Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Tehnologia amenajarii depozitului

comert











ALTE DOCUMENTE

Matrice inregistrari
OFERTA PRET BURGHIE
COMERTUL CU AMANUNTUL
CONTRACTELE ECONOMICE INTERNATIONALE
MARFURI PENTRU SPORT
Intreprinderile de comert si fondul de comert
DEFINITIE. CADRU CONCEPTUAL - SOCIETATI COMERCIALE
Comerciantul persoana juridica
Navlul
Logistica distributiei si a marfurilor


Tehnologia amenajarii depozitului

              Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.

5.1 Functiile depozitelor

- concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura  continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari; se datoreaza diferentelor spatio - temporale dintre pro­ductie si consum cāt si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat;

- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, īmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada de timp;

- constituirea asortimentului comercial īn conformitate cu  cerintele pietei. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza īn prezent stocarea cāt mai diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial - solicitat de consumatori, se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfu­rilor prin intermediul depozitelor;

- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate  elimināndu-se din circuitul comercial marfurile  necorespunzatoare.

- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor īn vederea vānzarii: dozare, marcare, etichetare, ambalare.

5.2 Tipologia depozitelor

1. Īn functie de rolul īndeplinit:

- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. Aceste unitati  realizeaza stocuri de marfuri īn vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (le­gume, fructe) sau mai īndelungata de timp (cartofi);

- depozite (centre) de distributie,  corespund viziunii moderne asupra depozitelor. Īn aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara īn esenta, centrul de distributie fiind un intermediar īn derularea circulatiei bunurilor.

2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o īndeplinesc:

- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori īn vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);

- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, īngrasaminte chimice, etc.) si le transforma īn partizi mici pentru a le livra beneficiarilor;

 - depozite de tranzit, amplasate de regula īn gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor īn vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari;

3. Dupa gradul de specializare:

 - depozite strict specializate īn care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili lichizi);

- depozite specializate avānd ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii, īncaltaminte, cosmetice etc);

depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-īncaltaminte, galanterie-cosmetice);

depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;

depozite mixte īn care se pastreaza atāt marfuri alimentare cāt si nealimentare.

4. Dupa  forma de proprietate

- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate īn depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;

- depozite de stat care se gasesc īn proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat;

            Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc.

            Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, luāndu-se īn considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea īn tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.

          

            

5.3 Procesul tehnologic din cadrul unui depozit

            Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic īn cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi:

- este un proces de productie care a fost transferat īn sfera comertului;

- se caracterizeaza printr-un grad īnalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor);

- presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig).

             Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urma­toarelor operatiuni :

- descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza meca­nizat īn cazurile īn care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sīnt livrate īn sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta īn  timpul descarcarii manuale a mijloacelor de  transport;

- transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare īn compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia canti­tativa si calitativa a marfurilor ;

- transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie īn cel de depozitare;

- depozitarea īn locurile destinate este determinata īn functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita īn final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de cir­culatie etc.);

- formarea comenzilor īn baza notelor transmise de benefi­ciarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sorti­mentelor īn cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare ;

- transportul comenzilor executate īn compartimentul expe­ditie ;

- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;

- transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ;

- īncarcarea partizilor de marfuri īn mijloacele de transport auto.

            Īn vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea note­lor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri īncīt sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile, formalitatile greoaie etc.

    Prin urmare  tehnologia   īn   depozite   se   subīmparte   īn   principal   pe urmatoarele grupe de operatiuni :

- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;

- manipularea interioara a produselor ;

- depozitarea si pastrarea lor ;

- formarea  loturilor   de   marfuri   comandate   de   beneficiari;

- executarea  livrarilor  (expedierea marfurilor  la beneficiari).

          Activitatea de baza a depozitelor o constituie orga­nizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanun­tul.

         Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului  se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:

- tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, īnaltime, volum);

- tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare, ambalare, uscare, coacere, frig etc);

- corespondenta dintre fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;

- ordonarea functionala a depozitului.   

5.4 Amplasarea depozitelor

          Amplasarea unui depozit urmareste īn primul rānd organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cāt mai scurte ale distributiei lor.

          Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: 

- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.

- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad de concentrare teritoriala, consumul este dispersat īn spatiu si variabil cantitativ si structural

- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura,  mijloace de transport (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibili­tatea de acces din mai multe directii, cu evitarea drumurilor aglo­merate sau ocolite;

- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le īntretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor.         

- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cāt mai reduse, daca este posibil īn cooperare cu alti beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a tere­nului īn vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului īntr-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor.

              Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si, īn cadrul acestuia, gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit, tinānd seama de urmatoarele cerinte:

- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;

- respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;

-localizarea depozitului īn zona special amenajata īn perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de depozite, de obicei īn vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata;

          La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba īn vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu ama­nuntul sa se faca pe o raza optima.

         Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri neali­mentare de cerere zilnica (detergenti, sapunuri, cosmetice, hīrtie igienica, pungi polietilena etc), care se vīnd prin magazine alimen­tare sau bacanii, se amplaseaza īn orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. De la caz la caz se pot construi depo­zite de marfuri alimentare dimensionate īn functie de necesitati si īn alte localitati - mari centre de consum - cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. Aceste depozite īndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective.

            Depozitele pentru marfuri textile - īncaltaminte se amplaseaza īn orasele īn care īsi au sediul īntreprinderile producatoare de textile-īncaltaminte cu o raza de activitate cuprinzīnd 2-4 judete.

            Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza īn ora­sele īn care īsi au sediul firmele producatoare, raza de activitate cuprinzīnd 2 - 4 judete.

Īn orasele resedinta de judet īn care nu exista astfel de īntre­prinderi, precum si īn mari centre industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz, frigidere, masini de spa­lat etc).

Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe īntreaga tara (bijuterii - gablonturi-ceasuri,  aparate si  articole foto-muzica,  articole  de sport, piese auto-moto etc).

          Īn vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea īn vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km, iar pentru celelalte grupe de marfuri - 100 km.

5.5 Dimensionarea depozitelor

            Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv īnaltimea optima  pentru a asigura depo­zitarea cantitatilor de marfuri.

            Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au īn vedere urmatoarele aspecte:

- raza de activitate a depozitului;

-  volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;

 stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate īn perioada urmatoare de timp;

- viteza de circulatie a marfurilor;

- īnaltimea pīna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);

sistemul de pastrare a marfurilor īn depozit (stive, stelaje, vrac);

nivelul de īnzestrare tehnica preconizat;

particularitatile constructive ale  depozitului.

           Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata  utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.

           Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. 

       

           Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:

            I. Suprafata principala de functionare

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de īncarcare, receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare);

- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare īn scopul īncarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);

- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vānzare, transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari);

          II. Suprafata secundara de functionare:

- birouri;

- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;

- laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor;

- spatii sociale, sanitare;

- spatii prestari servicii diverse;

- pucte de vānzare cu amanuntul.

 Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.

Np = Smax    / q

Np - numarul de palete;

Smax - stocul maxim de marfuri pastrate īn  depozit;

 q - īncarcarea orientativa pe o paleta.

          Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor.

          

          Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate īntr-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima īn diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

          

            Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti:

- coeficientul de utilizare a suprafetei;

- coeficientul de utilizare a īnaltimii;

- coeficientul de utilizare a volumului;

- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;

suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei 

Us = Sd / Sc

Ss - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate

Sc -  suprafata de circulatie īntre stivele de palete, rafturi etc.

Schema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului

b. Calculul coeficientului de utilizare a īnaltimii depozitului

Ui = Is / It

 Is - īnaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate)

It - īnaltimea totala (dimensiunea īntre pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis; īn cazul constructiilor cu mai multe nivele, pāna la īnaltimea partii inferioare a celei mai coborāte grinzi).

c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a īnaltimii

Uv = Us x Ui

Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare

d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din īmpartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului

e. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare

Smc = 1mc /Uv x It

f. Utilizarea volumului de depozitare

Uvd = Vl / V0

Vl - volumul net  al produsului depozitat pe paleta;

V0 - volumul necasar īn mod concret pentru depozitarea produsului;

Schema pentru calculul utilizarii volumului de baza de depozitare

5.6 Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale

           Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii comenzilor, usurarea muncii lucratorilor, presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor, iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale

1. Dupa natura lor:

- mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete;

- mijloace tehnice  - instalatii de transport, de ambalare, de sortare etc.

2. Dupa functiile pe care le īndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice:

- mijloace pentru depozitare: palete; recipienti; tancuri; silozuri;

- mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare, portionare;

- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare; masini de calibrare;

- mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete;

mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare, ambalare.

3.         Dupa locul lor īn fluxul tehnologic al depozitului:

- dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce īndeplinesc o anumita functie a depozitului;

- dotari tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere, ghidare etc); mijloace care ajuta la transportul intern.

4. Dupa mobilitate de care dispun:

- mijloace stationare (fixe);

- mijloace mobile;

 

5. Dupa modul īn care sunt actionate:

- mijloace manuale;

- mijloace actionate de motoare cu ardere interna;

- mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica

5.6.1 Mijloace de depozitare

1. Rafturi tip dulap

b = 450 - 750 mm

 2. Rafturi cu sertare

3. Instalatie de depozitare tip magazin

5.6.2Mijloace de transport

     Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc īn altul.

1. Dupa modul de lucru:

- cu activitate discontinua;

- cu activitate continua;

2. Dupa directia de lucru:

- orizontale;

- verticale;

- mixte;

a. Mijloace de transport cu activitate discontinua

Aparate directionate manual:

- lise;

- carucioare;

- trotinete (īn 3 colturi si 4 colturi);

- masini platforma;

- echipamente de ridicare pe īnaltimi mici (transpalete manuala).

Echipamente propulsate cu motor

- electrocare pentru carat, cu platforma;

- electrotranspalete pentru ridicare pe īnaltimi mici, īn parte mecanizate;

- electrostivuitoare (pentru ridicare);

- macarale.

 b. Mijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare;

b.1 Din punct de vedere functional

- fixe (īncorporate īn constructia depozitului);

-  mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca īn altul, desi īn timpul functionarii sunt fixe).

b.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive:

- transportoare cu banda, formate dintr-o banda īntinsa īntre doi tamburi cilindrici; banda poate fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti;

- transportor cu banda neteda, executat fix ori mobil; banda se confectioneaza din sipci, de lemn sau metal, montate pe lant;

- transportorul telescopic cu banda, avānd elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi, cu ori fara traverse sau racleti;

- transportor cu placa turnanta, folosit īn situatiile īn care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni, ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare; placa turnanta poate fi cu banda plana, cu role, cu discuri sau cu bile;

- transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fara actionare mecanica; cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta īmbunatatita a planului īnclinat);

- macazul, un sector al transportorului, fixat la un capat īntr-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa, pe care se pot deplasa marfurile īntr-o parte sau alta; cu ajutorul a doua role de sprijin; macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete, lazi, navete), de pe un transportor cu role pe altul;

- transportorul cu discuri, destinat īn principal transportului bunurilor de uz īndelungat (frigidere, masini de spalat rufe, televizoare etc); din punct de vedere constructiv, īn locul rolelor cilindrice se īntrebuinteaza doua discuri, avantajul acestora constānd īn greutatea lor proprie mica, īn usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu, precum si īn alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii, īn plan orizontal, a directiei de deplasare a marfurilor), la care se introduc mai multe discuri īn partea exterioara, decāt īn partea interioara;

- transportorul cu leagan, folosit pentru transporturile de marfuri īntre etaje, fara a necesita o transbordare a marfurilor īn punctele de legatura orizontale cu cele verticale;

- transportorul suspendat, numit si monorai, construit dintr-un lant pe care sunt fixate, la distante egale, cārlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii, umerase); lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi īngropat īn pardoseala, cānd tracteaza carucioare.

5.6.3 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale

1. Criterii tehnico - functionale:

- capacitate (tone/h);

- puterea motoarelor de actionare (kw/h);

- īnaltimea de ridicare (m);

- distanta de transport (m);

- viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s);

 - tipodimensiunile utilajelor;

 - posibilitatea folosirii la cāt mai multe genuri de operatii

2. Criterii economice:

- productivitatea muncii;

-pretul de cumparare a utilajelor:
- costurile exploatarii acestora.

3.Alte criterii de alegere:

- tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii;

- mijloacele de transport īn care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;

- tipul operatiunilor de vehiculare;

- locul unde au loc aceste operatiuni;

- posibilitatile de procurare, īntretinere si reparare a utilajelor;

- sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare.

Calculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare, electrocare, etc se face raportānd cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata īntr-o zi, pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului īntr-un schimb de lucru.

          Pentru calculul randamentului se iau īn considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj īntr-un schimb de lucru, timpul de ridicare a unitatii de īncarcatura (ore), timpul de transport al unitatilor de īncarcatura de la locul de īncarcare la locul final de descarcare, timpul de descarcare a unitatii de īncarcatura si, respectiv, de asezare la locul final de depozitare, timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de īncarcare, timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore), capacitatea utilajului, coeficientul de folosire a capacitatii utilajului īntr-un schimb de lucru si īn functie de natura marfurilor, etc.

5.7 Amenajarea interioara a depozitului

           Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii:

- dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor īn cadrul depozitului ;

- utilizarea intensiva a spatiilor si īnaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii  rationale de pastrare a marfurilor ;

- amplasarea rationala a marfurilor īn depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare;

- desfasurarea īantregii activitati cu o eficienta maxima.

           Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul marfurilor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.

Aceste activitati se desfasoara īn fluxuri continue. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel īncāt circuitele sa nu se suprapuna.

             In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie - exista trei variante de flux al marfurilor īntr-un depozit:

- circulatia marfurilor īn linie dreapta, cānd zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

- circulatia marfurilor īn arc de cerc de 90°, cānd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

- circulatia marfurilor īn arc de cerc de 180°, cānd zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.

            La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:

- sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si īnaltime; numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-īncarcare;

- conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de īntretinere a produselor īn timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat - primul iesit";

- modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport;

- tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.

             Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective:

- mecanizarea si automatizarea operatiilor;

- stabilirea modurilor de depozitare;

- respectarea unor cerinte referitoare la formarea īncarcaturii pe paleta;

- optimizarea transportului intern;

- informatizarea īn gestionarea activitatii.

              Mecanizarea si  automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului, determina cresterea considerabila a eficientei muncii īn unitate. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul  celor desfasurate īn cadrul depozitului. De exemplu, paletele de transport vor fi folosite īn toate etapele fluxului tehnologic: preluare - manipulare - stocare -livrare. Daca vānzatorul expediaza marfurile īn sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla īn mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare, timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de īncarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane; se reduce productivitatea muncii, cresc costurile. Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea acestora peste limitele normate.

             Modalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la altul. Dintre diversele posibilitati mentionam:

- depozitarea pe rafturi (fara palete, dar īn mici containere), folosite la unele produse metalo-chimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc;

- depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de īncarcatura aflate pe paleta, īntālnita la pastrarea unor produse livrate īn saci. īnaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor īncarcate; de natura si caracteristicile produsului;

- depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care īnlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari;

- depozitarea pe palete simple, īn rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent; se practica īn cazul depozitarii unei cantitati mari, īntr-o structura foarte diversificata s.a.;

- depozitarea pe palete simple īn stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare de sortotipodimensiuni. īn acest mod se depoziteaza si alte marfuri, precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip), din diferite considerente (gabarit, grad redus de rezistenta, fragilitate etc).

            Pe baza ex­perientei acumulate de īntreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari :

- marfurile cu un numar mare de sortimente si īn cantitati mici se depoziteaza īn rafturi (rechizite scolare si de birou, arti­cole de galanterie, de parfumerie, condimente s.a.) ;

- marfurile cu un numar mare de sortimente si īn cantitati mari se depoziteaza fie īn palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase, vopsele, articole electrice, articole de menaj etc.) ;

- marfurile īn sortiment restrīns si cantitati mari se depozi­teaza pe palete īn stive sau īn rastele bloc (faina, zahar, orez, bau­turi la sticla, conserve etc.);

            La formarea īncarcaturii pe paleta se tine seama de:

- īnscrierea īn perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati īn manipularea paletei, īn fluidizarea operatiilor;

- asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun (separat) unitatea la īncarcatura. Ambalajul de transport se asaza, pe cāt posibil, cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de trans­port, ambalajului colectiv, amplasat pe paleta īntr-o anumita ordine, relatie de sustinere reciproca, Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate īn stratul inferior. Īn cazurile īn care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza īn mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi, benzi adezive, metalice sau din fibre plastice, folie contractabila).

            Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, īn conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante, propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor, expeditiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare īntre genul, particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnico-functionale ale mijlocului de transport intern.

           Folosirea informaticii īn gestionarea activitatii depozitului este o premisa a īnlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a unei bune coordonari a operatiilor.

             Implantarea detaliata a grupelor de marfuri īn halele de depozitare trebuie sa aiba īn vedere urmatoarele criterii:

- caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;

- cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de dotare cu anumite utilaje specifice.

      

             Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare :

ZONA I, situata īn imediata vecinatate a cailor principale de acces, este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, īn cantitati mari;

ZONA a ll-a, localizata de o parte si de alta a primei zone sau īn adāncime fata de aceasta, este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si īn cantitati medii;

ZONA a lll-a, amplasata īn partile periferice ale depozitului, cele mai īndeparate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon.

Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja īn partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de īnaltime ce se creeaza īntre cele doua sectii pe de o parte, si hala de pastrare, pe de alta parte.

            Varianta de sectorizare a īnaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor:

Zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata;

Zona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta;

Zona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva.

            Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra īn celulele de stelaj aflate īn vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o frecventa mare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate.

 

5.7.1 Metode de aranjare si localizare a stocurilor īn depozit

           

            O metoda clasica consta īn a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar determina crearea de spatii libere, neocupate rational. 

          

           O alta metoda clasica este aceea  īn care se utilizeaza orice loc liber existent īn momentul īn care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil īn incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperare precisa a produselor.

      Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate:

o litera majuscula indicānd (precizānd) abscisa stivei;

o litera minuscula precizānd (dānd) ordonata aceleiasi stive;

o cifra indicānd nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.

A

B j C    D

E

F    G

H

I

J

Kj L j

a

b

c

d

e

f

9

h

i

J

k

I

_

Īn cazul produselor depozitate pe stelaje, īn palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicānd:

numarul aleii;

numarul stivei;

nivelul la care se gaseste celula.

Metoda "primul intrat, primul iesit".

Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit, īn ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele īn siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate īntr-o anumita ordine, aceea a intrarii lor

Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamānii īn care au intrat īn stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta īn functie de vechimea lor.

Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie.

Importanta manipularilor īntr-un depozit este caracterizata de relatia

tone X distante parcurse

          Aceasta implica a determina īn prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate:

produsele  A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri;

produsele  B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri;

produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces īn depozit. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.

5.7.2Tehnologia altor operatiuni desfasurate īn cadrul depozitelor

           Īntr-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu - zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, cāt si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.

            Echipamente tehnologice pentru procese adiacente īn depozitele comerciale:

- masini pentru cāntarire, taiat, sortat, preambalat;

- masini de umpletere automate;

- masini pentru ambalare, etichetare;

- masini pentru legare, sigilare;

- masini pentru montare, demontare;

- masini pentru diverse testari.





Document Info


Accesari: 19544
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )