Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























CALCULATIA COSTURILOR LA S.C. "LIMER" S.R.L.

Contabilitate


CALCULAŢIA COSTURILOR LA S.C. "LIMER" S.R.L.

4.1. FACTORII ORGANIZĂRII CALCULAŢIEI COSTURILOR



Organizarea contabilitatii de gestiune este în strânsa dependenta de o serie de factori, cum sunt: precizarea organelor care exercita lucrarile contabilitatii de gestiune, tipologia calculatiilor costurilor de productie, specificul procesului tehnologic, tipul si organizarea productiei, marimea întreprinderii, structura de productie, etc.

Organizarea calculatiei costurilor la S.C. LIMER S.R.L. are în vedere în primul rând obiectul de activitate, care se poate delimita în trei activitati: de productie langoserie, prestari servicii în constructie si prestari în turism. Se va determina costul fiecarei activitati, urmarindu-se modul în care fiecare activitate participa la realizarea profitului din exploatare.

Structura organizatorica a firmei este reprezentata prin structura functionala, adica: serviciul de productie, turism, serviciul comercial, financiar-contabil si personal. În cadrul serviciului de productie se calculeaza costul produsului care este langosul. Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.

Prestarea de servicii în constructii impune calcularea costului prestatiei cu munca vie.

Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se va repartiza asupra costului perioadei afectând direct contul de rezultate.

Caracterul procesului de productie are, de asemenea, implicatii asupra calculatiei costurilor. Productia de langosi are caracter continuu, de aceea costul pe unitatea de produs se calculeaza la finele perioadei de productie.

Prestatiile în turism au caracter sezonier, costul calculându-se numai în perioada de activitate

În ceea ce priveste tipul de productie, acesta implica utilizarea unei anumite metode de calculatie, influentând purtatorii de costuri. Activitatea de productie- langoserie este o productie de masa, adica se fabrica un anumit produs (langosi) pe perioade lungi si în cantitati mari cu aceleasi retete, tehnologii si utilaje. Daca se urmareste procesul tehnologic al productiei de langosi se pot identifica stadii succesive de prelucrare, de aceea se poate aplica pentru calcularea costului produsului metoda de calculatie pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe fiecare faza a procesului tehnologic si apoi pe produsul finit.

Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor în turism se poate aplica metoda globala care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu într-o perioada de gestiune.

4.2. ORGANIZAREA DETERMINĂRII COSTURILOR DE PRODUCŢIE

Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, în functie de specificul si nevoile acesteia nu înseamna ca aceste unitati patrimoniale pot opta în cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia.

Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri, acestea trebuie efectuate neaparat în cadrul contabilitatii normalizate (Dumitru Câtu, 1999).

Orice cheltuiala devine cost în cazul în care este asociata urmatoarelor elemente: resursa consumata, perioada de timp, loc de consum, activitate si produs sau serviciu. În acest scop, cheltuielile trebuie sa fie supuse unui proces de evaluare, masurare, clasificare, calcul si ventilare. Aceste proces de selectare si agregare este denumit calculatia costurilor.

Obiectul calculatiei costurilor îl formeaza ventilarea cheltuielilor de exploatare.

În regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii se aprecieaza ca prin componenta sa costul de productie este format din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.

Trebuie facuta distinctie între costul produsului si costul perioadei. Costul produsului reprezinta costul atasat unui obiect stocabil si care va servi la evaluarea stocurilor. În schimb, costul perioadei este costul ales si recunoscut de contul de rezultate în perioada de referinta fara a fi atasat unui cont de stocuri.

Respectând riguros distinctia de mai sus în delimitarea cheltuielilor, normal este ca toate cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sa fie considerate cheltuieli ale perioadei.

Calcularea corecta a costurilor de productie necesita organizarea corespunzatoarea a colectarii si calculatiei costurilor.

Scopul organizarii calculatiei costurilor este colectarea costurilor încorporabile de productie si calculatia costului întregii productii si pe unitate de produs.

În domeniul colectarii costurilor încorporabile este necesara definirea purtatorilor de cost, identificarea unitatii de calculatie, alegerea metodei analitice de calculatie a costurilor în functie de specificul unitatii. Pentru aceasta vom analiza separat cele trei activitati pe care le desfasoara unitatea.

În cadrul activitatii de productie- langoserie purtatorul de cost îl reprezinta produsul, respectiv langosul. Unitatea de calculatie corespunde unitatii de masura prin care se exprima productia pentru care se calculeaza costul. În cazul langosului unitatea de calculatie se exprima în unitati fizice, respectiv bucati.

Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi se pot identifica urmatoarele trei faze:

faza de framântare: se prepara maiaua din drojdie, faina, sare, putin zahar si apa

calduta si se lasa la dospit. Se adauga într-un vas faina cu apa calda care peste care se toarna maiaua. Se framânta aluatul dupa care se lasa la odihna 5 minute.

faza de modelare: aluatul dospit se taie bucati si se cântareste bucata cu bucata. Se

virguie în forma rotunda (modelare), se aseaza pe masa si se lasa 2-3 minute.

faza de prajire: aluatul se prajeste în uleiul încins si se distribuie la clienti.

Parcurgerea celor trei faze poate fi reprezentat schematic potrivit figurii nr. 1.

Prestarile în constructii presupune servicii prestate cu munca vie. Purtatorul de cost îl reprezinta serviciul prestat, care se masoara în ore prestate pe muncitor.

În activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de

unitate.

Pentru calcularea costurilor de productie pe luna decembrie 2001, cheltuielile, dupa

natura lor, înregistrate în contabilitatea generala, pot fi grupate pe cele trei activitati pe baza documentelor primare care au stat la baza înregistrarilor în contabilitatea financiara. Pe baza analizei cheltuielilor de exploatare în capitolul precedent, repartizarea costurilor încorporabile pe cele trei activitati se poate prezenta sub forma unui tablou de conversie a cheltuielilor conform tabelului 4.1. :

Tabelul 4.1.

Tablou de conversie a cheltuielilor încorporabile

Destinatie

economica

Continut

economic

Activitatea de productie

Prestari servicii în constructii

Prestari în turism

TOTAL

TOTAL

Pentru fiecare activitate în vederea calcularii costului de productie se va urmari regruparea costurilor încorporabile preluate din contabilitatea financiara pe urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, remuneratii directe, contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe);

cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);

cheltuieli de desfacere

cheltuieli gen de administratie

Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational

asupra produselor fabricate, serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora.

Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt în general excluse din costul de productie.

În cazul serviciilor prestate în constructii si turism cheltuielile gen de administratie vor fi repartizate asupra costului perioadei afectând direct contul de rezultate.

Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuieli de desfacere se obtine costul complet al acestora.

4.3. LUCRĂRILE DE CALCULAŢIE A COSTULUI

Determinarea costului, produselor, al serviciilor prestate constituie un proces ce se desfasoara în etape succesive (Constanta Iacob, 1998):

a)      Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor încorporabile, scop în care este

necesar sa se elaboreze un tablou de conversie a cheltuielilor încorporabile pentru a se asigura controlul asupra operatiilor înregistrate. Urmeaza regruparea si reclasarea acestor cheltuieli în costuri directe (pe purtatori de costuri) si indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar în cadrul acestora dupa natura cheltuielilor).

b)      Înregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate în cursul perioadei de gestiune

(luna), evaluata la pretul de înregistrare care poate fi: costul standard sau pretul cu ridicata al întreprinderii.

c)      Înregistrarea, urmarirea si controlul productiei aflate în curs de executie la finele lunii,

evaluate la costul efectiv al acesteia.

d)      Înregistrarea, urmarirea si controlul abaterilor dintre costurile efective si preturile de

înregistrare aferente productiei fabricate.

e)      Transferarea catre contabilitatea financiara a productiei obtinute la costul efectiv al

acesteia si a diferentelor de pret aferente, ceea ce schematic se poate prezenta conform

figurii 2.

Figura nr. 2. Schema transferului de cheltuieli si al productiei între cele doua

componente ale sistemului contabil.

preluare cheltuieli


decontarea productiei

Etapele de calculatie a costului

I. Delimitarea cheltuielilor încorporabile pe purtatori de costuri si pe sectoare de activitate

În concordanta cu structura organizatorica a firmei se stabilesc urmatoarele sectoare

pentru calculatia costurilor:

sectii de baza

pentru activitatea de productie:

-framântare 923.1 "Cheltuielile indirecte de productie aferente sectorului framântare",

-modelare 923.2 "Cheltuielile indirecte de productie aferente activitatii modelare"

-prajire 923.3 "Cheltuieli indirecte de productie aferente activitatii de prajire"

pentru activitatea de prestari servicii în constructii si turism, sectia de baza o reprezinta

sediul în care se desfasoara turism, sectia de baza o reprezinta sediul în care se desfasoara activitatea de baza:

923 "Cheltuielile indirecte aferente activitatii de prestari în constructii"

923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari în turism"

sector administrativ: sector administratie generala 924"Cheltuieli generale de

administratie"

În cadrul activitatii de productie în cadrul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se

vor deschide analitice potrivit celor trei faze astfel:

921.1 "Cheltuielile activitatii de framântare"

921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare"

921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire"

Pe baza datelor înregistrate în contabilitatea financiara în luna decembrie 2001 cheltuielile încorporabile pot fi delimitate conform tabelului 4.2.

a)       Delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente activitatii de productie-langoserie

Tabelul 4.2.

Tabloul de conversie a cheltuielilor încorporabile în costul produsului 


Dest.

Econ.

Cont.

Econ.

TOTAL

923.1/Sfr

923.2/ Smo

923.3/ Spr

600

7.462.359

-

29.242.609

-

-

-

-

36.704.968

60120

-

-

-

-

-

-

1.099.831

1.099.831

6018

-

-

1.285.373

-

-

-

-

1.285.373

6020

-

-

-

120.000

402.000

78.000

-

600.000

6040

-

-

-

92.876

92.876

92.876

-

352.489

605

-

-

-

331.730

331.730

331.731

-

995.191

6120

-

-

-

1.071.416

1.071.415

1.071.415

-

3.214.246

621

-

-

-

-

-

-

400.000

400.000

6260

-

-

-

-

-

-

13.800.000

13.800.000

6270

-

-

-

-

-

-

11.292

11.292



635

-

-

-

-

-

-

351.200

351.200

641

-

-

-

-

-

-

1.517.000

1.517.000

6451

-

-

-

-

-

-

353.916

353.916

6452

-

-

-

-

-

-

75.850

75.850

6458

-

-

-

-

-

-

134.190

134.190

6811

-

-

-

-

-

22.160

211.117

233.190

TOTAL

7.462.359

-

30.527.982

1.616.022

1.898.021

1.596.182

18.028.257

61.128.823

În luna decembrie s-au înregistrat urmatoarele consumuri de materii prime conform tabelului 4.3.:

Tabelul 4.3.

Consum de materii prime

Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea eliberata

Valoare

cascaval

kg

telemea

kg

smântâna

kg

ciocolata

kg

ulei

kg

Sos pizza

kg

ketchup

kg

gem

kg

marar

kg

usturoi

kg

sare

kg

zahar

kg

faina

kg

drojdie

kg

TOTAL

Potrivit procesului tehnologic în faza de framântare se include urmatoarele materii

prime: faina, sare, zahar, drojdie. Conform bonului de consum din luna decembrie aceasta se ridica la o valoare totala de 7.462.359 lei. Faza de modelare nu presupune un consum de materii prime, iar ultima faza, cea de prajire presupune consumul urmaroarelor materii prime: ulei, cascaval, telemea, smântâna, ciocolata, sos pizza, ketchup, gem, marar, usturoi în valoare totala de 29.242.609 lei.

Tabelul 4.4.

Consum de alte materiale a lunii decembrie 2001

Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitate eliberata

Valoare

plase

Buc.

servetele

Buc.

hârtie

Kg

TOTAL

X

X

Aceste consumuri de alte materiale sunt repartizate asupra ultimei faze.

Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt în suma totala de 600.000 lei în care se

include uzura cântarului în valoare de 402.000 lei, uzura vaselor în care se framânta aluatul în valoare de 120.000 lei si uzura ustensilelor folosite în ultima faza în valoare de 78.000 lei.

Materialele nestocate formate din pur, saci de gunoi, sacose se folosesc în

sectoarele de baza, conform facturii Metro valoarea lor totala a fost de 278.628 lei . Celelalte materiale nestocate (hârtie xerox, rola, fax, folie doc, dischete) sunt utilizate de administratia generala în valoare de 73.861 lei ( partea ce revine activitatii de productie din totalul facturilor). Suma de 278.628 lei ce revine sectoarelor de baza se va repartiza în mod egal pe cele trei sectii.

Conform facturii Calor consumul de apa în langoserie a fost de 781.495 lei si

conform facturii Conel , consumul de energie electrica a fost de 126 kwh x 1696 lei/kwh= 213.696 lei. Suma totala de 995.191 lei înscris în contul 605 "Cheltuielile privind energia si apa" se va repartiza în mod egal pe cele trei sectoare de baza.

Chiria platita le Universitatea Politehnica Timisoara pentru spatiul de productie în

valoare totala de 3.214.246 lei se va repartiza în mod egal pe cele trei sectoare de baza.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate în suma totala de 351.200

lei este format din:

Fondurile speciale aferente angajatilor langoseriei în valoare de 87.228 lei;

Partea din fondurile speciale a colaboratorilor în valoare de 20.000 lei, ce se

repartizeaza la administratia generala;

Taxa de drum petnru alimentarile cu benzina de la Petrom în valoare de 243.972

lei, repartizat la administratia generala.

Cheltuiala cu amortizarea în suma totala de 233.277 lei se compune din:

amortizarea celor doua friteuze în valoare de 22.160 lei care se va repartiza asupra sectorului de baza prajire si partea ce revine activitatea de productie din suma totala de 633.352 lei a amortizarii mobilierului si a celor 3 calculatoare, suma care se va repartiza asupra administratiei generale în valoare de 211.117 lei.

Înregistrarile în contabilitatea de gestiune ( aferente activitatii de productie ):

% = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 61.128.823

921.1 "Cheltuielile activitatii de framântare" 7.462.359

921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare" 0

921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" 30.527.982

923.1/Sfr "Cheltuielile indirecte sectorului framântare" 1.616.022

923.2/ Smo "Cheltuielile indirecte sectorului modelare" 1.898.021

923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte sectorului prajire" 1.596.182

924 "Cheltuielile generale de administratie" 18.028.257

b)       Delimitarea cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari servicii în constructii

Pentru calcularea costului se vor stabili urmatoarele sectoare:

Sectorul de baza în care îsi desfasoara activitatea de prestari servicii în constructii

(923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari în constructii)

sectorul administratiei generale (924 "Cheltuielile adminstratiei generale").

Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor încorporabile se va face conform

tabelului 4.5..

Tabelul 4.5.

Tabloul de conversie a cheltuielilor încorporabile în costul serviciilor

prestate în constructii

Destinatie

economica

Continut

economic

TOTAL

TOTAL

Uzura telefonului în valoare totala de 373.000 lei s-a repartiazat în mod egal pe cele

doua activitati de prestatii, astfel încât activitatii de prestari în constructii îi revine o valoare a uzurii de 186.500 lei, care se repartizeaza la administratia generala.

Cheltuielile cu materialele nestocate ( hârtie xerox, rola fax, folie documente,

dischete) în valoare totala de 147. 722 au fost de asemenea repartizate în mod egal pe cele doua activitati, prestatiilor în constructii revenindu-i suma de 73.861 lei, ce se va repartiza asupra sectorului adminstratiei generale.

Cheltuielile cu energia si apa cuprinde factura Calor în valoare de 1.148.123 lei si

factura Conel privind consumul de energie electrica în valoare de 222.013 lei. Jumatate din aceste doua facturi îi revine activitatii de prestari constructii în valoare totala de 658.068 lei, care se repartizeaza asupra administratiei generale.

Asigurarea muncitorilor constructori în valoare de 2.040.000 lei reprezinta costul

indirect a sectorului de baza.

Conform facturii Mobifon cheltuielile de telecomunicatii au fost în valoare de

40.594.702 lei, care se repartizeaza la administratia generala.

Cheltuielile cu comisioanele bancare pentru operatiile efectuate prin cont curent în

valuta deschis în Germania, conform extrastului de cont din Germania au fost de 776.921 lei, care se repartizeaza la administratia generala.

În luna decembrie s-a efectuat o plata catre CCIT pentru constituirea fondului de

lichidare în valoare de 3666.303, suma care reprezinta costul administratiei generale.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate aferente lunii decembrie

este formata din urmatoarele elemente, repartizate pe urmatoarele destinatii:

Fondurile speciale aferente muncitorilor constructori în valoare de 716.185 lei,

repartizat asupra activitatii de baza;

Partea din fondurile speciale aferente colaboratorilor în valoare de 20.000 lei, suma

care se va repartiza asupra administratiei generale;

Taxa de drum pentru alimentarea cu benzina de la Shell. Din valoarea totala a

bonurilor de casa de 26.010 lei, jumatate de 13.005 lei revine asupra activitatii de prestari în constructii, suma care se repartizeaza la administratia generala.

Cheltuielile cu salariile se repartizeaza integral asupra activitatii de baza, cu

exceptia altor chletuieli privind asigurarea si protectia sociala care se compune din:

Restante aferente salariilor muncitorilor de constructii în valoare de 83.998 lei care se

va repartiza de asemenea asupra activitatii de baza;

Contributia unitatii la fondul de sanatate în cota de 7% aferente colaboratorilor în

suma totala de 84.000 lei, din care partea de 28.000 lei revine activitatii de prestari în constructii, repartizat asupra administratiei generale.

Cheltuiala cu amortizarea de 211.117 lei reprezinta partea din cheltuielile cu

amortizarile totale a mobilierului si a celor trei calculatoare care revine activitatii de prestari în constructii si care se repartizeaza la costurile indirecte de productie.

Înregistrarile în contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari în constructii)

% = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 63.051.505

921 "Cheltuieli activitatii de prestare în constructii" 17.656.028

"Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestare în constructii" 2.251.117

"Cheltuieli administratiei generale- constructii" 43.144.360

c)       Delimitarile cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari în turism

Repartizarea cheltuielilor pe sectorul activitatii de baza, sectorul administratiei generale

se realizeaza pe aceeasi baza, ca si la activitatea de prestari servicii în constructii si se deschid urmatoarele conturi:

923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari în turism"

924 "Cheltuielile administratie turism"

Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor încorporabile se face pe baza

tabloului de conversie conform tabelului 4.6.:

Tabelul 4.6.

Tabloul de conversie a cheltuielilor încorporabile în costul prestatiilor în turism

Destinatie economica

Continut

economic



TOTAL

TOTAL

Administratorii de la turism, se alimenteaza cu benzina de la Shell în scopuri

administrative, de aceea costul cu combustibilul se va repartiza la administratia generala.

Uzura telefonului folosit în scop general se va repartiza de asemenea la administratia generala.

Conform facturii Connex cheltuielile cu convorbirile telefonice au fost de 48.307.695 lei.

Pentru operatiile efectuate prin contul curent deschis la West Bank Timisoara cheltuielile cu comisioanele conform extrasului de cont a fost de 142.930 lei, repartizate la adminstratia generala.

Cheltuielile cu servicii pentru activitati în tara cuprinde o chitanta platita la Universitatea Politehnica Timisoara în valoare de 2.576.216 lei si restituiri de încasari pentru excursii neefectuate în valoare de 4.833.008.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsamânt asimilate cuprinde:

  • Fondurile speciale aferente salariului colaboratorilor în valoare de 20.000 lei, repartizat la administratia generala;
  • Contributia unitatii la fondul de turism în valaore de 1.583.534 lei ce reprezinta cheltuieli generale ale sectiei;
  • Taxa de drum conform bonului de casa Shell în valoare de 13.005.

Conform statului de plata al administratiei turism, angajatii sunt formati din:

Administratorul activitatii de turism având un salar de încadrare de 2.600.000 lei.

Asociatul firmei cu un salar de încadrare de 2.600.000 lei, ce reprezinta cheltuieli de

interes general sectiei;

Secretara firmei a carei salar de încadrare de 1.517.000 lei ce se va repartiza

asupra cheltuielile administratiei generale.

În cadrul cheltuielilor privind fondul de asigurare sociala de sanatate în procent de 7% repartizat la administratia generala ce cuprinde, pe lânga cota de 7% aferenta salariului secretarei 106.190 lei si cota parte din contributia colaboratorului în valoare de 28.000 lei.

Cota parte din amortizarea mobilierului si a celor trei calculatoare în valoare de 211.118 lei, se va repartiza la administratia generala.

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari în turism):

% = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 68.683.221

921 "Cheltuielile activitatii de prestari în turism" 3.904.809

923 "Cheltuieli indirecte activitatii de pestari turism" 9.935.122

924 "Cheltuielile administratiei turism" 54.843.290

II. Repartizarea costurilor indirecte de productie

a)      aferente activitatii de productie- langoserie

Costurile sectorului framântare în suma totala de 1.616.022 lei vor fi repartizate în totalitate asupra activitatii de framântare.

Costurile sectorului modelare în valoare de 1.898.021 lei se repartizeaza asupra

activitatii de modelare, iar costurile sectorului prajire în suma de 1.596.182 lei asupra activitatii de prajire. Înregistrarile în contabilitatea de gestiune vor fi urmatoarele:

921.1"Cheltuielile activitatii = 923.1/ Sfr "Cheltuieli indirecte aferente 1.616.022

de framântare" sectorului framântare"

921.2"Cheltuieli activitatii = 923.2/ Smo Cheltuieli indirecte aferente 1.898.021

de modelare" sectorului modelare"

921.3"Cheltuieli activitatii = 923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte aferente 1.596.182

de prajire" sectorului prajire"

b)      aferente activitatii de prestari servicii în constructii

Costurile indirecte aferente activitatii de pestari servicii în constructii în suma de

2.251.117 lei vor fi repartizate integral asupra activitatii de baza. În contabilitatea de

gestiune se va opera umratoarea înregistrare:

921 "Cheltuielile activitatii = 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii 2.251.117

de prestari în constructii" de prajire"

Costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate

formeaza costul de productie în suma de 19.907.145 lei.

În urma acestor înregistrarilor se obtine costul de productie, format din costuri directe

plus costuri indirecte de productie al fiecarui sector de productie, astfel: costul de productie:

al sectorului framântare este în suma de 9.078.381 lei;

al sectorului modelare în suma de1.898.021 lei;

al sectorului prajire în suma de 32.124.164 lei.

c)      aferente activitatii de prestari în turism

Costurile indirecte aferente activitatii de prestari în turism în suma de 9.935.122 lei se

repartizeaza asupra activitatii de baza adaugându-se la costurile directe, astfel încât se obtine costul de productie a prestatiilor în valoare de 13.839.031 lei. În contabilitatea de gestiune se va face urmatoarea înregistrare:

921 "Cheltuielile activitatii = 923 "Cheltuielile indirecte 13.839.031

de prestari turism" activitatii de prestari în turism"

III. Repartizarea costurilor administratiei generale

a)      aferente activitatii de productie-langoserie

Conform noilor reglementari a Standardelor contabile internationale costurile

administratiei generale nu se preteaza a fi repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta. Din aceasta cauza în cadrul contului 902 "Decontari interne prin productia determinata" se vor deschide doua conturi analitice de gradul I si anume:

902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta"

902.2 "Decontari interne privind costul administratiei generale"

Astfel repartizarea costurilor administratiei generale se va înregistra în contabilitatea de

gestiune astfel:

902.2 "Decontari interne privind costul = 924 "Costurile administratiei 18.028.257

administratiei generale" generale"

b)      aferente activitatii de prestari servicii în constructii

Costurile administratiei generale în suma de 43.144.360 lei se va repartiza în contul 902 "Decontari interne privind costul administratiei generale". Neexistând productie

pentru acest cont nu vom deschide analitic. În contabilitatea de gestiune vom înregistra:

902 " Decontari interne privind contul = 924 " Costurile administratiei generale" 43.144.360

administratiei generale"

c)      aferente activitatii de prestari în turism

Costurile administratiei generale sunt în suma de 54.843.290 lei si se va repartiza astfel:

902 "Decontari interne privind contul = 924 "Costurile administratiei 54.843.290

administratiei generale" în turism"

IV. Determinarea si înregistrarea costului efectiv aferent productiei finite activitatii de productie- langoserie

a)      înregistrarea productiei finite la cost planificat:

cantitatea fabricata (buc) = 16.153 buc

costul unitar plan (pret mediu de vânzare) = 4.167 lei/buc.

Costul total plan = 16.153 buc x 4167 lei/buc = 67.309.551 lei

931 "Costuri productiei obtinute" = 902.1 "Decontari interne privind 67.309.551

productia obtinuta"

b)      determinarea si înregistrarea costului efectiv aferent productiei obtinute:

Cef = C comp - Q net

 


Cef = cost efectiv

C comp = cost complet

Q net = productie neterminata

Întrucât productia neterminata nu exista, costul efectiv este egal cu costul complet.

902.1 "Decontari interne privind = % 43.100.566

productia obtinuta" 921.1 "Cheltuielile activitatii de framântare" 9.078.381

921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare" 1.898.021

921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" 32.124.164

Costul unitar efectiv : c = 43.100.566 lei = 2668 lei/buc

16.153 buc

c) determinarea si înregistrarea diferentelor de pret

Diferenta de pret = Cef - C plan

 


Cef = cost efectiv

C plan = cost planificat

903 " Decontari interne privind = 902.1 "Decontari interne privind 24.208.985

diferentele de pret" productia obtinuta"

V. Justificarea cheltuielilor încorporate în productia finita

901 "Decontari interne privind cheltuielile" = % 61.128.823

931 "Costul productiei obtinute" 67.309.551

  903 "Decontari interne privind

diferentele de pret"

902.2 "Decontari interne privind 18.028.257

administratia generala"

VI. Determinarea si înregistrarea costului efectiv:

a)      aferent activitatii de prestari servicii în constructii:

902 "Decontari interne privind = 921 "Cheltuielile activitatii de 19.907.145

costul serviciilor" prestari în constructii "

Activitatea de prestari servicii în constructii se masoara în numarul total de ore lucrate de toti salariatii pe parcursul lunii. Pentru calcularea unitatii de lucru se vor folosi datele din Statul de plata a muncitorilor constructori, conform caruia numarul total de muncitori este de 28 din care:

- 8 muncitori au lucrat 15 zile x 8 ore/zi

- 20 muncitori au lucrat 36 zile x 8 ore/zi

Om ore = 8 muncitori x 15 zile x 8 ore = 960 om zile ore

20 muncitori x 36 zile x 8 ore = 5.760 om zile ore

Total om ore lucrate în luna decembrie a fost de 6.720 om ore.

Costul unitar efectiv 19.907.145 lei

c = = 2.962 lei/om ore

6.720 om /ore

b) aferent activitatii de prestari în turism

902 "Decontari interne privind costurile = 921 "Cheltuieli activitati 13.839.931

prestatiilor în turism" de prestari în turism"

Unitatea de lucru aferenta activitatii de prestari în turism se masoara valoric, adica costul efectiv total realizat la 1.000 lei venituri din prestatii efectuate. Pentru aceasta se va lua rulajul lunii decembrie a contului 708 " Venituri din activitatile diverse "de 579.720.110 lei.

Costul efectiv unitar: 13.839.931

c = * 1000 = 23,8 lei - 24 lei

579.720.110

adica pentru a obtine 1.000 lei venit s-a efectuat o cheltuiala de 24 lei.

VII. Justificarea cheltuielilor încorporate în serviciile prestate

a)         pentru activitatea de prestari servicii în constructii:

901 "Decontari interne privind = 902 "Decontari interne privind costurile 63.051.505

cheltuielile" serviciilor si costurile generale de

administratie"

b) pentru activitatea de prestari în turism

901 "Decontari interne privind = 902 "Decontari interne privind costurile 68.683.221

cheltuielile" prestate în turism si costurile

administratiei de turism"

Înregistrarea operatiilor contabile în conturi:

a)      activitatea de productie langoserie:

921.1 "Cheltuieli activitati de  921.2 "Cheltuieli activitate

framântare" de modelare"

CD - 7.462.359 C: 1.898.021

CI - 1.616.022  Cprod = 1.898.021

Cprod = 9.078.381 

9.078.381 1.898.021


921.3 "Cheltuieli activitate 923.1/Sfr "Cheltuieli indirecte de

de prajire" productie aferente sectorului de framântare"

CD - 30.527.982

CI - 1.596.182 1.616.022 1.616.022

Cprod = 32.124.164


923.2/ Smo "Cheltuieli indirecte de 923.3/ Spr "Cheltuieli indirecte de

productie aferente sectorului de modelare" productie aferente sectorului de prajire



924"Cheltuieli generale de 901 "Decontari interne privind

administratie"  cheltuielile"




61.128.823


902.1 "Decontari interne privind 931 "Costul productiei obtinute

productia obtinuta"

67.309.551 Cplan  Cplan = 67.309.551


  Cef = 43.100.566 67.309.551

Dpret


902.2 "Decontari interne privind  903 "Decontari interne

costul administratiei generale" privind diferentele de pret"


 

24.208.985

 




b)      activitatea de prestari servicii în constructii

921"Cheltuieli activitati de  923 "Cheltuieli indirecte aferente

prestari în constructii" activitate de prestari în constructii"

CD - 17.656.028 2.251.117 2.251.117

CI - 2.251.117


Cprod = 19.907.145 19.907.145

924 "Cheltuielile administratiei generale" 901"Decontari interne privind cheltuielile"




902 "Decontari interne privind costul serviciilor si

costul general de administratie"

CAG 43.144.360

Cef 19.907.145



c) activitatea de prestari în turism

921"Cheltuieli activitati de  923 "Cheltuieli indirecte

prestari în turism" aferente activitate de prestari în constructii"

CD - 3.904.809 9.935.122 9.935.122

CI - 9.935.122




Cprod = 13.839.931 

13.839.931


924 "Cheltuielile administratiei 901"Decontari interne privind cheltuielile"

generale"


68.683.221

54.843.290 68.683.221


902 "Decontari interne privind costul prestarii în turism

si costul administratiei în turism"

CAG 54.843.290

Cef 13.839.931

68.683.221


CD = cost direct

CI  = cost indirect

Cprod = costul de productie

Cplan = costul planificat

CAG = costul administratiei generale

Dpret = diferente de pret

4.4. CONECTAREA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE CU VENITURILE AFERENTE

Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, în cadrul S.C. LIMER S.R.L. vom conecta cheltuielile de exploatare aferente celor trei activitati - de productie langoserie, de prestari servicii în constructii, de prestari în turism - la veniturile degajate de fiecare activitate. Apoi vom analiza ponderea participarii fiecarei activitati la realizarea profitului. Se pot astfel stabili trei centre de profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit întrucât veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsabilul gestionar raspunde pentru costurile efectuate în cadrul fiecarui sector de activitate. Determinând ponderea participarii fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului putem decide care activitate este pertinenta a fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Vom analiza pentru aceasta veniturile din contabilitatea financiara. Veniturile degajate de activitatea de productie au fost înregistrate în contul 701 "Venituri din vânzarea productiei finite", a carui rulaj în luna decembrie a fost de 61.385.712 lei.

Veniturile aferente activitatii de prestari în constructii au fost înregistrate în contabilitatea financiara în contul 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate", a carui rulaj în luna decembrie a fost de 1.499.711.256 lei. Din aceasta suma trebuie scazute veniturile aferente serviciilor în curs de executie care au fost decontate în totalitate în cursul lunii decembrie conform relatiei:

711 "Venituri din productia stocata" = 332 "Lucrari si servicii în curs 1.381.842.525

de executie"

În urma scaderii se va obtine un venit efectiv aferent lucrarilor si serviciilor prestate în luna decembrie în valoare de 117.868.731 lei.

Veniturile activitatii de turism au fost înregistrate în contul 708 "Venituri din activitatile diverse" cu un rulaj în luna decembrie de 579.720.110 lei.

Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri si ponderea fiecarui venit în total venituri, respectiv ponderea fiecarei cheltuieli în total cheltuieli de exploatare poate fi prezentat în tabelul 4.7. :

Tabelul 4.7.

Conectarea cheltuielilor de exploatare la veniturile aferente

activitatii generatoare de costuri

Activitatea generatoare de costuri

Cheltuieli

de

exploatare

Ponderea

cheltuielilor în total

cheltuieli (%)

Venituri

de

exploatare

Ponderea

veniturilor

în total

venituri

Productie

Prestari servicii

constructii

Prestari turism

Total

Analizând ponderea cheltuielilor fiecarei activitati în total cheltuieli de exploatare, se

poate observa, ca fiecare activitate detine în jur de o treime din totalul costurilor încorporabile. Ponderea veniturilor în total venituri de exploatare este diferit pe cele trei activitati. Astfel activitatea de turism detine ponderea cea mai mare, o cota de 76% din total.

Celelalte doua activitati detin o pondere relativ mica în totalul veniturilor de exploatare. Activitatea de productie detine o cota neglijabila.

Participarea fiecarei activitati la formarea rezultatului din exploatare este prezentat în tabelul 4.8.:

Tabelul 4.8.

Participarea activitatilor generatoare de costuri la formarea rezultatului

Activitatea generatoare de costuri

Venituri

de

exploatare

Cheltuieli

de

exploatare

Rezultat

din

exploatare

Ponderea

activitatilor în total rezultat (%)

Productie

Prestari servicii

constructii

Prestari turism

Total

Activitatea de turism participa cu o cota de 90% la formarea rezultatului exploatarii.

Se poate observa, ca fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de exploatare, degajând un profit din exploatare total de 566.111.004 lei

Activitatea de productie langoserie nu participa cu nici un procent la formarea profitului total din exploatare. Desi ea degaja în mod individual un profit din exploatare de 256.889 lei. Se pune problema mentinerii sau renuntarii la aceasta activitate. Pentru aceasta putem aplica o metoda partiala si anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) , care ofera informatii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitate deoarece se retine pentru calcularea costului, doar costurile variabile fie ele directe, fie indirecte, iar costurile fie sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja.

Mai întâi vom delimita costurile în variabile si fixe (directe si indirecte), pe cele trei activitati potrivit tablourilor de conversie.

a) Pentru activitatea de productie

cheltuieli cu materii prime 36.704.968

cheltuieli cu materiale de întretinere  1.285.373

cheltuieli cu energia tehnologica 995.191

Total  38.985.532

- amortizare fripteuze 22.160

- uzura obiectelor de inventar  600.000

- cheltuieli cu materiale nestocate  352.489

- cheltuieli cu chiria spatiului productiv  3.214.246

- cheltuieli variabile ( colaboratori+angajati cu carte de munca) 2.588.184

- taxa de drum  243.972

- cheltuieli cu telecomunicatii  13.800.000

- cheltuieli cu comisionul bancar  11.292

- cheltuieli cu alte amortizari  211.117

- cheltuieli cu combustibilul  1.099.831

Total  22.143.131

b) Pentru activitatea de prestari în constructii

Costurile variabile (CV):

- cheltuieli cu asigurarea muncitorilor  2.040.000

- cheltuieli cu salariile muncitorilor constructori 17.656.028

Total  19.696.028

Costurile fixe (CF):

- taxa de drum  13.005

- alte cheltuieli cu amortizarea  211.117

- uzura obiectului de inventar  186.500

- cheltuieli cu materiale nestocate  73.861

- cheltuieli cu energia si apa  685.068

- cheltuieli salariale colaboratori  448.000

- cheltuieli cu telecomunicatii  40.594.702

- cheltuieli cu comisioane bancare  776.921

- constituirea fondului de lichidare 366.303

Total 43.355.477

c) Pentru activitatea de prestari în turism :

Costurile variabile (CV):

- cheltuieli salariale ale administratiei turism 3.904.809

- restituiri de încasari pentru excursii neefectuate 4.833.008

Total  8.737.817

Costurile fixe (CF):

- fond de turism 1.583.534

- taxa de drum  13.005

- cheltuieli salariale patron 3.518.580

- cheltuieli salariale administratie generala  2.500.956

- cheltuieli cu combustibilul  145.941

- cheltuieli cu uzura obiectului de inventar  186.500

- cheltuieli cu materiale nestocate  73.861

- cheltuieli cu energia si apa  685.068

- cheltuieli cu comisionul bancar  142.930

- cheltuieli cu alte amortizari  211.118

- alte servicii 2.576.216

Total  59.945.404

Repartizarea costurilor pe cele trei activitati poate fi prezentat prin tabelul 4.9.:

Tabelul 4.9.

Repartizarea costurilor în functie de dependenta fata de variatia

nivelului de activitate

Tip cost

Activitatea

de

productie

Activitatea

de prestari

în constructii

Activitatea

de prestari

în turism

Total

CV

CF

Total

Cu scopul deciziei de a mentine sau de a abandona una dintre activitati se vor calcula marjele intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate sa acopere costurile de structura (fixe) considerate costuri ale perioadei.

Pentru aceasta vom întocmi tabelul 4.10.:

Tabelul 4.10.

Acoperirea costurilor din marja

Activitate

Indicator

Productie

Prestari în

constructii

Prestari în

turism

Total

Cifra de afaceri

Costuri variabile

Marja pe costurile

variabile

Costuri fixe

Rezultat

Toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe.

Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar în situatia unei marje pe costurile variabile negative deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de structura de catre celelalte doua activitati, obtinându-se un rezultat diminuat.

Costul se poate reduce prin diferite metode, începând cu cresterea productivitatii muncii prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea cât mai completa a timpului de munca a salariatilor. În cadrul activitatii de prestari servicii în constructii, societatea ar trebui sa evite pierderile de timp de munca atât din cauze organizatorice, cât si de cauze de indisciplina, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.

În ceea ce priveste amortizarea, se poate renunta la achizitia elementelor de imobilizari prin cumparare directa în favoarea achizitiei prin leasing operational, ceea ce va conduce la transformarea costurilor fixe cu amortizarea în costuri relativ variabile cu redeventele aferente leasingului.

De asemenea, în ceea ce priveste costurile de personal, sistemele de salarizare în regie, în functie de timpul de munca tind sa genereze costuri fixe de personal, pe când sistemele de remunerare a personalului în acord, în functie de productia realizata tind sa genereze costuri variabile. O remunerare cel putin a personalului direct productiv, care sa aiba caracter de cheltuiala variabila ar genera efecte benefice atât asupra eficientei economice în general, cât si asupra riscului de exploatare.

CONCLUZII sI PROPUNERI

Tema lucrarii fiind  "Contabilitatea cheltuielilor de exploatare în sistemul contabil dualist ", în cele patru capitole am urmarit delimitarea unor concepte privind dualismul contabil, modul de înregistrare si control al cheltuielilor de exploatare în cadrul S.C. LIMER S.R.L., respectiv calculatia costurilor la aceeasi societate comerciala.

Astfel, în primul capitol am definit cele doua domenii : contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii pentru managementul firmei, iar cea financiara furnizeaza informatii care, pe lânga o utilizare interna de

catre management, este comunicata si în exteriorul organizatiei. Cele doua contabilitatii nu pot fi separate, se completeaza reciproc. Ambele se bazeaza pe conceptul de responsabilitate si, potrivit Ordonantei nr. 61 din 20 august 2001 privind modificare si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, toate societatile comerciale cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.

Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, aceasta nu înseamna ca aceste unitati pot opta în cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia.

Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri, acestea trebuie efectuate neaparat în cadrul contabilitatii normalizate.

În acest capitol am evidentiat si modalitati de abordare a cheltuielilor de exploatare. Astfel încât, Organismul international de normalizare contabila defineste chletuielile ca diminuari de avantaje economice, sub forma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor.

Cheltuielile sunt recunoscute pe baza asocierii directe între costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit.

Capitolul doi cuprinde prezentarea generala a societatii comerciale LIMER S.R.L. Obiectul de activitate a societatii este de prestari servicii în constructii cu munca vie, prestari servicii în turism si productie-langoserie. În ceea ce priveste activitatea de prestari servicii în constructii, societatea trimite în delegatie muncitorii constructori în Germania. În turism, desfasoara o activitate de intermediar.

În capitolul trei am urmarit modul cum sunt înregistrate si controlate cheltuielile de exploatare în cadrul societatii comerciale LIMER S.R.L. pe baza balantei de verificare din luna decembrie anul 2001. Am urmarit cheltuielile de exploatare pe grupe de cheltuieli, înregistrarile în contabilitatea financiara si modul în care acestea pot fi repartizate pe cele trei activitati.

Capitolul patru cuprinde calculatia costurilor la societatea comerciala LIMER S.R.L.

Pentru calcularea costurilor am urmarit factorii organizarii calculatiei. Având în vedere obiectul de activitate, se va determina costul fiecarei activitati, urmarindu-se modul în care fiecare activitate participa la realizarea rezultatului din exploatare.

În cadrul activitatii de productie am calculat costul produsului, care este langosul. Unitatea de calculatie se exprima în unitati fizice, respectiv bucati. Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi, s-au putut identifica trei faze : faza de framântare, faza de modelare si faza de prajire.

Prin identificarea stadiilor succesive de prelucrare a langosului am aplicat metoda de calculatie pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe fiecare faza a procesului tehnologic si apoi pe produsul finit.

Prestarile în constructii presupune servicii prestate cu munca vie, iar purtatorul de cost îl reprezinta serviciul prestat, masurat în ore prestate pe muncitor (om-ore).

În activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de unitate, iar unitatea de calculatie este reprezentat de costul pe 1000 lei venit degajat de activitatea de turism.

Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor în turism am aplicat metoda globala , care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu într-o perioada de gestiune.

Pe baza controlului cheltuielilor de exploatare din capitolul trei, repartizarea costurilor încorporabile pe cele trei activitati am prezentat sub forma unui tablou de conversie a cheltuielilor încorporabile (tabelul 4.1.).

Etapele de calculatie a costului a presupus :

delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente celor trei activitati pe baza

tablourilor de conversie a cheltuielilor încorporabile. Astfel, în activitatea de productie am identificat trei sectii de baza potrivit celor trei faze : sector framântare, sector modelare si sector prajire si sectorul administratiei generale.

Pentru activitatea de prestari servicii în constructii si prestari servicii în turism, sectia de

baza o reprezinta sediul în care se desfasoara activitatea de baza. Iar sectorul administratie generala este cea care colecteaza costurile perioadei, costuri recunoscute de contul de rezultate, fara a fi atasat unui cont de stocuri.

repartizarea costurilor indirecte de productie. În urma repartizarii acestor costuri,

costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate formeaza costul de productie.

repartizarea costurilor administratiei generale. Conform noilor reglementari a

Standardelor contabile internationale, costurile administratiei generale nu se preteaza a fi repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta.

determinarea si înregistrarea costului efectiv aferenta celor trei activitati.

justificarea cheltuielilor încorporate în costul productiei finite, respectiv în costul

serviciilor prestate.

Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit întrucât veniturilor celor trei activitati li se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de productie au fost înregistrate în contabilitatea financiara în cadrul contului 701 «  Venituri din vânzarea productiei finite ». Veniturile activitatii de prestari în constructii au fost înregistrate în contul 704 « Venituri din lucrari executate si servicii prestate », iar cele pentru activitatea de turism au fost înregistrate în contabilitatea financiara în cadrul contului 708 « Venituri din activitatile diverse ».

Conectând costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea participarii fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului din exploatare. Putem decide astfel care activitate este pertinenta a fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Pentru aceasta am efectuat si o analiza a costurilor partiale, aplicând metoda direct costing (costurilor variabile).

Analizând ponderea cheltuielilor fiecarei activitati în total cheltuieli de exploatare, am observat ca, fiecare activitate detine în jur de o treime din totalul costurilor încorporabile (conform tabelului 4.7.).

La formarea rezultatului (profitului) din exploatare activitatea de turism participa cu o cota de 90%, pe când activitatea de productie cu un procent de 0% ( potrivit tabelului 4.8.). Individual, fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de exploatare, degajând un profit din exploatare total de 566.111.004 lei (tabelul 4.8.).

Pentru a putea decide mentinerea sau renuntarea la activitatea de productie am realizat o analiza a costurilor partiale aplicând metoda costurilor variabile, metoda care retine pentru calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile fixe sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja.

Pe baza tabelului 4.10. putem vedea ca toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe.

Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar în situatia unei marje pe costurile variabile negative, deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de structura ale activitatii de productie de catre celelalte doua activitati, obtinându-se în mod cert un rezultat diminuat.

Deciziile care pot fi luate de catre responsabilul gestionar, ar fi posibilitati de reducere a costurilor, ar fi posibilitati de reducere a costurilor, cum ar fi : cresterea productivitatii muncii prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea cât mai completa a timpului de munca a salariatilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.

Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili cât mai ieftini, precum si evitarea pierderilor acestora depozitare si în procesul de productie, de asemenea, contribuie la reducerea costurilor unitare de productie.

În concluzie se poate afirma ca renuntarea la una dintre cele trei activitati nu ar fi pertinenta pentru societate, întrucât cele trei activitati se completeaza reciproc, fiecare aduce o contributie individuala importanta la formarea rezultatului (profitului) din exploatare.

BIBLIOGRAFIE

Câtu D.

Cristea H.

Epuran M.

Epuran M., Babaita V.

Grosu C.

Feleaga N.

Iacob C.

Needles B. E., Anderson H.R. Caldwell J.C.

Oprea C.

Ristea M.

Ristea M.

Ristea M.

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor

Editura Fundatiei "România de mâine", Bucuresti, 1999

Contabilitatea si calculatiile în conducerea întreprinderii Editura Mirton, Timisoara, 1997

Contabilitatea financiara, volumul II.

Editura de Vest, Timisoara, 1998

Contabilitate si control de gestiune

Editura Economica, Bucuresti, 1999

Tratat de contabilitate financiara, volumul.I

Editura Economica, Bucuresti, 1998

Contabilitate analitica si de gestiune

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

Principiile de baza ale contabilitatii

Editura  Arc, Chisinau, 2000

Contabilitate de gestiune

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000

Calculul si managementul costurilor

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

Contabilitatea între fiscal si gestionar

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

Noul sistem contabil al agentilor economici din România Editura CECCAR, Bucuresti, 1994





Document Info


Accesari: 14042
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )