata? (nu, deoarece nu suntem in sfera stricta a tranzactiilor voluntare; se tranzactioneaza privilegii de tip monopolist)

        “Cererea” de protectionism:

       Companii din sectoarele concurate de importuri (in general)

       Gruparile sindicale

       Sectoarele tehnologic-intensive

       Gruparile ecologiste

       Alte categorii (sectorul lobby-ului; furnizori externi deja prezenti pe piata in dauna noilor intrati etc.)

        Oferta de protectionism

       Toate palierele aparatului de stat (legislativ, executiv, administrativ)


loading...


Document Info


Accesari: 3625
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )