Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Structura pietei bunurilor si serviciilor

comert












ALTE DOCUMENTE

TEHNICI DE PLATA SI DE FINANTARE IN COMERTUL EXTERIOR
SC.FARES.SRL
SC ANTRACT COM SRL
NEGOCIERI IN COMERTUL EXTERIOR
CONOSAMENTUL (POLITA DE INCARCARE - BILL OF LOADING)
MODUL DE INCASARI MANUAL DE UTILIZARE
Serviciile comerciale
IMPACTUL COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI ASUPRA DEZVOLTARII ECONOMICE
Sistemul relatiilor comerciale si financiar monetare internationale
Metode de studiu a cererii de marfuri

Structura pietei bunurilor si serviciilor

In sfera relatiilor de piata intra pe de o parte intreaga produtie de marfuri, iar pe de alta parte intreg consumul, atat cel productiv cat si cel neproductiv. Totodata, notiunea de piata se refera la relatiile care au ca obiect un bun oarecare, cat si la cele care au ca obiect un serviciu.




In acest context se formeaza o multime de relatii, fapt ce face ca piata sa aiba o structura deosebit de complexa. Cu toate acestea ea poate fi structuratadupă 828c21i ; anumite criterii, structurare ce pune in evidenta anumite forme ale pietei, cu consecinte in planul analizei si previziunii pietei.

a)     Un prim criteriu de structurare a pietei il reprezinta aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara actele de piata, in functie de care avem doua categorii ale pietei: piata interna si piata externa.

Piata interna cuprinde totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare care au loc in interiorul unei tari. Acest tip de piata s-a format ca urmare a dezvoltarii productiei si schimbului de marfuri, prin unificarea pietelor locale, izolate, extinzandu-se apoi odata cu dezvoltarea sferei circulatiei la scara nationala si cu aparitia a noi ramuri si subramuri de productie. In cadrul pietei interne sau a pietei nationale cum se mai numeste ea se pot deosebi o serie de piete locale care se caracterizeaza prin trasaturi specifice in ceea ce priveste amploarea, structura sau sezonalitatea actelor de schimb. Exemple de piata locala sunt piata zonelor agricole, caracterizata printr-o cerere intensa de masini si unelte agricole, sau piata litoralului si a unor zone balneo-climaterice care se carecterizeaza printr-o preponderenta a desfacerilor de marfuri alimentare si de alimentatie publica precum si o puternica sezonalitate.

Piata externa este formata din totalitatea pietelor interne ale tarilor care formeaza comunitatea internationala si cuprinde totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare de marfuri si servicii intre tari ca urmare a diviziunii mondiale a muncii.

b)     Un alt criteriu de structurare a pietei il constituie natura consumului, in functie de care piata se subdivide in doua mari grupe: piata bunurilor industriale si de echipament si piata bunurilor de consum individual.

Prima componenta a pietei are in vedere produsele destinate consumului productiv, in timp ce cea de a doua componenta cuprinde bunurile destinate consumului populatiei. Intre cele doua tipuri de piata exista anumite deosebiri sau delimitari in ceea ce priveste obiectul actelor de vanzare-cumparare, regimul de vanzare-cumparare care caracterizeaza fiecare destinatie, natura vanzatorului, natura cumparatorului, tipul de pret practicat.

Trebuie facuta precizarea ca delimitarea intre cele doua tipuri de piata din punctele de vedere enuntate mai sus este totusi relativa in anumite situatii. Astfel in ceea ce priveste obiectul schimbului, exista cazuri cand anumite produse pot fi intalnite in acelasi timp pe ambele tipuri de piata (zaharul utilizat in industria alimentara si in consumul populatiei, carnea in mod asemanator si alte produse alimentare). In mod similar se petrece fenomenul respectiv cand ne referim la natura cumparatorului, in sensul ca de pe piata bunurilor de consum individual se pot aproviziona si consumatorii industriali (rechizite, marfuri alimentare destinate unor consumuri colective etc.).

c)     Un al treilea criteriu de structurare a pietei il reprezinta modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare- cumparare, in functie de care distingem: piata produselor si piata seviciilor.



In legatura cu piata serviciilor se cuvine a fi mentionat faptul ca serviciile sunt extrem de diverse ca natura, ele putand fi grupate in servicii pure si servicii industriale. Seviciile pure nu pot fi asimilate productiei materiale (exemplu de astfel de servicii ar fi cele de prestatii casnice, spectacole, medicale) in timp ce serviciile industriale pot fi asimilate activitatilor industriale, intrucat rezultatul lor il constituie un bun similar cu cel obtinut in cadrul unei intreprinderi industriale (confectii sau incaltaminte efectuate la comanda).

In gama serviciilor pure un loc aparte il ocupa serviciile comerciale, ele devenind sub aspect economic o oportunitate atat pentru intreprinderile comerciale cat si pentru cele producatoare.

Serviciile comerciale se caracterizeaza prin anumite caracteristici dintre care mai importante sunt urmatoarele:

realizarea si consumul serviciilor comerciale au loc in mod simultan, ele reprezentand doua procese  suprapuse, legate printr-un efect de cauzalitate, ambele laturi ale raportului implicandu-se una pe alta;

utilizatorul serviciului participa la reaizarea acestuia, in conditiile in care este necesara existenta unui contact direct intre ofertant si consumator precum si participarea activa a consumatorului pentru utilizarea serviciului;

pretul serviciilor comerciale reprezinta un pret al cererii.

d)     Un al patrulea criteriu important in structurarea pietei il constituie gruparea populatiei sau a altor purtatori ai cererii pe medii, in functie de care avem doua segmente de piata: piata urbana si piata rurala.

Piata urbana ocupa in marea majoritate a tarilor dezvoltate locul principal in cadrul pietei in ceea ce priveste volumul vanzarilor de marfuri si cel al retelei comerciale. Acest tip de piata se caracterizeaza printr-un grad de concentrare ridicat ca o consecinta a densitatii demogarfice din centrele urbane si a gravitatiei comerciale catre acestea, printr-un nivel de organizare deasemenea ridicat precum si printr-o mai mare mobilitate si flexibilitate.

Piata rurala specifica mediului rural, se caracterizeaza printr-un grad ridicat de dispersie, printr-o anumita rigiditate, prin deosebiri mari de la o zona la alta si prin faptul ca nu reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona unde se desfasoara, datorita consumului natural sau a autoconsumului si a gravitatiei comerciale, mult mai pregnante in acest mediu.



loading...










Document Info


Accesari: 2222
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )