CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile unitatii patrimoniale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, pentru:

consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza uni­tatea patrimoniala;

cheltuieli cu personalul;

executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitatea patrimo­niala;

cheltuieli exceptionale.

in cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitiului se cuprind, de asemenea:

amortizarile si provizioanele constituite;

valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.
Organizarea contabilitatii cheltuielilor ar 818j93i e la baza conceptia dualista si anume:

Contabilitatea financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregis­trarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (exploatare, financiara, exceptionala) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizari etc.)

Contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea chel­tuielilor grupate in functie de destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din principiile de organizare a contabilitatii:

potrivit principiului independentei exercitiului toate operatiile care determina cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor fara a tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face
din contabilitatea financiara o contabilitate de angajament.

.principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;

.principiul necompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite.

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor, agentii economici tre­buie sa tina seama de prevederile actelor normative in vigoare in Romania.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel:

a)    cheltuieli constatate in momentul platii lor care se inregistreaza in corespon­denta cu conturile de trezorerie;

b)  cheltuieli angajate, cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti;

c)   cheltuielile contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane.

Cheltuielile ce fac obiectul contabilitatii financiare se grupeaza, de asemenea, pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

a) Cheltuieli de exploatare, care cuprind:

Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combus­tibilul, ambalajele, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de achizitie al
animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii);
redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colabo­ratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transportulie bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomuni-servicii bancare si altele);

Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);

* Cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimoniala;

*alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderi din creante si alte cheltuieli de exploatare .

b) Cheltuieli financiare, care cuprind:

pierderile din creante legate de participatii;

pierderile din vanzarea titlurilor de

plasament;

diferentele nefavorabile de curs valutar din operatii curente si

disponibilita­tile in devize;

dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii

privind exercitiul in curs;

sconturile acordate clientilor;

alte cheltuieli financiare (pierderi din creante de natura financiara si altele).

c) Cheltuieli exceptionale, reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la:

operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate, inclusiv prelevarile si donatiile facute in scopuri uma­nitare precum si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive, pierderi din debitori diversi);

operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale).

d) Cheltuieli cu amortizarile, cuprinzand amortizarea imobilizarilor necorpo­
rale si corporale.

e)   Cheltuieli cu provizioanele formate din:

provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

provizioane pentru deprecierea imobilizarilor;

provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie;

provizioane pentru deprecierea creantelor si provizioanele pentru depreci­erea titlurilor de plasament;

amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;

provizioanele reglementate.

f) Cheltuieli cu impozitul pe profit, calculat potrivit legii.

Toate conturile sintetice de cheltuieli functioneaza dupa regulile conturilor de activ, desi ele nu sunt conturi patrimoniale ci de rezultate. Ca atare, ele se debiteaza cu cheltuielile efectuate in cursul lunii si se crediteaza la sfarsitul lunii cand cheltu­ielile ocazionate se trec asupra rezultatului exercitiului. La sfarsitul lunii conturile de cheltuieli nu prezinta sold.

EXEMPLU

Soldul contului 300 "Materii prime' la 10 august este de 10.000.000 lei, exprimat in cost de achizitie. Peste doua zile se dau in consum materii prime doar in valoare de 9.800.000 lei, intrucat diferenta de 200.000 lei reprezinta perisabilitati care nu pot fi imputate. Materiile prime ramase in sectie la sfarsitul lunii august sunt in valoare de 1.500.000 lei. Se elibereaza pentru aceasta suma un bon de predare, transfer, restituire si un bon de consum pentru luna septembrie. La finele acestei luni se constata un plus de inventar iri valoare de 180.000 lei.

a) iesirea din gestiunea unitatii a materiilor prime degradate in valoare de
200.000lei:

" Cheltuieli cu materiile prime ' "Materii prime '

b) darea in productie a materiilor prime in valoare de 9.800.000 lei in baza bonului de consum nr, 170 din 12 august:

,, Cheltuieli cu materiile prime' "Materii prime'

c) scaderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei de 1.500.000 lei reprezentand valoarea acestor bunuri ramase neconsumate la finele lunii august,conform documentului de restituire:

d) transferarea la finele lunii august, conform notei de

contabilitate, a intregului sold de 8.500.000 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime la contul 121,, profitsi pierdere':

. Profit si pierdere ' " Cheltuieli cu materiile prime '