Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Tehnologia platii prin carti de credit

comert


Tehnologia platii prin carti de credit

1.1 La nivel general



1.1.1       Sisteme electronice de transfer al fondurilor

1.2 La nivelul unitatilor comerciale

1.3 Pe tipuri de unitati

1.4 Pe tipuri de marfuri

2.      Anticipari privind patrunderea si dezvoltarea utilizarii cardurilor în România

2.1 Situatia existenta

2.1.1       Pe plan intern

Cardurile privite ca o afacere par sa fie printre putinele domenii din România care cunosc o evolutie pozitiva, ce nu este semnificativ influentata de declinul economiei românesti.

Cardurile au început sa fie utilizate în România în 1996, debutul fiind destul de timid.

În prezent avem sapte emitentie de carduri, cu peste 500.000 de carduri admise la plata într-o retea de 6.000 comercianti. Valoarea operatiunilor cu carduri a crescut de peste trei ori numai în 1999, de la 9,8 miliarde lei în decembrie 1998 la 36,5 miliarde lei în 1999[1].

Sheet 2

Sursa: Piata Financiara, nr. 4, 2000

Investitiile în infrastructura se ridica deja la zeci de milioane de dolari. Daca sistemele informatice si aplicatiile aferente acestora nu se vad, automatele bancare sunt un fapt cotidian, numarul lor ajungând la 600.

Situatia automatelor bancare  (ATM) functionale din sistemul bancar

Banc Post

220

BCR

190

Banca Agricola

105

BRD

100

Total

611

Sursa: Piata financiara, nr. 4, 2000

Tipurile de carduri emise sunt VISA si EUROPAY. Cardurile emise sub aceste doua sigle se diversifica constant, încercându-se astfel tot mai mult sa se raspunda nevoilor consumatorilor virtuali.

Afacerile cu carduri par astfel sa devina in fenomen de masa, depasind cu mult nivelul unei afaceri modeste.

Banc Post

Banc Post a emis pâna în apr 343j95d ilie 2000 circa 220.000 de carduri de tip VISA, si 26.000 EUROPAY[2]. Tranzactiile acceptate pe ATM-urile si POS-urile proprii depasesc 3,5 milioane euro, din care 1,3 milioane au fost realizate prin intermediul comerciantilor bancii.

Cardurile VISA emise în lei si valuta sunt: Ultra, suprema si Prospera, iar sub sigla EUROPAY Banc Post are Millenium - în lei - ce poate fi utilizat atât în tara cât si în strainatate.

Sheet 1

Sursa: Piata financiara, nr. 4, 2000

Banca Agricola

Cardurile emise de Banca agricola sunt:

q       VISA Business, card în valuta international, destinat angajatilor persoanelor juridice;

q       Eurocard/Mastercard, card national în valuta destinat persoanelor fizice;

q       VISA Business, card national în lei, destinat angajatilor persoanelor juridice;

q       VISA Classic, card national în lei, destinat persoanlelor fizice;

q       Eurocard/Mastercard, card national în lei, destinat salariilor persoanelor fizice, alimentate în principal de persoane juridice cu drepturile salariale lunare ale personalului angajat

Numar carduri emise de Banca Agricola pâna la 331.03.2000

VISA

12,767

Eurocard/Mastercard



43,067

Total

55,834

Sheet 3

Banca Româna pentru Dezvltare - Groupe Societe Generale (BRD)

q       VISA Business în lei si USD, fiind un card destinat persoanelor juridice române. De acest tip de card beneficiaza persoanele desemnate de societatea comerciala, pentru cumpararea de bunuri si servicii de al comerciantii acceptati care au afisate marca VISA, cumparaturile realizându-se direct din contul de card al societatii;

q       Maestro, card de debit destinat persoanelor fizice pentru plata salariilor;

q       VISA ELECTRON, card de debit destinat persoanelor fitice, cu utilizare numai pe teritoriul României;

q       VISA Classic LEI, acesta fiind un card de credit destinat persoanelor fizice. Creditul acordat posesorului unui card VISA Classic (lei) este în functie de analiza de bonitate a acestuia, iar rambursarea creditului se face lunar (20% din sold). Limita maxima a creditului oferit este echivalentul în lei a 1000 USD.

q       VISA Classic USD este un card de debit destinat persoanelor fizice, cu utilizare externa.

Romanian International Bank (RIB)

q       MasterCard Gold este un card de credit international destinat persoanelor fizice;

q       MasterCard Classic este un card de credit international destinat persoanelor fizice;

q       MasterCard Business este un card de credit international destinat persoanelor juridice;

Numarul total de carduri active este de 1.700, iar cifra de afaceri lunara (retrageri de numerar si cumparaturi) este de 4.470 milioane lei si 152.000 USD.

Banca Transilvania

q       Maestro MONDO, card de debit în lei lansat la 24 martie 2000. Acest card este emis sub sigla Europay. Prin el se vor putea ridica salarii, se vor putea primii credite pe salarii în contul de card si se vor platii facturile pentru diverse utilitati (telefon, energie electrica, etc.)

2.1.2       Pe plan extern

4.2 Posibilitati de utilizare a cardurilor emise în alte tari în România

4.3 Factori de influenta a gradului utilizarii cardurilor

Cardurile bancare, indiferent daca sunt de credit sau de debit, pot fi privite din doua puncte de vedere: ca produse bancare si ca instrumente sociale. Privind din ambele puncte de vedere, putem spune ca ele înregistraza un nivel de utilizare la nivel de regiune, tara, etc., nivel ce este influentat de o serie de factori de naturi diverse.

            Factorii ce influenteaza în sens negativ gradul utilizarii cardurilor pot fi împartiti în doua categorii: obiectivi si subiectivi.

            Factorii obiectivi sunt:

-         bancile detin retele relativ reduse în teritoriu. Acest fapt ridica dificultati clientilor de a beneficia de oferta de carduri a acestora. Sa luam ca exemplu Romanian International Bank. Aceasta prima banca din România ce a emis un card de credit. Problema acestei banci consta ca reteaua ei se rezuma numai la orasul Bucuresti. Astfel, clientii din provincie ce ar dori obtinerea unui card de credit ar trebui sa vina în Bucuresti pentru a face demersurile necesare. Acesta este numai un simplu exemplu, dar care ne poate clarifica modul în care o retea redusa poate influenta cantitativ situatia unei banci în ceea ce priveste emiterea cardurilor.

-         numarul scazut al unitatilor comerciale ce accepta cardurile ca mijloc de plata. Situatia unitatilor comerciale ce accepta carduri ca mijloace de plata trebuie tratata diferit, pe centre orasenesti si provincie. În provincie situatia este simpla: aproape nici o unitate comerciala, nici chiar cele dezvoltate nu accepta la plata cardurile. Astfel, acestea devin inutilizabile în afara oraselor. În cazul oraselor situatia sta putin diferit, deoarece exista unele magazine ce accepta carduri. Însa, nici aici gradul de recunoastere a cardurilor nu este destul de ridicat. Sa privim de exemplu în Bucuresti, orasul care ar trebui, probabil, sa contina foarte multe magazine - unitati comerciale - ce accepta carduri. Constatam ca, în general, magazinele scumpe si foarte scumpe sunt cele ce accepta carduri. si chiar si în cadrul acestor magazine, nivelul tranzactiilor efectuate pe baza cardurilor este foarte scazut.

Datele statistice ne indica ca la sfârsitul lui 1997 bancile raportau o retea de 3.000 comercianti, la sfârsitul lui 1997 numarul acestora ridicându-se la aproximativ 6.000[3]. Problema reala care exista este ca din numarul acestora, o foarte mica parte este reprezentata de comercianti activi. Astfel, Banca Agricola, operatorul cu cea mai mare retea de comercianti (4.000) a confirmat ca doar 1.000 dintre acestia sunt activi, ponderea lor crescând cu cote foarte mici (în 1998 a crescut cu 20% - 25%).

-         numarul scazut de ATM-uri;

Factorii subiectivi sunt:

-         nivelul scazut al veniturilor populatiei. Cu toate ca aceste venituri au un nivel scazut, acest fapt nu exclude posibilitatea utilizarii cardurilor. Exista doua explicatii. În primul rând, cei ce au venituri mici nu se gândesc din start la obtinerea unui card, chiar si de debit, deoarece cardul, în general, este asociat cu imaginea unei bunastari materiale. În al doilea arând, veniturile mici nu permit decât efectuarea unor cumparaturi uzuale, cumpararea unr produse de stricta necesitatea. Ori slaba dezvoltare a retelei de ATM-uri si POS-uri din tara noastra nu prea permite acest lucru (în general magazinele cu un anumit standard accpta carduile la plata, aceste magazine având produsele de stricta necesitate de care am vorbit anterior la preturi destul de ridicate).

-         redusa deschidere catre nou. S-ar putea spune ca acesta situatie este cel mai des întâlnita la persoanele cu venituri mici. Acest lucru este partial adevarat. Sunt si foarte multe persoane cu venituri ridicate care nu apeleaza la utilizarea cardurilor din motive pur subiective. Ele au fost învatate sa utlizeze, atât în interese personale cât si în interes de serviciu, bani gheata, sau alte mijloace traditionale de plata. Situatia este surprinzatoare, deoarece aceste persoane au un nivel de pregatire peste cel mediu, ele putând întelege avantajele ce le sunt aduse de utilizarea unor carduri de debit.

-         comerciantii evita acceptarea cardurilor la plata deoarece în acest mod încasarile lor devin publice, iar suma intrând în banca se comisioneaza. În situatia în care comerciantul a beneficiat anterior de un credit, banca îi va opri automat dobânda aferenta acestuia.

În ce priveste factorii ce influenteaza sau pot influenta în sens pozitiv utilizarea cardurilor în România - în afara de cei clasici, teoretici - , acestia sunt:

-         comisioane mai mici decât cele practicate de Posta Româna pentru pensii si ajutoae de somaj;

-         în ce priveste impozitul pe venitul global, posibilitatea de a efectua o serie de plati direct din cont;

Cu toate ca din punct de vedere teoretic exista o serie de factori ce par a influenta în sens negativ gradul de utiliazre a cardurilor în România, specialistii în acest domeniu par a fi optimisti. Radu Obreja, direcor VISA pentru Romania, nominalizeaza una dintre posibilele cai de a impune utilizarea la scara la larga a cardurilor în tara noastra: ".activitatea cu cartiele de plata VISA poate creste si avea un succes bine meritat numai daca bancile vor adopta politica asa-zisa a cardului de debit cu acces la salariul clientului. Aceasta politica va crea loialitatea clientului pentru banca, un fapt extrem de important pe termen lung. Clientul va beneficia de un instrument de plata nou, modern si eficace pentru extragerea de numerar, dar mai ales pentru efectuarea cumparaturilor zilnice si a platilor diferitelor servicii."[4]




În acelasi sens, Razvan Munteanu, reprezentantul EUROPAY pentru România mentiona ca ".indicatorii privitori la activitatile cu carduri în România înregistreaza o crestere consistenta si încurajatoare. Numarul de carduri emise, numarul de puncte de acceptare ca si numarul de ATM-uri continua sa creasca. Europay împreuna cu bancile membre din România se concentreaza, în momentul de fata, asupra cresterii extensive a sistemelor de plata. În momentul atingerii unei mase suficiente, vom începe derularea de activitati specifice pentru activarea cardurilor în circuitul comerciantilor acceptatori de carduri".[5]

Concluzionând, din prisma activitatii bancare ce are ca scop comercializarea de carduri bancare, putem spune ca nu exista o piata formata, bine conturata pentru aceste produse. Piata de dimensiuni mici în cadrul careia aceasta activitate se desfasoara nu beneficiaza de infrastructura adecvata, de suportul tehnic pe care bancile ar trebui sa îl ofere. Exista astfel un cerc vicios: bancile nu creaza aceasta infrastructura deoarece ei nu o considera rentabila din punct de vedere financiar, iar potentialii clienti nu apeleaza la plata prin carduri deoarece considera ca actuala retea de terminale de vânzare nu le-ar satisface cerintele.

4.4 Proiectii, anticipari

În prezent în rândul bancilor se remarca tendinta de a penetra piata cardurilor, multe dintre acestea vâzând acest lucru mai mult ca pe o necesitate decât ca pe o oportunitate.

Astfel, în vara anului 1999, Banca Nationala a României a autorizat 6 banci pentru emiterea a 1.682.800 carduri, începând cu luna octombrie. Bancherii ce au initiat aceasta optimista activitate nu au specificat si un termen de realizare a ei. În mare, însa, un termen ce este vehiculat înmediile bancare este de 4 milioane carduri în urmatorii cinci ani.

Bancile care vor emite carduri EUROPAY

Banca emitenta

EUROPAY

Data avizarii

Tipul avizarii

Tiraj

Tip card

BRD

29.06.1999

Provizorie

30.000

Maestro

Romanian International Bank

30.07.1999

Provizorie

1.500

MasterCard

30.07.1999

Provizorie

36.000

MasterCard Standard

30.07.1999

Provizorie

3.000

MasterCald Gold

Banca Transilvania

09.08.1999

Provizorie

100.000

Maestro Mondo Banca Agricola

21.07.1999

Provizorie

425.000

Eurocard-Mastercard

Banca Unirea

25.05.1999

Provizorie

500.000

Maestro (smart card)

Bank Austria creditanstalt

05.08.1999

Provizorie

575

Eurocard-Mastercard - Gold

05.08.1999

provizorie

900



Maestro

05.08.1999

provizorie

325

Eurocard-MasterCard Mass

Total

1.097.300

Sursa: Banca Nationala a României

Bancile care vor emite carduri VISA

Banca emitenta

VISA

Data avizarii

Tipul avizarii

Tiraj

Tip card

BRD

29.06.1999

Provizorie

7.500

VISA Classic

29.06.1999

Provizorie

5.000

VISA Business

29.06.1999

Provizorie

30.000

VISA Electron

Banca Transilvania

09.08.1999

Provizorie

100.000

VISA Electron

Banca Agricola

21.07.1999

Definitiva

443.000

VISA Classic

Total

585.500

Sursa: Banca Nationala a României

Specialistii considera ca numarul cardurilor puse în circulatie va fi cu mult mai mic decât cifrele enuntate initial. În sustinerea acestei argumentatii sta si faptul ca dintre toate bancile care au obtinut aviz favorabil emiterii de carduri numai Banca Agricola a obtinut unul definitiv. În ritmul actual al emiterii de carduri, Banca Agricola ar putea sa-si acopere numarul de carduri avizate în trei - patru ani.

De remarcat sunt si diferentele ce se înrtegistreaza la nivelul bancilor mici. De exemplu, Banca Unirea si-a exprimat dorinta de a emite 500.000 carduri, pe când Bank Austria Creditanstalt s-a rezumat numai la 1.800 carduri. Aceasta diferenta poate fi pusa pe seama diferentei dintre retelele bancilor respective, dar si pe seama experientei si a realismului.

O alta tendinta ce se înregistreaza este de devansare a cardurilor VISA de catre cele EUROPAY. Acest lucru s-ar realiza în conditiile în care bancile si-ar îndeplini promisiunile în ce priveste emiterea de carduri. Dar, de la promisiuni pâna la realitate uneori este o cale lunga.

În ce priveste smart cardurile de la VISA International, acestea nu sunt înca programate de a intra pe piata romaneasca. Oficialii de la VISA România au afirmat ca în prezent, VISA împreuna cu bancile românesti se preocupa de consolidarea activitatilor traditionale cu carduri. În ce priveste smart cardurile, o prima etapa ce va precede introducerea acestora pe piata româneasca va consta în alinierea dispozitivelor tehnice la standardele internatioale cerute de aceste carduri.



[1] Oana Gaman, Ultimul intrat: Banca Transilvania, Piata financiara, nr. 4, aprilie, 2000, p. 41

[2] Liliana Ciobanasu Radoi, Prudenta si echilibrul ne-au caracterizat întotdeauna, Piata financiara, nr. 4, 2000, p. 28

[3] Piata financiara - Instrumente de plata fara numerar, Bancile sutn prinse în mirajul cardurilor - Sergiu Cone, pg. 20 - 21, octombrie, 1999

[4] Piata financiara - Instrumente de plata fara numerar, "România are un potential imens", pg. 26 - 27, octombrie, 1999

[5] Piata financiara - Instrumente de plata fara numerar, Creste numarul bancilor membre Europay, p. 30, octombrie, 1999













Document Info


Accesari: 1754
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )