Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Studiu de caz privind codificarea, marcarea si ambalarea produselor fabricate de S.C "BRAU UNION ROMANIA"S.A

comert











ALTE DOCUMENTE

DEEP DISTRIBUTION
Acer Aspire 5720Z
Prezentare generala - Ghidul Comercial al Bucurestiului
Activitati de baza a societatii S.C. CRYSTAL S.R.L.
Produse Soft lansate sau in curs de lansare in 2003 :
Serviciile oferite de Carrefoure Orhideea
Opel Astra Classic
UN NOU MODEL DE TELEFON OFERIT DISTRIBUITORILOR AUTORIZATI CONNEX
REAL - Hypermarket Romania SRL


Studiu de caz privind codificarea, marcarea si ambalarea produselor  fabricate de  S.C "BRAU UNION ROMANIA"S.A

II.1 Date generale despre S.C "Brau Union Romania" S.A

       Societatea comerciala "Brau Union Romānia" S.A este o societatea pe actiuni de drept romānesc, īnfiintata pe durata nelimitata.

       Sediul societatii se afla īn Reghin, strada Gurghiului, numarul 65, judetul Mures, Romānia.

       Societatea poate īnfiinta filiale, sucursale, puncte de lucru, reprezentante, depozite si alte sedii secundare īn Romānia si īn strainatate cāt sa se si asocieze īn alte entitati juridice. Īn momentul de fata detine sase sucursale, si anume:

·        Sucursala "Banat Crisana" cu sediul īn Arad, strada Calea Aurel Vlaicu, numarul 270-272, judetul Arad

·        Sucursala "Dobrogea" cu sediul īn Constanta, soseaua Industriala, numarul 1, judetul Constanta

·        Sucursala "Bucuresti" cu sediul īn Bucuresti, strada Drumul Osiei, numarul 18-34, sector 6

·        Sucursala "Oltenia" cu sediul īn Craiova, strada Nicolae Titulescu, numarul 176, judetul Dolj

·        Sucursala "Moldova" cu sediul īn Bacau, strada Tolstoi, numarul 10, judetul Bacau

·        Sucursala "Transilvania" cu sediul īn Reghin, strada Gurghiului, numarul 65, judetul Mures

       Domeniile de activitate ale societatii sunt productia si serviciile. Activitatea principala este prelucrarea industriala si distributia de bere si de malt.

       Obiectul de activitate al societatii este:

       1. Īn domeniul: industriei alimentare

1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor

1596 Fabricarea berii

1597 Fabricarea maltului

1598 Productia de ape minerale īmbuteliate la surse

1599 fabricarea bauturilor nea 11411s183l lcoolice

       2. Īn domeniul: industriei celulozice, hārtiei, cartonului

            2111 Fabricarea celulozei

            2112 Fabricarea hārtiei si cartonului

            2121 Fabricarea hārtiei si cartonului ondulat si ambalajelor din carton si hārtie

       3. Īn domeniul: energiei electrice

            4031 Producerea aburului si apei calde

            4032 Transportul si distributia aburului si apei calde

            4100 Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei

       4. Īn domeniul: comertului

            5111 Intermedieri īn comertul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile    si cu semiproduse

            5112 Intermedieri īn comertul cu combustibil, minerale si produse chimice pentru industrie

            5117 Intermedieri īn comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun

            5134 Comert cu ridicata al bauturilor

            5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor produse alimentare

            5139 Comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, baturi si tutun

            5157 Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor

            5211 Comert cu amanuntul īn magazine nespecializate cu vānzarea predominanta de produse alimentare, baturi si tutun

            5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine

       5. Īn domeniul: hoteluri si restaurante

            5530 Restaurante

            5541 Cafenele si baruri fara spectacol

            5551 Cantine

       6. Īn domeniul: transporturilor

            6023 Transporturi terestre de calatori ocazionale

            6024 Transporturi rutiere de marfuri

            6311 Manipulari

            6312 Depozitari

            6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre

       7. Īn domeniul: tranzactii, īnchirieri, prestari servicii     

            7020 Īnchirierea si subīnchirierea bunurilor imobiliare proprii sau īnchiriate

            7110 Īnchirierea autoturismelor si utilajelor de capacitate mica

            7121 Īnchirierea altor mijloace de transport terestru

            7133 Īnchirierea massinilor si echipamentelor de birou

            7134 Īnchirierea altor masini si echipamente

            7414 Activitati de consultare pentru afaceri si management

            7430 Activitati de testari si analize tehnice

            7482 Activitati de ambalare

            7484 Alte activitati de servicii prestate īn principal īntreprinderilor

       8. Īn domeniul: serviciilor

            9305 Alte activitati de servicii

       9. In domeniul: metrologiei

            3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control

(cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale)

            7134 Īnchirierea altor masini si echipamente (a mijloacelor de masurare)

            7430 Activitati de testari si analize tehnice (īncercare, etalonare, verificare a mijloacelor de masura)

            7484 Alte activitati de servicii prestate īn principal īntreprinderilor (reparare, montare si instalare a mijloacelor de masurare)

       10. Īn domeniul: import export

       Operatiuni de import-export si reexport cu marfuri neprohibite de lege, īn conditiile respectarii legislatiei īn vigoare, precum si serviciile de comert īn mume propriu si pe baza de comision. Sunt posibile operatiuni specifice de comert exterior de barter, lohn si leasing.

       Capitalul social al societatii este de RON 109.499.802,5, fiind īmpartit īn 43.799.921 actiuni cu o valoare nominala de RON 2,5 pe actiune.

       Compania Brau Union Romānia a fost īnfiintata īn ianuarie 1998 ca subsidiara a grupului BBAG.Īn mai 2003, grupul BBAG a devenit parte a grupului Heineken.

       Istoria Brau Union īncepe in 1921, atunci cānd, cinci proprietari austrieci de fabrici de bere si-au reunit fortele fondānd Brau AG, devenita, mai tārziu, BBAG. Īn anii care au urmat, Brau Union cucereste pas cu pas pozisia de lider de piata īn Austria. Dupa caderea cortinei de fier, BBAG īncepe sa īsi extinda afacerile īn Europa Centrala.

       Istoria Heineken īncepe din 1864, data la care Gerard A. Heineken cumpara prima fabrica de bere din Amsterdam. De atunci, Heineken a cunoscut o dezvoltare continua, extinzāndu-se de la nivelul Olandei la scara globala.

       Īn prezent, Heineken este grupul cu cea mai larga acoperire globala din industria berii. Heineken este prezenta īn 170 de tari din īntreaga lume si numara peste 60.000 de angajati.

       Portofoliul de marci este complex si bogat, oferind 11 marci de bere si peste 47 de produse. Brau Union Romānia produce si distribuie marcile Heineken, Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi. La acestea se adauga marcile regionale Gambrinus, Harghita, Hatenaga si marca importata Zipfer.

       Prin intermediul managementului local si international, au castigat o cunoastere amanuntita a consumatorilor si clientilor, astfel īncāt sa poata oferi produse si servicii de cea mai buna calitate. Īn cadrul unui portofoliu diversificat, Heineken este cel mai valoros brand international Premium. Inovatia permanenta este cea care sta la baza vitalitatii durabile a marcilor si organizatiei companiei.

·        Codul de conduita īn afaceri

       Īn ultimii ani au fost revizuite politicile Heineken cu privire la etica īn afaceri - īn special privind coruptia, frauda sau conflictul de interese. Ca urmare, compania a conceput un program coerent  de reguli si standarde cu privire la etica īn afaceri. Preocuparea lor esentiala īn cadrul acestor actiuni a fost necesitatea de a explica īn mod clar angajatilor ce asteapta compania de la ei īn fiecare situatie.

       Codul de conduita īn afaceri al Brau Union Romānia SA reprezinta regulile pe care angajatii Brau Union Romānia trebuie sa le respecte atunci cānd actioneaza pentru si īn numele Brau Union Romānia.

       Prin "angajat" se īntelege orice persoana care are īncheiat cu Brau Union Romānia un contract individual de munca, pe durata determinata sau nedeterminata.

       Membrii Echipei de Management sunt asimilti angajatilor.

       Sunt asimilati angajatilor si persoanele care nu au contract de munca (pe perioada determinata sau nedeterminata) dar īsi desfasoara activitatea īn cadrul Brau Union Romānia īn baza unui contract de prestari de servicii īncheiat īntre companie si o terta parte.

·        Reguli pentru angajati

       A. Respectarea legilor romānesti si a reglementarilor interne Brau Union Romānia

       1. angajatii vor respecta toate legile si reglementarile relevante aplicabile īn Romānia;

       2. angajatii īsi vor defasura activitatea īn Brau Union Romānia respectānd toate politicile, procedurile si standardele Brau Union Romānia aplicabile lor;

       3. Echipa de Management este responsabila ca politicile, procedurile si standardele interne Brau Union Romānia sa fie aduse la constiinta angajatilor;

       4. Brau Union Romānia produce si comercializeaza bere, produs care intra īn categoria bauturilor alcoolice. Datorita acestui fapt, angajatii trebuie sa respecte cu strictete prevederile politcii Brau Union Romānia privind alcoolul precum si alte legi si reglementari privind consumul de alcool;

       5. īn cazul īn care reglementarile legale aplicabile īn Romania sunt mai stricte decāt politicile, procedurile si standardele Brau Union Romānia, atunci reglementarile legale aplicabile īn Romania vor prevala īn fata reglementarilor interne Brau Union Romania.

       B. Prevenirea fraudelor

       Frauda este definita ca fiind un act intentionat cu scopul de a īnsela sau de a induce īn eroare alte persoane, īn principal de a obtine un avantaj necuvenit si ilegal īn detrimentul companiei. Frauda poate īnsemna falsificarea de documente, omisiunea sau ascunderea unor fapte, īnsusirea ilegala a bunurilor, furtul, aplicarea eronata cu intentie a normelor contabile.

         

       C. Conflictul de interese

       Un conflict de interese apare atunci cānd un angajat este implicat īn indeplinirea unei sarcini īn numele Brau Union Romānia si are un interes privat, real sau potential, privind rezultatul sarcinii respective.

       D. Cadouri de afaceri

       Cadourile de afaceri includ: mese, oferte de agrement, remuneratii banesti, discount-uri pentru produse sau servicii, activitati sociale subventionate.

       E. Coruptia

       Actul de coruptie este definit ca: o oferta, promisiune sau acordare īntentionata a unei sume de bani, produse sau servicii unei persoane publice oficilae pentru ca acesta sa actioneze sau sa nu actioneze, īn sensul īndeplinirii unor īndatoriri oficiale, īn scopul obtinerii sau pastrarii de catre Brau Union Romānia a unor afaceri sau a altor avantaje necorespunzatoare īn derularea activitatilor sale comerciale.

       Angajatii vor respecta urmatoarele reguli:

          1. angajatii nu se vor implica īn acte de coruptie pentru sau īn numele Brau Union Romānia;

          2. angajatii vor raporta conducerii Brau Union Romānia orice īncercare venita din partea unui oficial guvernamental de santaj asupra Brau Union Romānia:

          3. cānd actioneaza pentru sau īn numele Brau Union Romānia, angajatii vor lua īn considerare legislatia romāneasca īn vigoare privind anticoruptia, precum si alte reglementari interne sau internationale aplicabile acestui domeniu.

       F. Aspecte legate de reteaua de aprovizionare si de desfacere

       Īn procedul de alegere a furnizorilor si clientilor, angajatii cu responsabilitati īn domeniul aprovizionarii si vānzarilor, vor selecta pe cāt posibil, firme cu o buna reputatie. Se va evita īncheierea unor contracte cu furnizori sau clienti avānd o reputatie īndoielnica atāt īn ceea ce priveste protectia mediului, conditiile de lucru si/sau drepturile omului, cāt si īn ceea ce priveste relatiile cu institutiile statului.

       G. Consultarea

       Ori de cāte ori un angajat nu este sigur daca actioneaza sau nu īn sensul prevederilor prezentului Cod de Conduita īn afaceri, acesta trebuie sa se consulte cu managerul direct.

      

·        Procedura privind sesizarea abaterilor si neglijentelor grave

       Haineken respecta legislatia si reglementarile locale si, īn acelasi timp, actioneaza īn cocncordanta cu propriile valori si principii.

       Īn ciuda tuturor eforturilor depuse, se poate īntāmpla ca unele persoane sa actioneze īn numele companiei īn concordanta cu etica īn afaceri. Un asemenea comportament poate dauna societatii, altor oameni sau companiei. Din acest motiv, fiecare angajat este obligat sa actioneze imediat astfel īncāt compania sa poata interveni si sa nu permita producerea altor pagube.

       Abateri sau neglijente grave sunt:

·       Nerespectarea serioasa a prevedrilor Codului de conduita īn afaceri;

·       Nerespectarea altor legi aplicabile, reguli, coduri de practica sau declaratii profesionale;

·       Management defectuos;

·       Abuz de putere;

·       Pericol pentru sanatatea si siguranta publica sau a angajatilor;

·       Alte comportamente sociale necorespunzatoare;

·       Tainuirea abaterilor de orice fel.

       Procedura Brau Union Romānia privind sesizarea abaterilor si neglijentelor grave, īncurajeaza orice persoana care doreste sa semnaleze si sa discute cu managementul companiei, despre o practica cu care s-a confruntat sau se confrunta īn Brau Union Romānia, practica pe care acesta o interpreteaza ca fiind o abatere grava sau un caz de neglijenta grava din partea unuia sau mai multor angajati, indiferent de functia pe care acesta sau acestia o detin īn cadrul societatii.

       Persoanele care pot semnala cazuri de abateri si de neglijente grave sunt: orice angajat Brau Union; orice angajat care nu are un contract de munca cu Brau Union Romānia, dar īsi desfasoara activitatea īn cadrul companiei īn baza unui contract de prestari de servicii īncheiat īntre Brau Union Romānia si o terta parte; reprezentantii firmelor cu care Brau Union Romānia a avut sau are relatii comerciale sau de alta natura.

·        Politica Brau Union Romānia privind consumul de alcool

       Consumul responsabil de bere este nu numai placut, dar contribuie la un stil de viata pozitiv. Cei mai multi oameni consuma alcool īntr-un mod responsabil dar, din nefericire, exista o minoritate care abuzeaza - consuma alcool īntr-un moment sau loc nepotrivit ori consuma alcool īn cantitati excesive.

       Ideea esentiala a politicii companiei este responsabilitatea: consumatorii trebuie sa consume alcool īn mod responsabil iar Brau Union Romānia are obligatia de a vinde si promova berea īntr-un mod responsabil.

II2. Codificarea, marcarea si ambalarea produselor fabricate la S.C "Brau Union Romānia" S.A.

       II.2.1 Istoria berii īn Romānia

       Īn Romānia nu s-a baut bere dintotdeauna. Exista cāteva marturii care atesta faptul ca si stramosii nostrii cunosteau acest preparat. Virgiliu relateaza ca geto-dacii beau iarna o bautura din orez. Din perioada romana nu exista īnsa alta referire la producerea acestei licori.

       Cea mai veche referire documentara se gaseste intr-un alt act din 1366 īn care se arata ca rascoala taranilor si a mestesugarilor din comuna Floresti (Cluj), au participat si Andrei morarul si Iacob berarul din Cluj. E posibil ca berea sa fi fost adusa de satii īmpamānteniti prin Transilvania. Iar romanii, desi mari amatori si consumatori de vin, sa fi gustat si ei din bautura aurie si s-o fi gasit interesanta la gust.

       Cea mai veche fabrica de bere din Romānia este cea de la Timisoara. Ea a fost ridicata la putin timp dupa īnlaturarea dominatiei otomane si instaurarea dominatiei habsburgice īn Banat. Primul document care atesta existenta acestei fabrici dateaza din 1718.

       Īn Bucuresti, primul industrias care a pus pe picioare o astfel de īntreprindere, īn 1809, a fost Johann Timpel, zis neamtul. Aceasta obtinuse aprobare de la Comitetul de ocupatie ruseasca din 1806-1812, iar īn 1815, domnul Ioan Caragea īntareste aceasta aprobare printr-un privilegiu.

       Erhard Luther fondeaza īn 1869 īn apropierea Podului de Pamānt fabrica de bere Grivita. La moartea sa, īn 1890, fabrica īi ramāne sotiei sale Sofia Luther. Dupa 15 ani, ea vinde fabrica lui Carl Czell, un industrias transilvanean care detinea si fabrica de bere de la Densusi. Acesta īsi pune zelul la treaba si modernizeaza fabrica (vezi anexa 1).

       Fabrica de bere Bragadiru īsi īncepe activitatea īn 1879, cānd Dumitru Marinescu Bragadiru pune piatra de temelie e unei fabrici de alcool rafinat, din cereale. Treizeci de ani mai tārziu, fabrica devine societate anonima pe actiuni. Tot atunci se construiesc o sectie de producere a maltului pentru bere si o fabrica de drojdie de panificatie unica īn Romānia (vezi anexa 2).

       II.2.2 Evolutia pietei romānesti de bere 1990-2000

       Piata berii din Romānia a anilor '80 poate fi caracterizata ca fiind īnfloritoare, īn ciuda faptului ca prin berariile patriei se gaseau doar cāteva sortimente de bere, si acelea numai īn lunile reci ale anului.

       Īn anul 1998, piata berii din Romānia si-a īnceput redresarea, aceasta nefiind o īntāmplare, deoarece piata romāneasca a fost inundata de valurile berii de calitate: zeci de sortimente, zeci de marci, diferite tipuri de bere si o seama de berarii de talie mondiala īsi disputa interesul consumatorilor romāni. Astfel ca, īn ciuda problemelor de zi cu zi cu care se confrunta majoritatea romānilor, berariile nu mai sunt goale, iar consumul de bere creste.

       Femeile sunt consumatoare de bere īn numar mai mare decāt barbatii: peste 83% dintre ele s-au declarat consumatoare de bere, cu aproape 6 procente mai mult decāt īn cazul reprezentantilor sexului tare.

       Aproximativ 80% dintre necasatoriti sunt counsumatori de bere, procentul fiind mai mic cu 2% īn cazul persoanelor casatorite.

       Optiunile pentru culoarea berii difera si ele īn functie de sex. Astfel, berea blonda este preferat a 72% dintre barbatii consumatori de bere, īn timp ce doar 60% dintre femei o prefera.

       si motivatiile pentru care beau romānii bere sunt diferite: 51,41% declara ca beau bere pentru ca pur si simplu adora gustul ei amarui si racoros, 25,57% pentru ca sunt de parere ca vara o bere este necesara, 14,60% o beau pentru ca nu dauneaza sanatatii, iar 5,8% beau bere pentru ca gasesc aceasta licoare acceptabila.

       Motivatii au, desigur, si cei care nu beau bere: prefera vinul, racoritoarele sau baturile spirtoase ori, pur si simplu, nu-si pot permite o bere decāt foarte rar, din cauza veniturilor prea mici.

       Īn 1999, piata berii a īnregistrat valori de consum destul de ridicate, similare celor din anul 1985. saltul a fost favorizat de adoptarea unei serii de masuri: construirea de fabrici noi, retehnologizarea si modernizarea celor deja existente, promovarea mai intensa a produsului bere. S-a ajuns ca productia interna de bere sa fie preponderenta, datorita saltului calitativ al berii autohtone si diversificarii sortimentelor, īn concordanta cu cererea pietii.

      

       Tabel nr.1

      

                         

                  

                   II.2.3 Verificarea calitatii berii

                   Calitatea berii se verifica prin compararea caracteristicilor psiho-senzoriale cu prescriptiile la receptia calitativa sau prin aplicarea unui sistem de punctaj īn activitatile de cercetare pentru īnnoirea sau diversificarea soortimentului. Aprecierea prin punctaje se foloseste si la concursurile de calitate organizate mai ales īn scopuri promotionale.

                   Caracteristicile de compozitie, continutul de alcool, extractul real, concentratia mustului primitiv, continutul de CO2, aciditatea si altele sunt prescrise prin standarde, caiete de sarcini sau īntelegeri contractuale. Ele se verifica pe fluxul tehnologic, pentru realizarea productieila parametrii calitativ prevazuti, dar si īn activitatea de receptie, la nevoie.

·        Examinarea organoleptica

                   Examinarea organoleptica se face asupra probelor care sunt tinute īn prealabil 1 ora la īntuneric si aduse la temperatura de 10-12˚ C.

                   a) Aspectul

                   Berea de buna calitate se prezinta ca un lichid limpede, cu luciu, cu spuma si perlaj de dioxid de carbon, fara particule īn suspensie sau sediment. Pe masura reducerii calitatii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capata opalescenta.

                   Berea necorespunzatoare are opalescenta avansata, particule īn suspensie din ce īn ce mai multe si depune chiar sediment.

                   b) Culoarea

                   La berea blonda, culoarea este galben pai, iar pe masura reducerii calitatii, evolueaza catre galben īnchis, galben roscat sau galben brun.

                   Culoarea berii brune, pe masura reducerii calitatii, devine rubinie iar la berea necorespunzatoare ajunge sa fie rubiniu deschisa sau foarte deschisa.

                   c) Mirosul

                   Se examineaza imediat dupa deschiderea ambalajului. La berea de calitate este caracteristic, placut, cu aroma armonioasa de hamei si malt.

                   Pe masura reducerii calitatii, mirosul īsi pierde nuanta armonioasa, slaba calitate, apar semne slabe de produse secundare de fermentatie si poate deveni necaracteristic sau chiar neplacut.

                  

                   d) Gustul

                   La barea superioara este specific sortimentului, se īmbina armonios cu cel de hamei si de malt, amareala este fina, specifica.

                   La sortimentele inferioare īmbinarea dintre gustul de hamei si cel de malt este neechilibrata, amareala insuficient marcata sau slab conturata. Gustul la berea necorespunzatoare este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capata nuante straine sau poate deveni strain, neplacut, acru sau impropriu consumului.

                   e) Impregnarea cu dioxid de carbon

                   Verificarea impregnarii cu dioxid de carbon si a spumei se face prin turnarea īn pahar standard, de la o īnaltime de 3cm.

                   Berea superioara calitativ prezinta perlaj continuu, de durata, constant īn timp, cu bule fine.

                   Pe masura reducerii calitatii, perlajul continuu īsi reduce durata, pāna la disparitie si devine grosier.

                   f) Aspectul si persistenta spumei

                   Berea de calitate formeaza spuma alba, densa, compacta, persistenta timp de trei minute. Spuma este īnsotita de perlaj constant, iar dupa disparitie, lasa pe pahar o urma alba dantelata.

                   La sortimentele inferioare, spuma este mai putin densa si persistenta, cu perlaj din ce īn ce mai slab, care poate fi discontinuu.

                   La sortimentele necorespunzatoare spuma este alba, nepersistenta sau poate lipsi.

                   Conform normelor, caracteristicile organoleptice ale berii blonde sunt urmatoarele:

Ų      Aspectul: lichid limpede cu luciu caracteristic, fara sediment sau impuritati; spuma este alba si prezinta perlaj de dioxid de carbon.

Ų      Culoarea: variaza de la galben pai pāna la galben.

                   Pentru obiectivizarea examinarii culorii se foloseste proba cu iod.

                   Īntr-un pahar de 200 cm³ se introduc 100 cm³ bere. Īn alt pahar de aceeasi capacitate se introduc 100 cm³ apa distilata, se adauga picatura cu picatura, solutie de iod īn iodura de potasiu, sub agitare, pāna cānd culoarea devine identica cu cea a probei analizate.

                   La barea blonda, īn functie de sortiment, culoarea are valori cuprinse īntre 0,8...1,4 cm³, solutie iod 0,1n/100 cm³.

·        Examinarea calitatii berii prin punctaj. Sistemul cu 5 puncte

                   Unul dintre sistemele de punctaj folosit pentru aprecierea din punct de vedere organoleptic a berii, foloseste un numar de puncte cuprins īntre 0 si 5, pentru evaluarea tuturor caracteristicilor organoleptice, īn functie de importanta fiecarei caracteristici la formarea calitatii berii se folosesc factori de ponderare. Pentru gust, care are cea mai mare īnsemnatate la formarea calitatii berii, factorul de ponderare este 1,4. pentru culoare este 0,8, pentru aspect si impregnare cu CO2, 0,6, pentru spumare 0,4, iar pentru miros, la care se īnregistreaza cele mai mici defecte, este 0,2.

                   Examinarea prin punctaj se face de echipe de degustatori, inclusiv de specialisti si rezultatul se calculeaza ca o medie folosindu-se relatiile:

                   Pmp = Pm  · lp, īn care:

                   Pmp este punctajul mediu ponderat pentru fiecare caracteristica;

                   Pm este punctajul mediu al fiecarei caracteristici ca medie aritmetica a punctajelor individuale;

                   lp  este factorul de ponderare pentru caracteristica care trebuie evaluata.

                   Determinari fizico-chimice

                   Proprietatile fizico-chimice ale berii trebuie sa corespunda celor prescrise, acestea reprezentānd conditii care asigura cel putin un nivel corespunzator al proprietatilor organoleptice.

                   Continutul de alcool din bere se poate determina mai precis prin distilare, asupra distilatului, din cauza valorii sale relativ reduse si a extractului real, care este variabil īn limite largi.

                   Asupra distilatului se determina densitatea prin metoda picnometrica. Pe baza valorii densitatii, determinate cu ajutorul tabelelor de corelatie, se deduce concentratia alcoolica.

                   Densitatea berii este influentata atāt de concentratia de alcool (alcoolul etilic are concentratie subunitara), cāt si de valoarea axtractului real (are valoare supraunitara), care este tot variabila.

                   Densitatea distilatului ramāne variabila numai īn functie de continutul de alcool, care din cauza conditiilor de determinare se identifica cu cel al berii (dupa distilarea completa a alcoolului din proba, distilatul este adus la o cantitate agala cu proba analizata).

                   Extractul real reprezinta continutul de substante nevolatile din bere. Este alcatuit preponderent din glucide nefermentescibile (dextrine) si confera valoarea nutritiva berii.

                   Īn functie de compozitia mustului primitiv, care poate fi mai bogat sau mai sarac īn zahar fermentescibil, si de modul de desfasurare al fermentatiei, berea poate fi mai alcoolica, cu extract real mai redus si invers (vezi anexa 3).

                   Extractul primitiv reprezinta concentratia mustului primitiv. Mustul primitiv rezulta dupa zaharificarea, fierberea cu hamei si filtrarea plamezilor.

                   II.2.4 Sortimente de bere

                   O prima clasificare la īndemāna oricui: bere blonda, bruna si speciala (vezi anexa 4).

                   Dar berea blonda poate fi slab alcoolica, bere blonda usoara, blonda obisnuita, superioara sau bere blonda pils.

                   Berea bruna poate fi obisnuita, bere bruna superioara, bere bruna porter, slab alcoolica, dietetica, nutritiva, fara alcool sau caramel.

                   Exista bere rosie si bere incolora, imaginatia si pofta de experiment ale berarilor sunt nelimitate.

                   Īn functie de reteta folosita se obtin beri de calitate superioara: premium, super-premium, populara, nepasteurizata

                   Dupa tipul de fermentatie folosit, se obtin beri "ale" si "lager".

                   Berile lager sunt produse cu o drojdie care fermenteaza la temperaturi scazute, sunt lasate sa matureze si depozitate la rece. Aceste beri sunt mai putin dulci si au o aroma mai slab fructata.

                   La berile ale, fermentarea se petrece la temperaturi mai ridicate, iar drojdia se ridica la suprafata vasului. Aceste beri au un continut de dioxid de carbon mai redus, prin urmare fac putina spuma sau chiar nu fac spuma si sunt cele mai vechi beri produse īn lume.

                   Ice Beer sau berea gheata este o bere a carei aroma se concentreaza prin congelarea berii si īndepartarea ghetii care se formeaza.

                   Exista si beri albe, care sunt preparate din grāu moale si nu sunt tocmai incolore, dar culoarea lor este una palida, si intentionat de tulbure, īn diferite grade.

                   Gusturile nu pot fi dicutate...si, īn concluzie, e bine ca exista atātea sortimente de bere, unele acidulate, altele seci, cu fructe, cu continut de alcool mai mare sau fara alcool, cu culori diferite. Lumea berii e una spumoasa, a gustului si a culorii.

                   II.2.5 Eticheta si ambalaj

                   Pāna prin secolul al XVIII-lea au fost folosite doar etichete scrise de māna. Dupa descoperirea tehnicilor de litografiere se īncearca tiparirea lor color, dar pāna la acest punct vor mai trece cāteva decenii.

                   Forma primelor etichete a fost dreptunghiulara, apoi colturile s-au tot rotunjit pāna ce forma etichetei a devenit ovala.

                   Primele etichete cunoscute pe teritoriul romānesc sunt cele din Transilvania, Banat si Bucovina, din jurul anului 1900. Īn secolul al XIX-lea se naste simbolul emblemei unei fabrici, se simtea nevoia de individualizare a produsului nu numai prin gust, ci si prin forme exterioare menite sa atraga clientul si sa-l fidelizeze prin recunoastere (vezi anexele 5, 6, 7, 8, 9).

                   Īntre cele doua razboaie mondiale etichetele dau deja informatii despre calitatea berii, despre gradul ei de prospetime. Grafica etichetei este din īn ce mai īndrazneata si mai interesanta.

                   Cultura socialista renunta la toate "fleacurile" de acest fel pe la jumatatea anilor '70. etichetele devin simple informatii despre numele produsului, eventual cotinutul de alcool si data la care expira produsul.

                   Anii '90 au schimbat si la noi lucrurile: acum producatorii se īntrec īn a desena grafic, īn a-si individualiza capacele, paharele, halbele, sticlele.

           

            II.2.6 Īmbutelierea berii

            Berea se īmbuteliaza īn sticle, butoaie si PET-uri. Sticlele si butoaiele ce sunt refolosibile se spala īn prealabil. Umplerea sticlelor se face dupa principiul izobarometric cu masini automate de īmbuteliat. Dupa umplere īnchiderea se face cu capsule metalice prevazute cu rondele din plastic pentru etansare. Etichetarea se face automat. Sticlele se aseaza īn ambalaje de plastic (navete) si sunt depozitate. Livrarea se face īnsotita de certificat de calitate (vezi anexa 10).

            Cānd ambalajul este facut din sticla verde sau transperanta, berea poate sa dobāndeasca un miros neplacut. Cea mai des folosita culoare este maro, pentru ca ea blocheaza cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine si mai usor de reciclat, dar daca un producator scade costurile folosind ambalaje mai ieftine, din ce alta parte mai īncearca sa economiseasca

            Sticlele īn care se vinde de obicei berea sunt maro sau verzi. Preferinta consumatorilor se īndreapta spre cele verzi, un avantaj al acestora fiind faptul ca putem vedea mai bine continutul sticlei (bere tulbure sau cu sediment). Daca berea este expusa la soare preferati sticlele maro (vezi anexa 11).

            Un alt tip mai nou de butelii folosit pentru īmbutelierea berii este cel format din polietilen tereftalat (PET). Utilizarea lui ca material pentru confectionarea buteliilor destinate ambalarii produselor alimentare, a īnceput īnca din 1970, desi abia 20 de ani mai tārziu s-a impus cu adevarat.

                  

                   II.2.7 Descrierea unor sortimente de bere produse de S.C "Brau Union Romānia" S.A. (vezi anexa 12).

                   a) Heineken

                   Este o bere pilsener (lager) de culoare deschisa, de fermentatie inferioara, cu un continut de alcool de 5% si un extract primar de 11,4%° P. Heineken este obtinuta printr-un proces natural de brasaj, fara adaos de aditivi.

                   Ingredientele folosite pentru producerea acestei beri sunt maltul de orz, apa, hameiul si drojdia Heineken de tip A.

                   Caracteristice berii Heineken sunt aroma proaspata si fructata si gustul osor amarui, care fac ca aceasta bere sa fie bauta cu placere.

·        Profilul consumatorului

                   Consumatorii de bere Heineken sunt, īn marea lor majoritate, barbati, foarte deschisi la nou si activi social, din mediul urban, cu varsta īntre 20-35 de ani. Dar, bineīnteles, oricine este binevenit sa savureze cea mai buna bere Premium din lume.

·        Istoric

                   Berea Heineken a fost savurata, generatie dupa generatie, de la īnceputurile sale pāna īn prezent. Istoria acestei beri īncepe cu mai bine de 135 de ani īn urma, iar reteta sa unica este respectata cu strictete si astazi. Datorita unor standarde extrem de riguroase, calitatea exceptionala a berii Heineken este aceeasi, pretutindeni īn lume. Oriunde pe glob, sticla verde a ajuns sa reprezinte naturaletea si prospetimea plina de vitalitate a berii.

                   Īnca de la lansarea sa pe piata, calitatea berii Heineken a fost apreciata si premiata cu Medaille D'or Paris, īn 1875, Diplome D'Honneur Amsterdam, īn 1883 si Grand Prix Paris , īn 1889.

·        Ambalaje: sticle personalizate de 0,33 l si 0,5 l, sticla PACO 0,33 l, doza de 0,55 l, Keg 20 l, pachet de 4 doze si butoi de 30 l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca

                   b) Gösser

                   Este o bere blonda cu o concentratie de alcool de 5,3% si un extract primar de 12,1°P.

·      Profilul consumatorului

                   Gösser este o bere destinata segmentului de top al pietei. Marca se adreseaza cunoscatorilor, celor carora le place sa guste o bere speciala si sa-i aprecieze calitatile exceptionale si savoarea subtila.

·      Istoric

                   Povestea berii Gösser īncepe īn 1860, cānd Max Kober, un mester berar din Graz, a cumarat o carte a vechii manastiri din Göss si a construit o berarie, "zu Göss". Īn 1893, Kober si-a transformat beraria īntr-o societate comerciala, moment care marcheaza, practic, nasterea a ceea ce avea sa devina legenda Gösser.

                   Gösser este si astazi in topul preferintelor austriecilor, pastrāndu-si nestirbita aura legendara de-a lungul timpului. Gösser este īn Austria sinonim cu bere. Marca se bucura de recunoastere si apreciere nu doar īn Austria ci si la nivel central european. Īn Romānia, berea Gösser a fost lansata īn 2002 si, īn numai doi ani, a reusit sa-si consolideze pozitia īn segmentul Premium.

·      Ambalaje: sticla personalizata de 0,33 l si 0,5 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 l.

·      Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   c)Schlossgold

                   Ofera savoarea si gustul berii īntr-o bautura care nu contine alcool. Īn prima faza, marca a reprezentat alternativa ideala īn cazul unui nedorit control al politiei, ulterior Schlossgold a devenit alegerea matura, libera a oamenilor constienti de efectele nedorite ale consumului de alcool īn anumite situatii.

·        Profilul consumatorului

                   Oamenii cu simtul raspunderii, care doresc sa ramāna stapāni pe situatie īn orice īmprejurare, cei care beau Schlossgold au la īndemāna gustul si racoarea unei beri bune, chiar īn momentele īn care, dintr-un motiv sau altul, nu pot consuma alcool. Schlossgold este ales de acei oameni care doresc sa savureze gustul unei beri de calitate dar sunt consstienti de efectele consumului de alcool si, ca atare, aleg īn cunostiinta de cauza o batura care sa le satisfaca ambele nevoi: placerea unei beri si pastrarea controlului.

·        Ambalaje: sticla personalizata de 0,5 l cu eticheta termosensibila si doza de 0,5 l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts, Horeca si statii de benzina.

                   d) Silva

                   Aceasta bere are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie, gust aromat, datorita concentratiei mai ridicate de hamei, claritate, spuma bogata si prospetime de lunga durata datorita unei mai intense impregnari cu dioxid de carbon.       Toate acestea fac din Silva o bere deosebita, de tip pils, a carei calitate este garantata de selectia atenta a tuturor ingredientelor care o compun.

        Silva se produce īn doua sortimente: Silva Original Pils - bere blonda, cu o concentratie de alcool de 5,1%, cu un extract primar de 11,8° P, si Silva Strong Dark Beer - bere bruna, cu o concentratie de alcool de 7%, cu un extract primar de 16° P.

·        Profilul consumatorului

                   Berea Silva rasplateste consumatorii rafinati si pretentiosi cu un gust si o aroma pe masura asteptarilor. Cei carora le este adresata Silva sunt oameni care stiu sa recunoasca adevaratele valori pentru ca au maturitatea si experienta sa poata distinge cu usurinta lucrurile care conteaza si valorile care ramān. Sunt barbati care beau "bere de placere", sunt mandrii de realizarile lor, gāndesc matur, privesc viitorul cu optimism si sunt constienti de faptul ca alegerile pe care le fac sunt cele mai bune.

·        Istoric

                   Nascuta īn inima Transilvaniei, Silva a mostenit ceva din atmosfera patriarhala a regiunii si din reputatia de excelenti mestesugari a oamenilor de aici. Īnca dinainte de 1989, numele acestei marci era asociat cu una din cele mai bune beri din tara. Silva a fost relansata cu succes pe piata romāneasca īn 1991, fiind urmata, īn 1996, de Silva Dark, o bere neagra speciala, produsa dupa o reteta originala belgiana, fara coloranti artificiali.

·        Ambalaje:

Ų      Silva Strong Pils: sticla personalizata de 0,5 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 l;

Ų      Silva Strong Dark: sticla personalizata de 0,5 l si butoi de 30 l.

·        Canale de distributie:Retail, Key Accounts si Horeca.

                   e) Ciuc

                   Este o bere blonda superioara, de tip Pils, cu o concentratie de alcool de 5% si un extract primar de 11,5° P.

·        Profilul consumatorului

                   Tineri, 25-35 de ani, sociabili si prietenosi, iubitori de distrctii, spontani, cu chef de viata si cu simtul umorului.

·        Istoric

                   Fabricata īnca din 1975, la Miercurea Ciuc, aceasta bere s-a remarcat imediat prin gustul sau unic conferit de puritatea apei din zona si de calitatea excelenta a maltului si a hameiului.

·        Ambalaje: sticle personalizate 0,33 l si 0,5 l, doza 0,5 l, PET 1 l, butoi 30 l si 50 l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   f) Golden Brau

                   A īnceput anul 2005 cu un nou ambalaj si o noua atitudine. Schimbarea ambalajului consta īntr-o noua sticla, moderna, cu gātul alungit si o noua eticheta cu o formaa inedita, unica pornind de la o forma octogonala.

                   Golden Brau este o bere blonda cu aspect limpede si cu gust placut, fin si usor amarui. Concentratia de alcool este de 4,7% si extractul primar de 11° P.

·        Profilul consumatorului

                   Atitudinea consumatorului s-a schimbat, acesta atre nevoie ca marca Golden Brau sa īi reprezinte valorile, aspiratiile, stilul sau de viata.

                   Golden Brau se adreseaza unui public foarte larg si eterogen. Consumatorii aceste beri sunt īn marea majoritate barbati, cu varste īntre 25-35 de ani, dinamici, care cred īn sansa lor īn viata.

·        Istoric

                   Berea Golden Brau a fost lansata pe piata romāneasca īn anul 1998 si, īn numai doi ani, a ajuns una dintre cele mai vāndute si mai cautate beri din Romānia. Calitatile si reteta originala ale berii Golden Brau au fost rasplatite cu o medalie de aur la Concursul International de la Bruxelles.

·        Ambalaje:sticla personalizata 0,5 l, PET 1,5 l si 2 l, doza 0,5 l si butoi 30 l si 50 l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   g) Bucegi

                   Este o bere blonda de larg consum cu o concentratie de alcool de 4,6 % si un extract primar de 10,5° P.

·        Istoric

                   Bucegi a intrat pentru prima data īn viata romānilor īn anul 1980 fiind, īnca de la īnceput, una dintre cele mai apreciate marci romānesti de bere. Relansata cu succes īn februarie 2002, Bucegi a confirmat aprecierea consumatorilor devenind īn scurt timp o marca importanta a portofoliului Brau Union Romānia. Vara anului 2005 reprezinta o piatra de hotar īn istoria moderna a marcii Bucegi, la 1 iulie avānd loc lansarea noului Bucegi la sticla de 0,5 si PET de 1l si 2l, cu o eticheta noua si un plus de calitate a berii.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   h) Gambrinus

                   Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie alcoolica de 4,5% si cu un extract primar de 10,5° P.

·        Istoric

                   Īn anul 2005 a fost relansata cu succes ca marca a Brau Union Romānia, prin intermediul unei campanii de imagine ce a constat īn schimbarea etichetei si īntinerirea aspectului acesteia.

·        Ambalaje: sticla 0,5 l, PET 1l si 2l, KEG 50l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   i) Harghita

                   Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie de alcool de 4,5% si cu un extract primar de 10,5° P.

·        Istoric

                   Harghita este o bere de traditie īn zona de unde provine, succesul de care se bucura fiind īn mare parte datorat calitatii superioare a apei din care este fabricata. Īn anul 2006, marca Harghita a fost relansata prin īntinerirea si modernizarea etichetei precum si prin introducerea unei forme moderne si novatoare a PET-ului.

·        Ambalaje: sticla de 0,5 l, PET 2l.

·        Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

                   j) Hategana

                   Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie de alcool de 4,5% si cu un extract primar de 10,5° P.

·        Istoric

                   Hategana a intrat īn portofoliul de marci al Brau Union īn anul 2000, o data cu preluarea fabricii din Hateg. Īn anul 2006, marca Hategana a fost relansata prin īntinerirea si modernizarea etichetei precum si prin introducerea unei forme meoderne si novatoare a PET-ului.

·        Ambalaje: sticla 0,5 l, PET 2l si KEG 50 l.      

                  

                  

CONCLUZII sI PROPUNERI

 

                   Īntr-o societate moderna, ambalajul trebuie sa raspunda atāt cerintelor esentiale cu privire la produs, cāt si unor obiective precise de protejare a mediului īnconjurator. Impactul ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si tehnologiilor de ambalare asupra mediului.

                   De asemenea, el constituie un component indispensabil activitatii comerciale si protejeaza consumatorul īmpotriva falsificarii produselor.

                   Īn īncercarile de atingere a unui nivel maxim al calitatii produselor lor, companiile ar trebui sa initieze programe de instruire si de specializare a personalului, precum si dezvoltarea de noi tehnologii de productie, care ar duce la fabricarea cu usurinta a unor produse noi.

                   Īn ceea ce priveste S.C. "Brau Union Romānia" S.A., aceasta ar trebui sa gaseasca modalitati expresive si convingatoare de declarare a valorii nutritive pe etichetele sticlelor de bere.

                   Totodata, daca se tine seama de cerintele comertului privind o stabilitate a berii īmbuteliate de minim sase luni, se poate spune ca buteliile PET standard nu corespund pentru īmbutelierea berii, īntrucat nu asigura protectie suficienta īmpotriva patrunderii oxigenului, iar oxidarea rapida a berii conduce la o īnvechire pretimpurie a ei.

                   Investitiile impresionante si turnirurile publicitare ale principalilor producatori de bere autohtoni au īnceput sa produca efecte. Daca īn ultimii trei ani consumul mediu de bere in Romānia nu depasea nici īn ruptul capului 12 milioane de hectolitri, anul trecut acesta a trecut de 14,5 milioane.

                   Īn concluzie, pe piata romāneasca este deja o aglomerare de marci, īn viitor fiind asteptata o decantare a acestora. Eu vad piata de bere din Romānia īmpartita īntre nu mai mult de 8-10 mari companii internationale si locale.

                                     

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Rodica Pamfilie, Anca Purcarea, Carmen Paunescu, Teodor Mihai

Negrea - Manual de "Studiul caltatii produselor si serviciilor", pentru clasa a IX-a, filiera tehnologica, profilul servicii, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2005.

2. Marieta Olaru, Alexandru Isaic-Maniu, Anca Purcarea - "Studiul calitatii produselor si serviciilor" manual pentru clasa a X - a, filiera tehnologica, profilul servicii, Editura Economica Preuniversitara, Bucuresti 2000.

3. Marieta Olaru, Rodica Pamfile, Manuela Mocanu Jaber, Mihai Negrea, Carmen Paunescu, Costel Stanciu - "Studiul calitatii produselor si serviciilor" manual pentu clasa a XI - a, filiera tehnologica, profilul servicii, Editura Economica Preuniversitara, Bucuresti 2001

4. Neicu Bologa, Georgeta Barbulescu, Alexandru Burda - Merceologie "Metode si tehnici de determinare a calitatii", Editura Univers, Bucuresti 2005

5. Ghidul Berii 2001 - 2002

6. Internet www.brauunion.ro


Document Info


Accesari: 6717
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )