Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload







Bazele Contabilitatii

Contabilitate






loading...




ALTE DOCUMENTE

LUCRARE PRACTICA-MONOGRAFIE CONTABILA
PROIECT DE DIPLOMA - CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII
REGULI GENERALE DE ORGANIZARE CONTABILA
Raspunderile expertului contabil
WIZCOUNT - Rapoarte gestiune
Manual De Utilizare A Aplicatiei De Gestiune Si Contabilitate EasySys
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT
IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente
CONTABILITATEA STOCURILOR
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Bazele Contabilitatii


1. Notiuni introductive

1.1. Obiectul de studiu

Contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice la nivel micro si macroeconomic, sub forma mijloacelor materiale si banesti folosite de unitatile patrimoniale in activitatea lor, proceselor economice (aprovizionare, productie, desfacere), surselor de provenienta a mijloacelor si a rezultatelor activitatii agentilor economici.

Este stiinta care monitorizeaza exact activitatea economica a societatii comerciale.

1.2. Utilitatea sociala si sarcinile contabilitatii

Contabilitatea are utilitate in viata economico- sociala, fiind un instrument esential si activ de cunoastere economica, financiara si gestionara a unitatilor patrimoniale, reflectand in expresie baneasca bunurile mobile si imobile, drepturile si obligatiile si alte elemente ale patrimoniului, miscarile si modificarile determinate de operatiile economice si financiare asupra cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor obtinute.

Sarcinile contabilitatii:

1.       furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor de activitate;

2.       inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare;

3.       controlul operatiilor patrimoniale efectuate, a exactitatii datelor contabile in vederea asigurarii integritatii patrimoniului;

4.       furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii regulate a documentelor de sinteza (acestea din urma dau o imagine fidela a patrimoniului);

5.       cresterea eficientei economice (daca e crescuta acest fapt este datorat de organizarea riguroasa a contabilitatii).

1.3. Functiile contabilitatii

1.      Functia de inregistrare

Aceasta functie consta in capacitatea ei de a reflecta operativ, precis si in complexitate procesele si fenomenele economice ce apar in cadrul unitatii patrimoniale, ce se pot exprima valoric.

2.      Functia de informare

Contabilitatea are rolul de a furniza informatii asupra structurii si dinamicii patrimoniului, a stadiului desfasurarii proceselor economice si a rezultatelor obtinute la sfarsitul unei perioade de gestiune in scopul fundamentarii deciziilor. Din contabilitate rezulta informatii exacte privind gospodarirea mijloacelor materiale si banesti, volumul si dinamica productiei, costurile de productie, veniturile obtinute, profitul sau pierderea, etc.

3.      Functia de control gestionar

Aceasta functie este legata inseparabil de functia de informare. Ea consta in verificarea cu ajutorul datelor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, de gospodarire a fondurilor, verificarea gradului de realizare a indicilor previzionati, a termenelor de achitare a datoriilor fata de terti si de recuperare a drepturilor, controlul respectarii disciplinei financiare etc.

Datele din contabilitate si documentele de evidenta servesc ca mijloc de proba in justitie pentru a dovedi realitatea unei operatii, raspunderea materiala, respectiv vinovatia sau nevinovatia persoanelor care au participat la efectuarea ei.

4.      Functia previzionala

Contabilitatea nu se limiteaza doar la oglindirea mersului activitatii agentilor economici, datele ei reprezentand o sursa exacta si completa pentru analiza economico- financiara a activitatii si a stabilirii rezultatelor, dand posibilitatea descoperirii tendintelor viitoare a fenomenelor si proceselor economice, adica a prevederilor si a luarii deciziilor curente si de perspectiva.

5.      Functia juridica

Contabilitatea, prin instrumentele sale, este un important mijloc prin care se face dovada efectuarii operatiilor comerciale si financiare si existentei elementelor patrimoniale. Astfel, documentele justificative, registrele contabile si bilantul sunt documente oficiale ale entitatilor patrimoniale ce servesc ca referinte de baza la reglementarea raspunderilor in urma controlului financiar si de gestiune. De asemenea, acestea constituie probe concludente in justitie pentru solutionarea cazurilor instrumentate de organele judiciare.


Sistemele de contabilitate

Se organizeaza dupa 2 criterii:

1)       Dupa modul de reprezentare al obiectului contabil exista:

         Contabilitate in partida simpla (o singura operatie economica inregistrata intr-o singura partida = o intrare de bani se inregistreaza la partida CASA);

         Contabilitate in partida dubla; concepe reprezentarea operatiilor economice prin inregistrarea in dubla partida in acelasi timp (o partida = orginea, alta partida = destinatia). Ex. O suma de bani intra in casierie de la banca: se inregistreaza prima partida - Casa si a doua partida - Banca.

2)       Dupa modul de organizare al conturilor:

         Sistem de contabilitate cu un singur circuit (MONIST) organizeaza conturile in cadrul unui singur flux in circuitul economic (capital - aprovizionare - exploatare - vanzare - realizare venituri);

         Sistem de contabilitate cu dublu circuit. Organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect inregistrarea elementelor si operatiile patrimoniale legate de relatia si schimbul cu tertii precum si conturile care inregistreaza operatiile gestiunii interne (productia, costuri si rentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor executate.

1.4. Continutul obiectului contabilitatii

Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a:

         starii patrimoniului,

         a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiilor economice si a rezultatelor obtinute.

Patrimoniul este constituit din totalitatea drepturilor si obligatiilor de natura economica exprimate in bani, impreuna cu bunurile la care se refera, ale unei persoane fizice sau juridice indiferent de sursa de unde provin. Ca urmare, pentru a exista un patrimoniu sunt necesare doua elemente independente:

-          subiectul de patrimoniu, adica o persoana fizica sau juridica, care sa aiba posesia si gestiunea bunurilor materiale, care isi asuma drepturi si obligatii aferente, putand exercita acte de dispozitie si de administratie asupra patrimoniului;

-          obiectele de patrimoniu, bunurile concrete materiale si valorile banesti ce le compun, ca obiect al relatiilor de drepturi si obligatii.

1.4.1. Unitatile economice si clasificarea lor (subiectele patrimoniului)

1.4.1.1. Unitatile economice private

Unitatile economice private pot fi organizate sub forma regiilor autonome ale statului, societati comerciale si a societatilor (asociatiilor) cooperatiste.

         Regiile autonome ale statului (RA) se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale (industria de armament, energetica, mine si gaze naturale, posta si transporturi feroviare, etc.) stabilite de guvern. Sunt persoane juridice, functioneaza pe baza gestiunii economice si autonomiei financiare, fiind proprietare a bunurilor din patrimoniu. In exercitarea dreptului de proprietate, regia autonoma poseda, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile din patrimoniu.

         Societatile comerciale (SC) , indiferent de forma juridica in care sunt organizate si functioneaza (societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, societati in comandita pe actiuni, societati cu raspundere limitata), trebuie sa-si constituie capitalul social cu ajutorul caruia sa-si desfasoare activitatea si sa-si garanteze obligatiile asumate fata de terti. Forme de organizare a societatilor comerciale difera in principal in functie de modul de constituire a capitalului si a limitelor raspunderii patrimoniale in raport cu terti, rezultate din contractul si statutul acestora.

         Societatiile (asociatiile) cooperatiste (A.Coop) sau fundatiile sunt persoane juridice constituite pe principiul 131i83b activitatii comune a membrilor ei, avand caracteristica unor societati de persoane care administreaza bunurile si muncesc impreuna dupa reguli statutare de administrare si repartizare a rezultatelor. (cf. O.G. nr.26/2000).

1.4.1.2. Institutiile publice

Sunt organizatii de stat create pentru realizarea unor activitati social - culturale care nu indeplinesc o activitate economica direct productiva. (institutii de invatamant, cultura, sanatate, etc.).

1.4.1.3. Grupurile de societati comerciale

Sfera contabilitatii depaseste limitele unitatii patrimoniale, extinzandu-se la nivelul grupurilor de societati comerciale. Grupul de societati este un ansamblu constituit din mai multe societati avand fiecare personalitate juridica unite intre ele prin diverse legaturi in virtutea carora una din ele, denumita societate - mama le tine pe celelalte sub dependenta sa si isi exercita controlul si dreptul de decizie asupra ansamblului grupului. La nivelul grupului contabilitatea considera grupul ca o singura societate pentru care conturile fiecarei societati (conturi sociale) sunt tratate prin diferite tehnici denumite tehnici de consolidare (contabilitate consolidata). Ex. Holdingul.

1.4.1.4. Economia nationala

Contabilitatea nationala sau contabilitatea generala a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului operatiilor ce constituie activitatea economico-sociala sub forma de circuite si fluxuri precum si a unor agregate macroeconomice privind economia nationala.

Prin contabilitatea nationala se asigura informatii coerente necesare luarii deciziilor de politica economica si pentru informarea celor interesati asupra evolutiei economiei nationale.

1.4.2. Obiectul contabilitatii mijloacelor economice (obiectele patrimoniului)

Totalitatea mijloacelor, bunurilor cu care lucreaza o unitate patrimoniala reprezinta averea acesteia, ale carei componente difera in functie de obiectul principal al activitatii ei.

In functie de rolul pe care-l indeplinesc in procesul de exploatare, de circuitul si rotatia lor, bunurile ce constituie mijloacele economice ale unitatilor patrimoniale se divid in : mijloace (bunuri, avere) imobilizate si mijloace circulante.

1.4.2.1. Mijloacele imobilizate

Mijoacele imobilizate se deosebesc de alte bunuri si valori prin importanta lor si prin faptul ca nu sunt fungibile, fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatilor patrimoniale. Recuperarea si transformarea in bani a valorii lor se face intr-un interval lung de timp, ca urmare a rolului si destinatiei acestora.

In functie de natura lor, activele imobilizate se divid in:

         Imobilizarile necorporale nu se concretizeaza intr-un bun material. Ele includ cheltuieli ocazionate de constituirea sau dezvoltarea unitatii, cheltuieli de cercetare- dezvoltare, etc

         Imobilizarile corporale sunt constituite din bunuri (terenuri, mijloace fixe) atunci cind sunt terminate si din imobilizari in curs (investitii in curs de executie) cand nu sunt terminate, pentru marirea sau reinnoirea imobilizarilor corporale.

         Imobilizari financiare reprezinta sume investite pe termen mai mult sau mai putin indelungat in titluri de participare la capitalul altor unitati, imprumuturi acordate pe termen lung, etc. in scopul obtinerii de profit.

1.4.2.2. Mijloacele circulante

Mijloacele circulante sunt destinate sa asigure continuitatea procesului de productie si circulatie, schimbandu-si forma succesiv in fiecare faza a circuitului economic, si anume in faza de aprovizionare, productie si desfacere.

In functie de forma succesiva pe care o imbraca in circuitul economic, ele se grupeaza in :

         Mijloacele circulante materiale (stocuri) au un continut material, incluzand: stocuri de materii prime, materiale, semifabricate cumparate, prefabricate si detaliile de montat, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar de mica valoare, scule, dispozitive, anvelope, echipament de lucru, ambalaje, marfuri si altele de natura acestora.

         Mijloacele circulante banesti (trezoreria) In ultima faza a circuitului economic, produsele finite se transforma in mijloace banesti, ca urmare a incasarii lor de la clienti. Contabilitatea oglindeste in obiectul ei operatiile economice care genereaza plati si incasari.

PROCESELE ECONOMICE

Procesele economice sunt activitati si operatii specifice derulate sistematic care produc modificari si transformari cantitative si calitative in structura si valoarea patrimoniului intreprinderii. Ele genereaza in gestiunea fiecarei unitati cheltuieli si venituri si prin diferenta acestora se determina rezultatul financiar.

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, si se impart in trei mari categorii:

-cheltuieli efectuate si platite (pentru care plata se face imediat)

-cheltuieli efectuate pe credit (pentru care plata se face ulterior)

-cheltuieli calculate (cele care nu implica plati sau angajamente de plata)

Veniturile reprezinta sumele sau valorile incasate precum si cele din anularea sau diminuarea provizioanelor.

Corespunzator celor trei stadii importante ale circuitului economic il formeaza aprovizionarea, exploatarea si vanzarea.

Procesul de aprovizionare cuprinde activitatile efectuate pentru procurarea mijloacelor economice necesare realizarii obiectului de activitate al intreprinderii.

Procesul de aprovizionare genereaza cheltuieli cu pretul de cumparare, toate aceste cheltuieli formand costul de achizitie al imobilizarilor si stocurilor procurate.

Procesul de exploatare (productie) reprezinta ansamblul operatiunilor tehnologice necesare obtinerii produselor finite, semifabricate sau prestare de servicii destinate pietei. In acest proces se fac cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale, cheltuieli cu salariile si alte drepturi ale personalului, cheltuieli cu amortizarea, repararea si intretinerea imobilizarilor (mijloacelor fixe) etc.

In procesul de productie se formeaza costul de productie al produselor finite si lucrarilor executate. Totodata procesul de exploatare genereaza venituri din produsele stocate si productia in executie precum si venituri din productia de imobilizari.

Procesul de vanzare include activitatile si operatiile efectuate pentru comercializarea produselor finite si marfurilor. Plasat la incheierea circuitului economic al intreprinderii, procesul de vanzare este procesul care genereaza cheltuielile de livrare (desfacere) prin care se materializeaza toate veniturile din vanzari de bunuri si veniturile din lucrarile si servicii prestate.

O problema importanta pentru evaluarea veniturilor intreprinderilor este momentul recunoasterii lor. Principalele momente de recunoastere a veniturilor sunt:

-momentul obtinerii si stocarii productiei

-momentul vanzarii si facturarii catre clienti

-momentul incasarii contravalorii productiei.

RELATIILE JURIDICE

In obiectul contabilitatii se includ si relatiile juridice ca obiecte ale patrimoniului, relatii generatoare de drepturi si obligatii.

Drepturile ca relatii juridico -patrimoniale, consacra legitimitatea unei persoane fizice sau juridice de a folosi bunurile sau valorile pe care le detine.

In patrimoniul unei persoane (juridice sau fizice) pot fi delimitate doua categorii de drepturi:

-drepturi de proprietate

-drepturi de creanta

Drepturile de proprietate atesta unei persoane recunoasterea posesiunii si folosintei unor bunuri. Aceste drepturi definesc pozitia persoanei fata de obiecte si bunuri materiale.

Drepturile de creanta sunt drepturile unei persoane atestate juridic de a pretinde si a primi de la terte persoane bunuri sau valori. Aceste drepturi definesc pozitia patrimoniala a unei persoane fizice sau juridice fata de alte persoane

In patrimoniul unitatilor economice drepturile de creanta provin, in principal din:

a)       dreptul societatii comerciale de a pretinde de la actionari sau societati depunerea aportului la capitalul social subscris prin contractul de constituire a societatii sau prin subscriptie publica

b)       drepturile intreprinderii de a pretinde clientilor sai pretul produselor si marfurilor livrate sau tariful lucrarilor si serviciilor la termenele stabilite prin contracte

c)       drepturile unitatii de a cere persoanelor carora le-a acordat avansuri pentru diferite operatiuni, justificarea si decontarea acestora

d)       alte drepturi fata de terte persoane, generate de operatii contractuale sau legale.

In general drepturile de creanta se instituie ca relatie juridica:

-pe baza unor contracte sau reglementari legale

-pe baza actelor care atesta vanzarea unor bunuri sau executarea unor lucrari sau servicii, pana la data incasarii contravalorii lor.

Obligatiile (datoriile) exprima angajamentele contractuale sau legale ale intreprinderii fata de persoane fizice sau juridice cu privire la bunurile si valorile din patrimoniul sau.

Obligatiile pot fi impartite in doua mari categorii:

-obligatii fata de actionari sau asociati (obligatii interne)

-obligatii fata de terti (obligatii externe)

1. Obligatii fata de asociati sau actionari (interne) pot fi

Capitalul social constituit la infiintarea societatii si majorat ulterior prin aportul asociatilor sau capitalizarea profitului.

Rezervele constituite prin acumularea profitului sau alte surse, cum ar fi reevaluarea activelor sau primele legate de capital

Fondurile cu destinatie determinata cum sunt:

-fondul de dezvoltare constituit din amortizarea imobilizarilor si din profit cu destinatia de a finanta procurarea de noi imobilizari (mijloace fixe)

-fondul de participare la profit constituit din profitul repartizat pentru formarea surselor de cointeresare a salariatilor

-alte fonduri cu destinatia de a creste finantarea mijloacelor circulante.

Obligatiile interne determina cresteri patrimoniale si constituie sursele de provenienta a celor mai importante parti a mijloacelor economice ca obiecte ale drepturilor de proprietate.

2. Obligatiile fata de terti (externe) sunt: creditele si sursele atrase.

Creditele provin din:

-          obligatii fata de banci, pentru sumele de bani primite pe termen lung, mediu sau scurt, in vederea completarii surselor proprii.

-          Obligatiile fata de cumparatorii de obligatiuni (obligatari) pentru creditele obtinute din emisiunea si vanzarea de obligatiuni.

Creditele, ca obligatii provenite de la terti (banci, obligatari etc.) pentru a fi folosite o anumita perioada de timp, dupa care acestea se restituie (se ramburseaza), sunt purtatoare de dobanda.

Sursele atrase sunt formate din:

-          obligatii fata de furnizori pentru valoarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite de la acestia pana la data platii contravalorii acestor prestatii. In patrimoniu, inregistrarea obligatiilor fata de furnizori determina cresteri patrimoniale.

-          obligatii fata de personal, reprezentand salariile datorate pentru munca prestata, de la data executarii lucrarilor pana la data platii salariilor.

-          obligatii fata de diverse organisme sociale si stat pentru contributii, impozite si taxe legal datorate.

Aceste obligatii sunt numite si surse atrase, deoarece intreprinderea atrage si foloseste temporar surse ale altor persoane fizice si juridice.

1.2. Documentele contabile

Documentele contabile sunt elemente de baza ale contabilitatii. Practic orice operatie economica are la baza unul sau mai multe documente.

1.2.1. Clasificarea documentelor

Tinand seama de anumite caracteristici ale documentelor, acestea se pot grupa dupa mai multe criterii, si anume :

1)       Dupa natura operatiilor economice pe care le consemneaza, documentele se impart in : documente privind imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale si financiare ; valorile materiale ; munca efectuata si salarizarea ei ; calculatia costurilor ; vanzarile ; trezorerie ; corespondenta ; registratura, arhiva si documente contabile.

2)       Dupa functia pe care o indeplinesc, se pot divide in : documente de dispozitie, justificative, mixte si contabile :

2.1. Documentele de dispozitie contin dispozitia, adica ordinul de efectuare a unei operatii economice, precum si indicatiile necesare executarii ei, nefacand dovada executarii operatiei. Ele nu pot servi ca baza inregistrarilor in contabilitate (comanda, dispozitia de livrare, etc.).

2.2. Documentele justificative sau de executie cuprind date privind executarea efectiva a unei operatii economice servind ca baza inregistrarilor contabile. De exemplu facturile justifica cumpararea de materiale, chitantele incasarea sau plata unei sume de bani, etc. Inregistrarea in contabilitate se face numai pe baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate.

2.3. Documentele mixte sau combinate cuprind in acelasi timp date privind dispozitia de a se executa o operatie economica, cat si executarea efectiva a ei. Astfel bonul de consum de materiale este initial un document de dispozitie care dispune eliberarea materialelor din depozit, iar cand este completat cu mentiunile privind eliberarea si primirea materialelor devine un document de executie.

2.4. Documentele contabile se intocmesc de catre compartimentul de contabilitate pentru a evidentia elementele patrimoniale (note contabile, documentul cumulativ privind intrarea si iesirea materialelor, produselor finite din depozit, fisele de cont, etc.).

3)       Dupa circuitul lor, se divid in documente interne, care se intocmesc in cadrul intreprinderii si circula numai in interiorul ei (note contabile, bonuri de materiale folosite pentru eliberari de materiale sectiilor de productie etc.) si documente externe care justifica raporturile economice cu alte intreprinderi sau persoane (facturile furnizorilor pentru materialele cumparate, extrasele de cont de banca, etc.).

4)       Dupa continut, avem documente primare, care oglindesc o singura operatie economica, inregistrata pentru prima oara in acel document prin culegerea datelor de pe teren (facturi, cecuri, bonuri de materiale) si documente centralizatoare (cumulative) care cuprind date referitoare la operatii de acelasi fel culese din mai multe documente primare (borderoul de prezentare a facturilor de la banca, centralizatorul intrarilor, respectiv al iesirilor de materiale, produse, etc).

5)       Dupa regimul de tiparire si folosire, exista documente cu regim special si documente fara regim special. Cele cu regim special au un regim bine determinat de tiparire, completare, circulatie si arhivare. Aceste documente sunt prevazute pentru operatii care afecteaza patrimoniul, cum sunt facturile pentru vanzari de bunuri, cecurile pentru operatii bancare, chitantiere pentru incasari in numerar.

Evidenta acestor documente se tine cu ajutorul Fisei de magazie a documentelor cu regim special prin care se urmareste existenta si miscarea fiecarui fel de document. Inainte de a fi utilizate, documentele cu regim special sunt inseriate, numerotate si parafate. Documentele anulate sau neutilizate se restituie la gestiunea documentelor cu regim special.

Documentele fara regim special se utilizeaza potrivit normelor generale de intocmire si pastrare.

1.2.2. Circulatia documentelor (in interiorul si in exteriorul firmei)

Circulatia documentelor consta in parcursul descris de acestea din momentul intocmirii sau intrarii in unitate si pana la predarea lor la arhiva. La organizarea circulatiei documentelor se impune respectarea urmatoarelor reguli :

         Circuitul documentelor trebuie sa se realizeze pe caile cele mai scurte, printr-un numar cat mai redus de verigi, asigurand continuitate in miscarea documentelor prin aceste verigi. Documentele intrate in intreprindere trebuie inregistrate la registratura unitatii si repartizate operativ pentru rezolvare ;

         Rezolvarea documentelor trebuie sa se faca complet si la termenul specificat in graficul de circulatie al documentelor, care prevede : denumirea documentului, compartimentul care il intocmeste, verificarea documentelor, verigile prin care circula documentele, lucrarile ce se executain fiecare etapa a circuitului si termenele de executie.

1.2.3. Clasarea si pastrarea documentelor

Prin clasare se intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine strict determinata, care sa asigure o buna pastrare a lor si o gasire usoara pentru obtinerea informatiilor necesare. De precizia si corectitudinea ei depinde identificarea cu usurinta a oricarui act existent in arhiva intreprinderii.

Clasarea poate fi de mai multe feluri :

  • Clasarea provizorie cuprinde documentele rezolvate in sectoarele si serviciile functionale ale intreprinderii facandu-se in dosare corespunzatoare arhivei curente. Astfel, serviciul contabilitatii face clasarea provizorie a documentelor contabile, casierul a documentelor de casa, etc.
  • Clasarea definitiva se face la arhiva generala a intreprinderii, la primirea documentelor complet si definitiv rezolvate de la arhiva curenta.

Indiferent de clasarea folosita, in fiecare dosar, documentele se aranjeaza in ordine cronologica.

Pastrarea documnetelor trebuie sa asigure o integritate deplina a lor, deoarece acestea servesc pentru controlul operatiilor economice efectuate, a exactitatii acestora si pentru scopuri de informare asupra activitatii intreprinderii.

1.2.4. Reconstituirea documentelor

Reconstituirea documentelor se face in cazul pierderii, distrugerii sau sustragerii, in termen de 30 de zile, pe baza unui dosar de reconstituire, intocmit pentru fiecare caz in parte. Acest dosar trebuie sa cuprinda :

  • Sesizarea scrisa in termen de 24 de ore de la constatare, a conducatorului, administratorului unitatii, coordonatorului de credite sau a altei persoane care gestioneaza patrimoniul, de catre persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor acte, evidente sau lucrari privind gestiunea elementelor patrimoniale ;
  • Daca pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor sau evidentelor constituie o infractiune se aduce la cunostiinta organelor de urmarire penala ;
  • Procesul-verbal de constatare a pierderii, distrugerii sau sustragerii intocmit in trei zile de la sesizare de catre conducatorul unitatii ; el contine datele de identificare a actului disparut, numele si prenumele salariatului responsabil cu pastrarea actului ; data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa ; procesul-verbal este semnat de catre conducatorul unitatii, contabilul-sef, angajatul responsabil cu pastrarea actului si seful ierarhic al acestuia ;
  • Declaratia scrisa a responsabilului cu pastrarea actului, a imprejurarilor in care acesta a disparut ;
  • Dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate ;
  • Dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituire ;
  • Actul reconstituit in copie.


1.3. Bilantul contabil

1.3.1. Conceptul de bilant

Principiul dublei reprezentari (oglindiri, reflectari) a patrimoniului se concretizeaza in reflectarea averii unitatii economice si sociale sub doua aspecte:

a)       sub aspect concret, natural- material, al destinatiei si utilitatii bunurilor in activitatea desfasurata, bunuri ce constituie obiect al proprietatii, pentru care se utilizeaza notiunea de mijloace economice.

b)       Sub aspectul raporturilor de proprietate, in cadrul carora se dobandesc elementele de avere, respectiv al modului de dobandire, pentru care se utilizeaza notiunea de surse economice.

Dubla reprezentare a averii constituie trasatura esentiala a metodei contabilitatii, o lege de baza permanenta si universala a acesteia.

Dubla reprezentare este determinata de faptul ca reflectarea, urmarirea si controlul averii agentilor economici nu se pot limita doar la modul de utilizare a bunurilor materiale si banesti, in activitatea desfasurata de acestia. Este necesar sa se urmareasca relatiile de proprietate, faptul ca aceste bunuri apartin cuiva, ca sunt in posesia unei persoane fizice sau juridice, deci sa se reflecte regimul juridic al bunurilor.

Caracteristicile dublei reprezentari sunt integrate in metoda contabilitatii prin procedeul bilant. Astfel, reprezentand la un moment dat fata in fata valoarea mijloacelor economice concrete sub aspectul natural-material, al rolului pe care-l indeplinesc in activitatea desfasurata si sursele de provenienta a acestora, se obtine o egalitate care poate fi asemuita cu o balanta cu doua brate in pozitie orizontala, care nu este altceva decat bilantul in forma sa cea mai simpla. Deci, bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii prin care se reflecta principiul dublei reprezentari a averii integrate in patrimoniul agentilor economici.

Intr-o alta maniera de exprimare, conceptul de bilant este definit ca o reprezentare a utilizarilor si resurselor de care dispune o unitate patrimoniala la un moment dat.

Astfel se considera ca prin bilant, capitalurile sunt reprezentate atat sub aspectul originii lor, respectiv resursele (aporturi de capital, rezerve, datorii, beneficii), cat si al modului lor de utilizare concreta (bunuri economice, creante).

Bilantul are deci doua parti,

         partea stanga activ, care cuprinde componenta mijloacelor economice concrete;

         partea dreapta pasiv, care oglindeste sursele de provenienta a acestor mijloace.

Intrucat intre totalul valorii mijloacelor economice si totalul valorii surselor de provenienta a acestora trebuie sa fie o egalitate perfecta, rezulta ca intre valoarea pasivului si valoarea activului unui bilant trebuie sa existe o egalitate permanenta.

Gruparea informatiilor in bilant se realizeaza dupa principiul generalizarii in trepte, de la sfere largi la sfere mai restranse, delimitandu-se trei trepte:

         grupa, ca prima treapta de generalizare, este structura cea mai larga, care grupeaza elementele patrimoniale dupa criterii generale. De exemplu, grupa active imobilizate; grupa capitaluri proprii;

         capitolul, treapta a doua, care subdivide grupele dupa caracteristici mai analitice. De pilda, grupa active imobilizate poate fi structurata in urmatoarele capitole: imobilizari necorporale, imobilizari corporale, imobilizari financiare;

         postul de bilant, este ultima treapta de detaliere in structura bilantului si reprezinta un element patrimonial caracteristic. Exemplu: terenuri, marfuri, capital social etc.

Practica cunoaste doua forme de scheme de bilant:

-          forma de tablou cu doua parti (partea stanga- activul, partea dreapta- pasivul), numita schema orizontala de bilant

-          forma de lista verticala sau schema bilantului vertical.

Bilantul contabil poate fi considerat din mai multe puncte de vedere :

1 Conceptia juridica, care cunoaste acceptiunea contemporana cea mai larga, defineste bilantul ca situatie a patrimoniului si explica continutul activului ca fiind constituit din totalitatea drepturilor de proprietate si a drepturilor de creanta, iar continutul pasivului ca fiind dat de capitalurile proprii si totalitatea datoriilor (obligatiilor)

BILANT

ACTIV

PASIV

-          drepturi de proprietate

-          drepturi de creanta

-          capitaluri proprii

-          datorii la terti

Elementele bilantului in conceptie juridica

2 Conceptia economica, considera activul bilantului ca un ansamblu de utilizari, iar pasivul un ansamblu de resurse (surse) care finanteaza utilizarile

BILANT

ACTIV

PASIV

-          mijloace imobilizate

-          mijloace circulante

-          finantare mijloace imobilizate

-          finantare mijloace circulante

Elementele bilantului in conceptie economica

3 Conceptia financiara, asupra continutului bilantului este orientata spre necesitatea de a cunoaste in ce masura intreprinderea este apta ca urmare a mijloacelor care le poseda sa-si onoreze (achite) datoriile fata de terti atunci cand acestea ajung la scadenta.

BILANT

ACTIV

PASIV

-          mijloace in ordinea lichiditatii crescatoare sau descrescatoare

-          datorii in ordinea exigibilitatii crescatoare sau descrescatoare

Elementele bilantului in conceptie financiara

Lichiditatea defineste capacitatea in timp a mijloacelor economice de a se transforma in bani. Diferitele categorii de mijloace economice au timp de reactie necesar specific pentru a lua forma de bani. Astfel, mai mare la imobilizarile corporale fata de cel al imobilizarilor financiare, mai mic la mijloacele circulante in raport cu imobilizarile.

ACTIV

PASIV

-          imobilizari

-          stocuri

-          creante

-          trezorerie

-          capital

-          rezerve

-          credite pe termen lung

-          stat

-          furnizori

-          creditori

Ordinea crescatoare a lichiditatii (activ) si exigibilitatii (pasiv)

Exigibilitatea exprima termenul (data) la care o anumita datorie (obligatie) devine scadenta de plata.

ACTIV

PASIV

-          trezorerie

-          creante

-          stocuri

-          imobilizari

-          creditori

-          furnizori

-          stat

-          credite pe termen lung

-          rezerve

-          capital

Ordine descrescatoare a lichiditatii (activ) si exigibilitatii (pasiv)

1.3.2. Influenta operatiilor economice asupra bilantului

Examinarea caracteristicilor operatiilor economice, prin prisma modificarilor pe care le determina in bilant, permite sistematizarea lor in categorii de operatii in functie de felul modificarii bilantiere.

Astfel se creeaza patru categorii mari de operatii economice, caracterizate prin tipul de modificare produsa in bilant.

Operatiile economice care produc modificari in marimea si structura bilantului au loc in cadrul egalitatii permanente dintre activul si pasivul bilantului, egalitate ce trebuie pastrata obligatoriu.

1.     Categorii de operatii economice care determina miscari bilantiere de tipul 1 (T1) ; cresterea uniui post de activ si micsorarea concomitenta si cu aceeasi suma a altui post de activ (operatie permutativa de activ).

2.      Categorii de operatii economice care determina miscari bilantiere de tipul 2 (T2); majorarea unui post de pasiv si diminuarea concomitenta si cu aceeasi suma a altui post de pasiv (operatie permutativa de pasiv).

3.      Categorii de operatii economice care determina miscari bilantiere de tipul 3 (T3); cresterea unui post de activ si majorarea concomitenta si cu aceeasi suma a unui post de pasiv (operatie modificativa de crestere).

4.      Categorii de operatii economice care determina miscari bilantiere de tipul 4 (T4); diminuarea unui post de activ si reducerea concomitenta si cu aceeasi suma a unui post de pasiv (operatie modificativa de scadere).

Desi fiecare modificare schimba structura, unele si marimea bilantului, egalitatea bilantiera se mentine.

Aplicatie practica

OPERATII ASUPRA BILANTULUI

BILANT initial

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

1.000.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

  • Cresterea unui post de activ si micsorarea concomitenta si cu aceeasi suma a unui alt post de activ (permutativa de activ) : A + Sai - Saj = P

Operatia I : Se ridica din contul bancar suma de 150.000 lei pentru efectuarea unei plati in numerar prin casierie (casa) operatie in urma careia se constata cresterea numerarului din casierie de la 500.000 la 650.000 si scaderea disponibilului in contul bancar de la 800.000 lei la 650.000 lei.

BILANT dupa operatia I

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

650.000

650.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

1.000.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

Operatia I 1 : Se achizitioneaza mijloace fixe in valoare de 500.000 lei, platite din contul de la banca. Cum va arata bilantul dupa operatia I 1 ?

BILANT dupa operatia I 1

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.500.000

2.000.000

650.000

150.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

1.000.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

Operatia I 2 : Se achizitioneaza materii prime in valoare de 100.000 lei, platite din casa. Cum va arata bilantul dupa operatia I 2 ?

BILANT dupa operatia I 2

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.500.000

2.100.000

550.000

150.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

1.000.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

  • Cresterea unui post de pasiv si micsorarea concomitenta si cu aceeasi suma a unui alt post de pasiv (permutativa de pasiv) : A = P + Spi - Spj

Operatia II : Se plateste un furnizor cu 200.000 lei dintr-un credit bancar pe termen scurt, operatie in urma careia datoriile fata de furnizori scad de la 1.000.000 lei la 800.000 lei, in timp ce datoriile fata de banca cresc de la 650.000 lei la 850.000 lei.

BILANT dupa operatia II

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

800.000

850.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

Operatia II 1 : Se platesc creditorii in suma de 300.000 lei dintr-un credit pe termen scurt. Cum va arata bilantul dupa operatia II 1 ?

BILANT dupa operatia II 1

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

800.000

1.150.000

400.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

Operatia II 2 : Se platesc furnizori in suma de 100.000 lei dintr-un credit pe termen scurt.

BILANT dupa operatia II 2

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

700.000

1.250.000

400.000

TOTAL ACTIV

8.350.000

TOTAL PASIV

8.350.000

  • Cresterea unui post de activ concomitenta si cu aceeasi suma cu cresterea unui post de pasiv (modificativa de crestere) : A + Spi = P + Spj

Operatia III : Se cumpara materii prime in valoare de 400.000 lei de la furnizori, care urmeaza a se achita ulterior ; se constata cresterea valorii materiilor prime de la 2.000.000 lei la 2.400.000 lei concomitent cu cresterea datoriilor fata de furnizori de la 1.000.000 la 1.400.000 lei.

BILANT dupa operatia III

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.400.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

1.400.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

8.750.000

TOTAL PASIV

8.750.000

Operatia III 1 : Se cumpara mijloace fixe in valoare de 1.000.000 lei de la furnizori si se platesc ulterior. Cum va arata bilantul dupa operatia III 1 ?

BILANT dupa operatia III 1

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

6.000.000

2.400.000

500.000

800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

2.400.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

9.750.000

TOTAL PASIV

9.750.000

Operatia III 2 : Se contracteaza un credit in valoare de 3.000.000 lei care se trece in contul bancar. Cum va arata bilantul dupa operatia III 2 ?

BILANT dupa operatia III 2

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

6.000.000

2.400.000

500.000

3.800.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

2.400.000

3.650.000

700.000

TOTAL ACTIV

12.750.000

TOTAL PASIV

12.750.000

  • Cresterea unui post de activ concomitenta si cu aceeasi suma cu descresterea unui post de pasiv (modificativa de crestere) : A - Spi = P - Spj

Operatia IV : Se achita furnizorii in suma de 600.000 lei din disponibilul de la banca, operatie in urma careia disponibilul de la banca scade de la 800.000 la 200.000, iar datoriile fata de furnizori scad de la 1.000.000 la 400.000 lei.

BILANT dupa operatia IV

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

200.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

400.000

650.000

700.000

TOTAL ACTIV

7.750.000

TOTAL PASIV

7.750.000

Operatia IV 1 : Se achita un credit bancar in valoare de 50.000 lei din disponibilul la banca. Cum va arata bilantul dupa operatia IV 1 ?

BILANT dupa operatia IV 1

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

500.000

150.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

400.000

600.000

700.000

TOTAL ACTIV

7.700.000

TOTAL PASIV

7.700.000

Operatia IV 2 : Se achita creditori in valoare de 100.000 lei din casa. Cum va arata bilantul dupa operatia IV 2 ?

BILANT dupa operatia IV 2

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Casa

a4 Conturi la banci

a5 Produse finite

5.000.000

2.000.000

400.000

150.000

50.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

6.000.000

400.000

600.000

600.000

TOTAL ACTIV

7.600.000

TOTAL PASIV

7.600.000

Lector: Aplicatie practica bilant

Influenta operatiilor economice asupra bilantului

 

Societatea comerciala Alfa SRL prezinta la data de 31.12.N urmatoarea situatie a elementelor patrimoniale: mijloace fixe = 2.000.000 lei; materii prime = 1.000.000 lei; produse finite = 1.500.000 lei; disponibil in contul de la banca = 2.500.000 lei; numerar existent in casierie = 500.000 lei; capital social = 4.000.000 lei; furnizori = 1.000.000 lei; obligatii fata de salariati = 1.500.000 lei; obligatii fata de banca sub forma unor credite pe termen scurt = 1.000.000 lei.

In cursul lunii Ianuarie anul N+1 au loc urmatoarele operatii economice:

1.       se achizitioneaza (de la furnizor) un mijloc fix in valoare de 3.000.000 lei conform facturii si a procesului verbal de receptie.

2.       se ridica de la banca in numerar suma de 2.000.000 lei, conform cecului de numerar, din care 1.500.000 lei pentru plata salariilor cuvenite angajatilor, iar 500.000 lei se acorda ca avans spre decontare.

3.       se achita salariile cuvenite angajatilor, iar 500.000 lei se acorda ca avans spre decontare.

4.       se inregistreaza salariile neridicate in termenul legal (3 zile) in suma de 200.000 lei conform statului de salariu.

5.       se depun in contul de disponibil salariile neridicate in termenul legal in suma de 200.000 lei conform foii de varsamant.

6.       se acorda un avans spre decontare economistului Ionescu pentru achizitionarea unor materii prime in valoare de 500.000 lei conform referatului de avans.

7.       la intoarcerea din delegatie ec. Ionescu justifica avansul primit astfel: 400.000 lei materii prime, suma necheltuita depunand-o la casierie conform chitantei.

8.       se obtine de la banca un credit bancar pe termen scurt de 2.000.000 lei conform cererii de credit, a contractului si a extrasului de credit.

9.       se ridica de la banca in numerar suma de 200.000 lei pentru plata salariilor neridicate, conform cecului de numerar.

10.   se achita salariile neridicate in suma de 200.000 lei conform listei salariilor neridicate.

11.   se cumpara de la furnizor materii auxiliare in valoare de 400.000 lei si salopete de 600.000 lei conform facturii si a notei de intrare-receptie.

12.   se ramburseaza creditul devenit scadent in suma de 500.000 lei conform ordinului de plata si a extrasului de cont.

Se cere: sa se grupeze elementele patrimoniale dupa destinatia lor economica pe de o parte si provenienta lor pe de alta parte, intocmind bilantul initial; sa se intocmeasca bilantul dupa fiecare operatie economica si sa se analizeze sensul modificarilor produse si influenta lor asupra valorii totale a bilantului.

Rezolvare:

Bilant initial

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

2.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

1.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

1.500.000

4

Disponibil in cont (CBL)

2.500.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5

Casa in lei

500.000

-

-

Total Activ

7.500.000

Total Pasiv

7.500.000

Bilant dupa operatia 1

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

1.500.000

4

Disponibil in cont (CBL)

2.500.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5

Casa in lei

500.000

-

-

Total Activ

10.500.000

Total Pasiv

10.500.000

Operatie modificativa de crestere; in urma op 1 se modifica in activul bilantului postul bilantier A1 in sensul cresterii ca urmare a primirii unui mijloc fix de la furnizor, iar in pasivul bilantului se modifica postul P2 ca urmare a cresterii obligatiilor fata de furnizori, plata facandu-se ulterior. Se modifica atat structura din A si P bilantului cat si totalul bilantului in sensul cresterii, mentinandu-se egalitatea bilantiera.

Bilant dupa operatia 2

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

1.500.000

4

Disponibil in cont (CBL)

500.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5

Casa in lei

2.500.000

-

-

Total Activ

10.500.000

Total Pasiv

10.500.000

Bilant dupa operatia 3

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

200.000

4

Disponibil in cont (CBL)

500.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5

Casa in lei

1.200.000

-

-

Total Activ

9.200.000

Total Pasiv

9.200.000

Bilant dupa operatia 4

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

500.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

1.200.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

Total Activ

9.200.000

Total Pasiv

9.200.000

Bilant dupa operatia 5

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

700.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

1.000.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

Total Activ

9.200.000

Total Pasiv

9.200.000

Bilant dupa operatia 6

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.000.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

700.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

500.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5a

Avans de trezorerie




500.000

Total Activ

9.200.000

Total Pasiv

9.200.000

Bilant dupa operatia 7

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

700.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

600.000

4

Credite bancare t. s.

1.000.000

5a

Avans de trezorerie

0

Total Activ

9.200.000

Total Pasiv

9.200.000

Bilant dupa operatia 8

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

2.700.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

600.000

4

Credite bancare t. s.

3.000.000

Total Activ

11.200.000

Total Pasiv

11.200.000

Bilant dupa operatia 9

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

2.500.000

3a

Drepturi personal neridicate

200.000

5

Casa in lei

800.000

4

Credite bancare t. s.

3.000.000

Total Activ

11.200.000

Total Pasiv

11.200.000

Bilant dupa operatia 10

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

4.000.000

3

Produse finite

1.500.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

4

Disponibil in cont (CBL)

2.500.000

3a

Drepturi personal neridicate

0

5

Casa in lei

600.000

4

Credite bancare t. s.

3.000.000

Total Activ

11.000.000

Total Pasiv

11.000.000

Bilant dupa operatia 11

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

5.000.000

2a

Materiale consumabile

400.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

2b

Obiecte de inventar

600.000

3a

Drepturi personal neridicate

0

3

Produse finite

1.500.000

4

Credite bancare t. s.

3.000.000

4

Disponibil in cont (CBL)

2.500.000

5

Casa in lei

600.000

Total Activ

12.000.000

Total Pasiv

12.000.000

Bilant dupa operatia 12

A P

Nr.

Denumirea

Suma

Nr.

Denumirea

Suma

1

Mijloace fixe

5.000.000

1

Capital social

4.000.000

2

Materii prime

1.400.000

2

Furnizori

5.000.000

2a

Materiale consumabile

400.000

3

Obligatii salariati (PRD)

0

2b

Obiecte de inventar

600.000

3a

Drepturi personal neridicate

0

3

Produse finite

1.500.000

4

Credite bancare t. s.

2.500.000

4

Disponibil in cont (CBL)

2.000.000

5

Casa in lei

600.000

Total Activ

11.500.000

Total Pasiv

11.500.000

1.4. Contul

1.4.1. Elemente generale

Contabilitatea trebuie sa asigure nu numai cunoasterea elementelor patrimoniale la un moment dat, ci si modificarile in sensul cresterii si a micsorarii elementelor patrimoniale in decursul unei perioade de gestiune. Pentru realizarea acestei laturi a obiectului contabilitatii, metoda a conceput procedeul cont.

Acest procedeu este astfel conceput incat sa permita urmarirea schimbarilor succesive a fiecarui mijloc, sursa sau proces economic, precum si existenta la un moment dat a lor. Contul este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii pentru realizarea obiectului ei de studiu. Pentru fiecare fel de grupa de mijloace economice, de sursa, proces economic sau faza a acestuia se deschide un cont.

Spre deosebire de bilant, care reflecta situatia tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat, avand o sfera de cuprindere din punct de vedere al continutului mai larga, contul are o sfera mult mai restransa, referindu-se numai la unul din elementele patrimoniale cuprinse in bilant. Din cont rezulta atat situatia la un moment dat, cat si cresterile si micsorarile elementului a carui socoteala o tine.

Contul are rolul nu numai de a tine socoteala scrisa a unui mijloc, sursa sau proces economic, ci si de ordonare si sistematizare a informatiilor din contabilitate, potrivit principiilor specifice ei, avand un inteles mai larg decat cel al unui calcul aritmetic.

Operatii prin casierie - metoda aritmetica

Data Explicatie Suma Sold

01.04 Existent in casierie 1.000.000 1.000.000

02.04 Incasare de la un client 500.000 1.500.000

04.04 Incasare de la banca 2.500.000 4.000.000

08.04 Plata lucrator 300.000 3.700.000

10.04 Ridicare de la banca pt. Salarii 2.000.000 5.700.000

11.04 Plata salarii 1.800.000 3.900.000

12.04 Depunere banca 3.000.000 900.000

Operatii prin casierie - transpunerea in cont

D 5311 CASA C

Si

01.04 Existent in casierie 1.000.000

02.04 Incasare client 500.000

04.04 Incasare banca 2.500.000

10.04 Ridicare salarii banca 2.000.000

08.04 Plata lucrator 300.000

11.04 Plata salarii 1.800.000

12.04 Depunere banca 3.000.000

Rd

TSd

SFd

5.000.000

6.000.000

900.000

5.100.000

5.100.000

Rc

TSc

In fiecare cont se inregistreaza existentul de mijloace si de surse de la inceputul perioadei de gestiune (existent initial) preluat din bilant si se continua cu inregistrarea, pe baza documentelor justificative, a modificarilor mijloacelor si surselor (cresteri si micsorari) determinate de operatiile economice in cursul perioadei respective. Pe baza datelor din fiecare cont se poate determina existentul de la sfarsitul perioadei prin urmatorul calcul:

existentul initial + cresterile - micsorarile = existentul de la sfarsitul perioadei.

In anumite perioade are loc generalizarea datelor din conturi (a existentului final) cu ajutorul bilantului, in vederea oglindirii situatiei intreprinderii in totalitatea ei. Deci, intre conturi si bilant exista o stransa legatura, se pleaca de la bilant si se ajunge prin intermediul conturilor la un nou bilant.

In concluzie, contul este un procedeu reprezentativ al metodei contabilitatii, de o forma speciala, folosit pentru gruparea si sistematizarea informatiilor, pentru evidenta si calculatia scrisa, valoric, iar uneori cantitativa, in ordine cronologica si sistematica a existentei si miscarilor unui mijloc economic, sursa sau proces economic pe o anumita perioada de timp.

1.4.2. Partile componente ale contului

Contul are mai multe elemente componente, care formeaza in totalitatea lor structura acestuia, si anume : titlul contului ; cele doua parti ale contului : debitul si creditul ; data si explicatia operatiei de inregistrare ; rulajul contului ; totalul sumelor si soldul.

Titlul contului arata denumirea mijlocului, sursei sau procesului economic a carui socoteala o tine. Aceasta trebuie sa exprime continutul economic al contului, adica numele elementului supus inregistrarii. De exemplu Mijloace fixe, Materiale, Casa, etc. Un cont fara titlu nu poate indeplini nici o functie, intrucat nu se poate identifica elementul a carui socoteala o tine. La titlul contului se aseaza un simbol cifric, un cod util pentru gruparea conturilor, in informatizarea lucrarilor de contabilitate.

Partile (laturile) contului. Operatiile economice produc doua feluri de modificari asupra elementelor de activ si de pasiv, si anume cresteri sau micsorari. Daca dorim sa cunoastem numerarul existent in casieria intreprinderii in urma efectuarii unor operatii de incasari si plati se poate utiliza metoda aritmetica sau metoda contabila, folosind contul.

Aceste necesitati practice, precum si realizarea functiei de sistematizare au impus constructia contului asemenea unei balante sau a literei T, cu doua parti distincte, unde sa se inscrie intr-o parte sumele ce reprezinta intrari, cresteri, majorari, iar in cealalta parte sumele ce reprezinta scaderi sau reduceri a elementului a carui socoteala o tine.

Rezulta ca pentru a putea indeplini functia de sistematizare, contul trebuie sa aiba doua parti distincte, opuse, inregistrandu-se intr-o parte operatiile cu semnul plus, iar in cealalta parte operatiile cu semnul minus. In mod conventional partea stanga a contului a fost denumita debit (D), iar partea dreapta credit (C), fiind expresii mostenite prin traditie.

Modul de inregistrare a cresterilor si a miscarilor in cele doua parti ale contului (debit si credit) nu este identic la toate conturile. Alegerea partii contului in care se inregistreaza cresterile si micsorarile elementului patrimonial depinde de continutul economic al contului, care determina functia contabila a fiecarui cont.

Soldul initial reprezinta existentul initial al contului, existent care este preluat din bilant si care se trece, in debitul sau in creditul contului in functie de continutul economic al acestuia.

Rulajul (miscarea) contului (Rj). In conturi se inregistreaza atat existentul de la inceputul fiecarei perioade, cat si modificarile generate de operatiile economice (cresteri sau micsorari) care se oglindesc in debitul si creditul conturilor.

A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul acestuia, iar a credita un cont inseamna a inscrie o suma in creditul contului respectiv. Sumele inregistrate in debitul contului se numesc sume debitoare, iar cele din credit sume creditoare. Totalul sumelor privind cresterile sau micsorarile inregistrate intr-un cont intr-o anumita perioada reprezinta miscarea contului sau rulajul. In functie de cele doua parti ale contului, in care se separa cresterile de micsorari, vom avea rulajul debitor (Rjd) si rulajul creditor (Rjc).

Total sume (Ts) Totalul obtinut din adunarea existentului initial debitor (Sid) cu rulajul debitor (Rjd) ale unui cont constituie totalul sumelor debitoare (Tsd), iar cel rezultat din adunarea existentului initial creditor (Sic) cu rulajul creditor (Rjc) reprezinta totalul sumelor creditoare (Tsc). Rezulta ca totalul sumelor debitoare, respectiv creditoare, cuprinde atat existentul de la inceputul perioadei (care se inregistreaza in aceeasi parte a contului in care se trec cresterile), cat si miscarile contului (rulajul) din perioada respectiva.

Soldul final al contului se determina ca diferenta intre total sume creditoare si total sume debitoare, respectiv intre total sume debitoare si total sume creditoare in functie de continutul economic al contului. Soldul final reprezinta valoarea mijlocului economic sau sursei la sfarsitul perioadei considerate in urma modificarilor suferite prin operatiunile economice.

1.4.3. Continutul economic si functiile conturilor

Fiecare cont se refera la un singur element sau la o grupare de elemente cu caracteristici omogene din bilantul contabil. Avand in vedere faptul ca aceste elemente sunt pozitionate in activul sau in pasivul bilantului, corespunzator se spune despre conturile respective ca sunt de activ sau de pasiv.


Astfel exista doua categorii de conturi :

  • Un cont care se refera la un element din activul bilantului este un cont cu functie contabila de activ, sau mai simplu cont de activ ;

  • Un cont care se refera la un element din pasivul bilantului este un cont cu functie contabila de pasiv, sau simplu cont de pasiv.

Exista o categorie de conturi care, in anumite situatii se comporta ca si conturi de activ, in timp ce in altele se comporta ca si conturi de pasiv. Acestea se numesc conturi bifunctionale.

Cunoasterea functiei contabile pentru un cont este foarte importanta, de aceasta depinzand modul in care functioneaza contul respectiv. Modul de functionare al unui cont inseamna de fapt clarificarea urmatoarelor probleme :

  • Unde se trece existentul initial, adica soldul initial al contului (cum incepe sa functioneze contul ?) ;
  • Unde se trec sumele care reprezinta cresteri ale valorii elementului care este reprezentat de contul respectiv ;
  • Unde se trec sumele care reprezinta scaderi ale valorii elementului care este reprezentat de contul respectiv ;
  • Ca fel de sold final are contul respectiv: debitor sau creditor.

Aceste probleme sunt rezolvate de urmatoarele reguli de functionare ale conturilor:

  • Regula de functionare a conturilor de activ: conturile de activ incep intotdeauna sa functioneze prin debitare, respectiv toate cresterile (maririle) sunt consemnate in debitul contului, in timp ce toate scaderile (diminuarile) sunt consemnate in creditul contului. Soldul conturilor de activ este debitor.

  • Regula de functionare a conturilor de pasiv: conturile de pasiv incep intotdeauna sa functioneze prin creditare, respectiv toate cresterile (maririle) sunt consemnate in creditul contului, in timp ce toate scaderile (diminuarile) sunt consemnate in debitul contului. Soldul conturilor de pasiv este creditor.

FUNCTIILE CONTURILOR

Conturile, ca instrumente curente ale contabilitatii, trebuie sa indeplineasca anumite functii, ca: functia economica, statistica, de calcul, de control, de grupare, de sistematizare, de generalizare, contabila etc.

Functia economica o indeplinesc toate conturile si consta in aceea ca fiecare cont tine socoteala unui anumit mijloc, sursa sau proces economic, rezultat financiar, care arata insasi continutul economic al contului respectiv. Ea este data de denumirea contului.

Functia statistica consta in faptul ca din conturi rezulta date statistice, cum sunt: volumul mijloacelor economice, capitalul social subscris si nevarsat, costul productiei, beneficiul obtinut etc.

Functia de calcul consta in calculele efectuate in conturi in vederea stabilirii miscarilor si a existentului elementului respectiv precum si in aceea ca unele conturi ajuta la calcularea costului de achizitie a materialelor cumparate, a costului efectiv al productiei obtinute in sectiile de baza si auxiliare etc.

Functia de control este exercitata de anumite conturi prin care se efectueaza controlul integritatii patrimoniului, a costurilor efective de productie in comparatie cu cele antecalculate etc.

Functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza mijloacele, sursele si procesele economice omogene. Astfel, operatiile cu mijloace fixe se grupeaza in contul "Mijloace fixe", cele privind materialele in contul "Materiale" etc.

Functia de sistematizare este exercitata de fiecare cont prin oglindirea separata a operatiilor economice ce produc cresteri ale mijloacelor, surselor sau proceselor economice, de cele care determina micsorarea acelorasi elemente.

Functia de generalizare este indeplinita de conturile al caror continut este de acelasi gen, care tin evidenta totalitatii unor elemente care difera ca speta. Aceste elemente, diferite ca speta, sunt oglindite fiecare in cate un cont, fiind reunite in totalitatea lor intr-un singur cont, care indeplineste functia de generalizare. De exemplu, productia terminata a unei intreprinderi este inregistrata in conturi separate pe feluri de produse si apoi generalizata intr-un cont unic "Produse finite"

Functia contabila se concretizeaza intr-un anumit mod de functionare al conturilor determinat de continutul lor economic.

REGISTRELE DE CONTABILITATE

Pentru evidenta cronologica se foloseste Registrul Jurnal. Acesta reprezinta documentul obligatoriu in inregistrarea cronologica a documentelor justificative (sau cumulative) in care se reflecta operatiile economice ; servesc ca proba in litigii si pentru organele fiscale (fiecare firma trebuie sa le intocmeasca).

A.      Registrul jurnal se prezinta sub forma de '' Registru Jurnal General '' in care se inregistreaza zilnic operatiile economice sau periodic pe baza unor registre auxiliare folosite pentru operatii de acelasi fel. Registrele auxiliare privesc aprovizionarile, vanzarile, casa, banca si alte diverse operatii in functie de necesitatile unitatii.

B.      Registrul Carte Mare (Fisa de Cont) este folosit pentru inregistrarea sistematica a operatiilor economico-financiare (dupa natura lor) si in cadrul acesteia in ordine cronologica. Registrul Carte Mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe fiecare cont sintetic. De asemenea mai serveste si pentru verificarea inregistrarilor contabile efectuate, intocmirea balantei de verificare si furnizarea de date pentru analiza economico-financiara.

C.      Registrul Inventar reprezinta documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala a rezultatelor inventarierii patrimoaniului precum si a continutului fiecarui post de bilant pe baza datelor cuprinse in procesele verbale de inventariere si a bilantului anual.

CLASIFICAREA CONTURILOR

Totalitatea conturilor utilizate de catre contabilitate pentru realizarea obiectului de studiu constituie sistemul de conturi si Planul de Conturi.

Conturile se pot clasifica dupa functia contabila, dupa sfera de cuprindere si dupa continutul lor economic.

  1. Dupa functia contabila exista :
    • Conturi de Activ ;
    • Conturi de Pasiv.

Conturile bifunctionale, in functie de soldul lor la un moment dat se includ fie in grupa conturilor de Activ, fie in grupa conturilor de Pasiv.

  1. Dupa sfera de cuprindere, conturile se impart in :
  • Conturi sintetice, care oglindesc mijloacele, sursele si procesele economice in expresie valorica pe grupe sau categorii omogene sub aspectul continutului lor. Ex. contul Materii Prime nu specifica tipul de (ata, stofa, etc.) ; Furnizori (apa, curent, telefon, etc.) ; cu ajutorul conturilor sintetice este posibila cunoasterea situatiei generale (de ansamblu) a unei anumite grupe de mijloace, surse sau procese economice. Conturile sintetice dau nastere contabilitatii sintetice.

  • Conturile analitice sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice, oglindind partile componente ale mijloacelor, surselor sau proceselor economice. Ex. contul sintetic Materii Prime trebuie sa contina suma analiticelor acestuia (ata, stofe, etc.). Numarul conturilor analitice din cadrul unui cont sintetic depinde de natura elementului reflectat in contul respectiv. Nu toate conturile sintetice se dezvolta in conturi analitice intrucat din acestea rezulta date suficiente privind continutul si miscarea elementelor respective. Ex. Casa.

Cu ajutorul conturilor analitice se asigura integritatea proprietatii asupra mijloacelor de productie, exercitarea controlului gestionar al lor, in sensul ca permit stabilirea situatiei cantitative si valorice la fiecare depozit sau sectie de productie. Contabilitatea tinuta cu ajutorul conturilor analitice este denumita contabilitate analitica.

Conturile sintetice se deosebesc de cele analitice prin urmatoarele :

       Conturile analitice au o sfera mai restransa de inregistrare, obiectul lor fiind un fel bine determinat de elementul patrimonial iar cele sintetice cuprind o suma de feluri de elemente patrimoniale cu caracteristici asemanatoare ;

       Conturile analitice inregistreaza existenta si miscarea elementelor patrimoniale in expresie cantitativa si valorica, iar cele sintetice numai valoric ;

       Conturile analitice servesc pentru realizarea evidentelor operative a gestiunilor si contabilitatii analitice a elementelor patrimoniale, iar conturile sintetice efectueaza sinteza elementelor analitice comune, servind la verificarea inregistrarilor in conturile analitice.

  1. Dupa continutul lor (elementul care se inregistreaza in cont) :

       Conturile de bilant se impart, dupa natura lor in:

         Conturi de mijloace economice ;

         Conturi de decontari, reprezentand drepturi de creanta fata de terti ;

         Conturi ale proceselor economice ;

         Conturi de surse ale mijloacelor si proceselor economice.

       Conturile de ordine si evidenta (conturi in afara bilantului) sunt utilizate pentru evidentierea operatiilor extrabilantiere sau utilizate de contabilitatea de gestiune.




CORESPONDENTA CONTURILOR

Exemplu practic

 

 

Se achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 1.000.000 lei, plata fiind facuta ulterior. In urma operatiei se constata cresterea valorii materiilor prime cu 1.000.000 lei concomitenta si cu aceeasi suma cu cresterea valorii datoriilor fata de furnizori.


D Materii prime C

1.000.000


D Furnizori C

1.000.000


1.000.000 materii prime = furnizori 1.000.000

1. se platesc furnizorii in valoare de 500.000 lei din casa.


D Casa C

500.000

D Furnizori C

500.000


500.000 Furnizori = Casa 500.000

2. se cumpara mijloace fixe in valoare de 2.000.000 lei si se platesc prin banca.


D Mijloace Fixe C

2.000.000

D Cont Banca C

2.000.000


2.000.000 Mijloace fixe = Cont Banca 2.000.000

3. se incaseaza in casa 1.000.000 lei din contul bancar.


D Casa C

1.000.000

D Cont Banca C

1.000.000


1.000.000 Casa = Cont Banca 1.000.000

PLANUL DE CONTURI

In Romania planul general de conturi adoptat este conceput pe sistem zecimal si pentru organizarea contabilitatii in dublu circuit.

El cuprinde 9 clase de conturi, simbolizate de la 1 la 9, si care au urmatorul continut :

1)             Clasa 1  conturi de capital 

2)             Clasa 2  conturi de active imobilizate 

3)             Clasa 3  conturi de stocuri si productie in curs de executie 

4)             Clasa 4  conturi de terti 

5)             Clasa 5  conturi de trezorerie 

6)             Clasa 6  conturi de cheltuieli 

7)             Clasa 7  conturi de venituri 

8)             Clasa 8  conturi speciale 

9)             Clasa 9 conturi interne de gestiune 

Conturile claselor 1 - 8 inclusiv sunt conturi ale contabilitatii financiare, iar conturile clasei 9 sunt conturi de gestiune.

Pe cele 2 circuite ale contabilitatii (financiare si de gestiune) clasele de conturi se distribuie in felul urmator :

Circuitul contabilitatii financiare :

Clasele conturilor de bilant (de la cls. 1 la cls. 5 inclusiv) prin care se inregistreaza si miscarea elementelor patrimoniale si se realizeaza alcatuirea bilantului ;

Clasele conturilor proceselor generatoare de rezultate (6 si 7) ;

Conturile speciale (cls. 8) reprezinta conturi specifice prin care se inregistreaza operatiuni extrapatrimoniale (in afara bilantului), care uneori pot influenta starea patrimoniului (angajamente acordate, angajamente primite, mijloace fixe luate cu chirie, valori primite in custodie, soldurile conturilor la inchiderea/deschiderea exercitiului).

Circuitul contabilitatii de gestiune cuprinde conturile din cls. 9. Grupeaza conturi pentru inregistrarea decontarilor interne privind cheltuielile, productia si diferentele de pret = conturi de calculatie, conturi ale productiei si cele ale productiei in curs de executie.

Observatie : conturile cls. 6 sunt intotdeauna de Activ, iar conturile cls. 7 sunt intotdeauna de Pasiv.

Cifrele din simbolul fiecarui cont transmit un mesaj semantic prin care se citesc caracteristicile de continut si functionale ale acestora :

Prima cifra - corespunzatoare clasei indica categoria elementelor care fac obiectul contabilitatii.

Cifra a doua - corespunzatoare grupei semnifica natura economica a elementelor de activ, respectiv natura juridica a elementelor de pasiv pentru conturile de bilant, precum si natura cheltuielilor si a veniturilor la conturile generatoare de rezultate.

Cifra a treia detaliaza structura continutului si a operatiilor delimitate la nivelul grupelor.


Lector :

OPERATII ASUPRA CONTURILOR

EXEMPLU PRACTIC

Se considera urmatorul bilant initial :

BILANT initial

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Clienti

a4 Casa

a5 Conturi la banci

a6 Produse finite

8.000.000

3.600.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

350.000

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

3.000.000

8.150.000

2.500.000

2.800.000

TOTAL ACTIV

16.450.000

TOTAL PASIV

16.450.000

Precum si urmatoarele operatii :

  1. Se ridica din contul bancar 350.000 lei care se transfera in casierie ;
  2. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 200.000 lei care se platesc prin casierie ;
  3. Se contracteaza un credit bancar pe termen scurt in valoare de 1.000.000 lei care intra in contul bancar ;
  4. Se achizitioneaza mijloace fixe in valoare de 1.500.000 lei care se achita din contul bancar ;
  5. Se vand produse finite catre clienti in valoare de 350.000, iar sumele se incaseaza ulterior ;
  6. Se achita datorii catre furnizori in valoare de 1.500.000 lei astfel :
    • 700.000 lei din casa ;
    • 800.000 lei din contul bancar ;
  7. Se incaseaza prin casa, creante in valoare de 1.350.000 lei de la clienti ;
  8. Se transfera din casa in banca suma de 2.000.000 lei
  9. Se achita creditori in valoare de 2.000.000 lei din contul bancar

Sa se reflecte operatiunile de mai sus in conturi si apoi sa se intocmeasca balanta de verificare si bilantul.

BILANT final

ACTIV

Suma

PASIV

Suma

a1 Mijloace fixe

a2 Materii prime

a3 Clienti

a4 Casa

a5 Conturi la banci

a6 Produse finite

9.500.000

3.800.000

0

300.000

350.000

0

p1 Capital social

p2 Furnizori

p3 Credite bancare pe termen scurt

p4 Creditori

3.000.000

6.650.000

3.500.000

800.000

TOTAL ACTIV

13.950.000

TOTAL PASIV

13.950.000

FORMULE CONTABILE

Nr. crt

Conturi corespondente

Sume

Denumiri

Simboluri

1

Casa = cont la banca

5311=5121

350.000

2

Materii prime = casa

301=5311

200.000

3

Cont la banca = credite bancare t.s.

5121=5191

1.000.000

4

Mijloace fixe = cont la banca

2131=5121

5

Clienti = produse finite

4111=345

6

Furnizori = %

Casa

Cont la banca

401=%

5311

5121

1.500.000=%

700.000

800.000

7

Casa = clienti

5311=4111

1.350.000

8

Cont la banca = casa

5121=5311

2.000.000

9

Creditori = cont la banca

462=5121

2.000.000


D Mijloace Fixe C

Si

8.000.000

(op.4) 1.500.000

Rd

TSd

SFd

1.500.000

9.500.000

9.500.000

Rc

TSc

D Materii prime C

Si

3.600.000

(op.2) 200.000

Rd

TSd

SFd

200.000

3.800.000

3.800.000

Rc

TSc

D Clienti C

Si

1.000.000

(op.5) 350.000

1.350.000(op.7)

Rd

TSd

SFd

350.000

1.350.000

0

1.350.000

1.350.000

Rc

TSc

D Casa C

Si

1.500.000

(op.1) 350.000

(op.7) 1.350.000

200.000 (op.2)

700.000 (op.6)

2.000.000 (op.8)

Rd

TSd

SFd

1.700.000

3.200.000

300.000

2.900.000

2.900.000

Rc

TSc

D Conturi la banci C

Si

2.000.000

(op.3) 1.000.000

(op.8) 2.000.000

350.000 (op.1)

1.500.000 (op.4)

800.000 (op.6)

2.000.000 (op.9)

Rd

TSd

SFd

3.000.000

5.000.000

350.000

4.650.000

4.650.000

Rc

TSc


D Produse finite C

Si

350.000

350.000 (op.5)

Rd

TSd

SFd

0

350.000

0

350.000

350.000

Rc

TSc

D Capital social C

3.000.000

Si

Rd

TSd

0

3.000.000

3.000.000

Rc

TSc

SFc

D Furnizori C

(op.6) 1.500.000

8.150.000

Si

Rd

TSd

1.500.000

1.500.000

0

8.150.000

6.650.000

Rc

TSc

SFc

D Credite b. pe termen scurt C

2.500.000

1.000.000 (op.3)

Si

Rd

TSd

1.000.000

3.500.000

3.500.000

Rc

TSc

SFc

D Creditori C

(op.9) 2.000.000

2.800.000

Si

Rd

TSd

2.000.000

2.000.000

0

2.800.000

800.000

Rc

TSc

SFc


BALANTA DE VERIFICARE

Denumire conturi

Sold initial

Rulaj

Total sume

Sold final

Debitor

Sid

Credit

Sic

Debitor

Rd

Credit

Rc

Debitoare

TSd

Creditoare

TSc

Debitor

SFd

Credit

SFc

Mijloace fixe

8.000.000

0

1.500.000

0

9.500.000

0

9.500.000

0

Materii prime

3.600.000

0

200.000

0

3.800.000

0

3.800.000

0

Clienti

1.000.000

0

350.000

1.350.000

1.350.000

1.350.000

0

0

Casa

1.500.000

0

1.700.000

2.900.000

3.200.000

2.900.000

300.000

0

Conturi la banci

2.000.000

0

3.000.000

4.650.000

5.000.000

4.650.000

350.000

0

Produse finite

350.000

0

0

350.000

350.000

350.000

0

0

Capital social

0

3.000.000

0

0

0

3.000.000

0

3.000.000

Furnizori

0

8.150.000

1.500.000

0

1.500.000

8.150.000

0

6.650.000

Credite bancare pe termen scurt

0

2.500.000

0

1.000.000

0

3.500.000

0

3.500.000

Creditori

0

2.800.000

2.000.000

0

2.000.000

2.800.000

0

800.000

TOTAL

16.450.000

16.450.000

10.250.000

10.250.000

26.700.000

26.700.000

13.950.000

13.950.000





Document Info


Accesari: 2785
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )