Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CONTABILITATEA DATORIILOR/CREANTELOR PE TERMEN SCURT

Contabilitate











ALTE DOCUMENTE

Modulul Contabilitate
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Bazele contabilitatii - rezolvari test grila
Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov
WIZCOUNT - Rapoarte gestiune
FORMATUL BILANTULUI
S.C. ICERP S.A., BAZA DE STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL
CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE
CONTABILITATEA RELATIILOR CU TERTII
Evolutia contabilitatii de la origini pana in prezent


CONTABILITATEA  DATORIILOR/CREANŢELOR PE TERMEN SCURT

            5.1 Obiective: identificarea tipului de relatii ce pot avea loc cu tertii si a raporturilor pe care acestea le pot determina, modul de reflectare contabila a datoriilor si creantelor pe termen scurt

            5.2 Prezentare sintetica:

            Contabilitatea sintetica a relatiilor de decontare de natura creantelor/datoriilor pe termen scurt si a operatiunilor asimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor de pasiv din clasa a patra din Planul General de Conturi „Conturi de terti”. Toate aceste conturi reflecta datoriile/creantele pe termen scurt, tocmai pentru ca exigibilitatea lor este pâna la un an.

Aspecte generale privind creantele si datoriile

     Pentru realizarea obiectului lor de activitate entitatile intra în relatii cu diferite persoane fizice si juridice care în contabilitate se numesc terti. Aceste relatii se reflecta în contabilitate sub forma datoriilor si creantelor a caror durata nu depaseste de regula un an.

a) DATORIILE – reprezinta surse externe de finantare puse la dispozitia entitatii de catre creditori. Creditorul este persoana care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie. Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul crearii angajamentelor pâna în momentul  stingerii lor.

b) CREANŢELE – sunt  drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoana care a primit o valoare economica si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contraprestatie. Creantele se reflecta în contabilitate din momentul crearii dreptului fata de terti pâna în momentul stingerii lor.

1.      Documentele privind evidenta decontarilor cu tertii:

a)      DATORIE:

Ţ

DOCUMENTE PRIVIND:

ANGAJAREA DATORIILOR

PLATA DATORIILOR

FURNIZORI

Datorii din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari, servicii

Factura, aviz de însotire a marfii

Ordin de plata, cec, bilet la ordin, cambie, chitanta

CLIENŢI

Avansuri primite

Ordin de plata, cec, bilet la ordin, chitanta, factura

PERSONALUL ENTITĂŢII

Salarii brute, indemnizatii pentru concediul de odihna, indemnizatii sociale, premii, prime reprezentând participarea la profit, diurne

Stat de salarii, lista de indemnizatii, liste pentru plati partiale, ordin de deplasare

Stat de salarii, liste de indemnizatii, lista pentru plati partiale, ordin de deplasare

ASIGURĂRI sI PROTECŢIE SOCIALĂ

Contributia la asigurarile sociale, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, ajutor de somaj

Stat de salarii, liste de indemnizatii, desfasuratorul indemnizatiilor sociale, declaratii

Ordin de plata, chitanta

ASOCIAT sI ACŢIONARI

Restituirea aportului de dividende, alte sume datorate

Nota de contabilitate, situatii de calcul

Dispozitie de plata catre casierie

BUGETUL STATULUI

Impozit pe profit, impozit pe salarii, TVA de plata, alte taxe si impozite

Jurnal de cumparari, jurnal de vânzari, decontari privind TVA, stat de salarii, situatii de calcul

Ordin de plata

b)      CREANŢE

Ţ

Ţ

DOCUMENTE PRIVIND:

 CERECEA DREPTURILOR

ÎNCASAREA DREPTURILOR

FURNIZORI

Avansuri acordate

Ordin de plata, cec, bilet la ordin, chitanta, factura

CLIENŢI

Creante din operatiuni de livrare, de bunuri, lucrari si servicii

Factura, aviz de însotire a marfii

Ordin de plata, cec, bilet la ordin, chitanta, cambie

PERSONAL

Avansuri acordate, salarii platite în plus

Stat de salarii, lista de indemnizatii, lista de avans chenzinal

Stat de salarii, liste de indemnizatii, lista de avans chenzinal, chitante

ASIGURĂRI sI PROTECŢIE SOCIALĂ

Indemnizatii sociale

 Liste de indemnizatii, desfasuratorul indemnizatiilor sociale

Ordin de plata

ASOCIAT sI ACŢIONARI

Aport social subscris

Declaratie de subscriere, acte de constituire

Foaie de varsamânt, chitanta, proces verbal de predare – primire(natura)

BUGETUL STATULUI

Impozite varsate în plus, TVA de recuperat

Jurnal de cumparari, jurnal de vânzari, decontari privind TVA, stat de salarii, situatii de calcul

Ordin de plata

5. 2.1 Contabilitatea datoriilor fata de furnizori si a creantelor fata de clienti

            Pentru a-si realiza obiectul de activitate în vederea obtinerii de profit, orice întreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza în mod curent tranzactii de cumparari si vânzari de bunuri si servicii.

            Operatiile curente de cumparari si vânzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vânzari stabilite de managerii întreprinderii.

            Derularea operatiilor de cumparari si vânzari de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a întreprinderii presupune selectia furnizorilor în functie de o serie de parametri cum sunt: preturile si tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, conditii de plata, capacitatea de productie pentru a face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie etc.

            Cumpararile de bunuri si servicii destinate consumului pentru obtinerea de alte bunuri si servicii sunt desemnate prin notiunea economica de consum intermediar (echivalenta cu denumirea contabila de „consumatia provenind de la terti”).  Cumpararile curente de bunuri si servicii care formeaza consumul intermediar se pot delimita în:

  - cumparari de bunuri stocabile: marfuri, materii prime, materiale, ambalaje etc.

  - cumparari de bunuri nestocabile si servicii: consumul de energie electrica si apa, lucrarile si serviciile executate de terti.

            Datoriile fata de furnizori sunt datorii din exploatare si creantele fata de clienti sunt cele ce apar ca urmare a derularii operatiilor de livrare-aprovizionare a unitatilor patrimoniale cu cele necesare în vederea desfasurarii în bune conditii a activitatilor lor. Obligatiile unitatilor patrimoniale fata de furnizorii lor sau a creantelor fata de clientii sai se ridica la nivelul valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite, inclusiv cota de TVA aferenta.                            Specificam faptul ca în contabilitate se înregistreaza doar datoriile/creantele certe fata de furnizori/creante, care apar o data cu întocmirea facturii.

            Pentru reflectarea datoriilor fata de furnizori se utilizeaza conturile 401 „Furnizori” si 404 „Furnizori de imobilizari”, iar pentru cele ce reflecta creantele fata de clienti se utilizeaza contul 4111 „Clienti

            Vânzarile pe credit presupun un decalaj important între momentul livrarii-facturarii si data platii. Aceste decalaje între livrare si plata dintre partenerii comerciali constituie creditul comercial. În aceasta forma, creditul come 525e47f rcial prezinta anumite limite între care si pericolul de a transfera de la o întreprindere la alta dificultati de trezorerie si, în caz de criza economica, provocarea de reactii în lant de insolvabilitate. De aceea în derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgând, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale.

            Efectele de comert (sau efecte comerciale) sunt titluri negociabile care reprezinta creante decontabile la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le poseda.

            În practica tarilor cu economie de piata, gama de efecte comerciale este diversa: cel mai vechi este cambia, care, prin forma sa, este un act de comert; biletul la ordin semnat de un comerciant este supus unei reglementari foarte apropiate cambiei; warantul este un bilet la ordin garantat printr-un gaj; cecul, desi nu este un act de comert prin forma sa (fiind tratabil în contextul operatiilor de banca), se bucura de o legislatie actuala copiata dupa cea referitoare la cambie.

            Contabilitatea datoriilor/creantelor neexigibile

            Datorita decalajului care exista uneori între livrarile facute de furnizori si facturare, apare ca necesara regularizarea datoriilor si înregistrarea intrarii în patrimoniu a bunurilor. Astfel, bunurile receptionate de la furnizori si pentru care nu a sosit înca factura, se evidentiaza în corespondenta cu contul 408 „Furnizori-facturi nesosite”, reflectându-se astfel datoria reala fata de terti. Acest cont tine si evidenta lucrarilor terminate si a serviciilor prestate de furnizori si nefacturate înca. Bunurile livrate clientilor si pentru care s-a întocmit înca factura, se evidentiaza prin corespondenta cu contul 418 „Clienti-facturi de întocmit”, reflectându-se astfel creanta reala fata de terti, fara Tva.

Probleme rezolvate:

1. Înregistrati în contabilitate urmatoarele operatii în contabilitatea clientului si furnizorului:

1        Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 1700 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor pentru furnizor este de 1.000 lei

furnizor

client

4111

=

%

2.023

%

=

401

2.023

707

1.700

371

1.700

4427

323

4426

323

607

=

371

1.000

2        Se presteaza un serviciu de transport în valoare de 600 lei + TVA

furnizor

client

4111

=

%

714

%

=

401

714

704

600

624

600

4427

114

4426

114

3        Se achizitioneaza un calculator în valoare de 2.000 lei + tva, cost de achizitie a calculatorului (marfa) pentru furnizor 1.500 lei

furnizor

client

4111

=

%

2.380

%

=

404

2.380

707

2.000

214

2.000

4427

380

4426

380

607

=

371

1.500

4        Se vinde în rate mobilier în valoare de 15.000 lei + TVA, costul de productie a mobilierului pentru furnizor este de 10.000 lei. Se factureaza prima rata din ce 3 în valoare de 5.000 lei + TVA.

furnizor

client

4111

=

%

17.850

%

=

404

17.850

471

15.000

214

15.000

4428

2.850

4428

2.850

711

=

345

10.000

471

=

701

5.000

4428

=

4427

950

4426

=

4428

950

5        Se încaseaza în numerar un avans pentru efectuarea unui serviciu de de 238 lei (inclusiv tva)

furnizor

client

5311

=

%

238

%

=

5311

238

419

200

409

200

4427

38

4426

38

6        Se emite factura pentru un serviciu prestat de 400 lei + TVA din care se deduce valoarea avansului încasat anterior.

furnizor

client

4111

=

%

476

%

=

401

476

704

400

628

400

4427

76

4426

76

419

=

%

200

%

=

409

200

4111

238

401

238

4427

38

4426

38

2. O unitate de comercializare a marfurilor cu ridicata achizitioneaza marfuri în valoare de 9.000 lei + TVA, pe care ulterior le livreaza unui client la pretul de vânzare negociat de 12.000 lei + TVA. Clientul emite un bilet la ordin pentru achitarea datoriei pe care furnizorul îl depune în banca. Cu 10 zile înainte de scadenta furnizorul solicita bancii încasarea biletului, operatie pentru care îi este retinut un comision de 0,5%/zi. Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.

Rezolvare:

FURNIZOR:

3        achizitie marfuri:

%

=

401

10.710

371

9.000

4426

1.710

371

=

378

3.000

4        livrarea marfurilor

4111

=

%

14.280

707

12.000

4427

2.280

5        descarcarea din gestiune a marfurilor:

%

=

371

12.000

607

9.000

378

3.000

6        primirea biletului la ordin

413

=

4111

14.280

7        depunerea biletului la banca

5113

=

413

14.280

8        solicitarea încasarii înainte de scadenta

5114

=

5113

14.280

9        încasarea creantei mai putin comisionul achitat bancii (10 zile*0,5%/zi = 5%*14.280 = 714lei comision)

%

=

5114

14.280

5121

13.566

627

714

CLIENT:

10    achizitie marfuri

%

=

401

14.280

371

12.000

4426

2.280

11    emitere bilet la ordin

401

=

403

14.280

12    plata datoriei la scadenta

403

=

5121

14.280

3. Societate de telefonie mobila trimite un mesaj prin care suntem informati de valoarea facturii ce urmeaza sa fie emisa în valoare de 595 lei inlcusiv tva. Pe baza acestei comunicari se face înregistrarea cheltuielilor fata de furnizorul de telefonie mobila. În luna urmatoare se primeste factura de aceeasi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont curent.

Rezolvare:

- comunicarea datoriei de plata:

%

=

408

595

626

500

4428

95

- primirea facturii de la furnizor

408

=

401

595

4426

=

4428

95

- achitarea datoriei prin cont curent

401

=

5121

595

4. O întreprindere achizitioneaza, pe credit comercial, în baza avizului de însotire, marfuri, la pret de achizitie de 3.000 RON + TVA 19%. Ulterior, soseste factura, în suma de:

a)   3.000 RON;

b)   2.000 RON;

c)   4.000 RON.

Aceasta se achita ulterior din cont de disponibil

Rezolvare:

a) Valoarea facturii = Valoarea avizului

a)      Achizitia marfurilor în baza avizului

%

=

408

3.570

371

3.000

4428

570

b)      Primirea facturii

408

=

401

3.570

4426

=

4428

570

c)      Achitarea facturii

401

=

5121

3.570

b) Valoarea facturii < Valoarea avizului

a)      Achizitia marfurilor în baza avizului

%

=

408

3.570

371

3.000

4428

570

b)      Primirea facturii

408

=

%

3.570

401

2.000

371

1.000

4428

190

4426

=

4428

380

c)      Achitarea facturii

401

=

5121

2.000

c) Valoarea facturii > Valoarea avizului

a)      Achizitia marfurilor în baza avizului

%

=

408

3.570

371

3.000

4428

570

b)      Primirea facturii

%

=

401

4.760

408

3.570

371

1.000

4426

190

4426

=

4428

570

c)      Achitarea facturii

401

=

5121

4.760

5. O societatea imputa unui caraus o lipsa de materii prime produsa pe timpul transportului în suma de 2.000 lei + TVA. Debitorul devine insolvabil, iar creanta este scoasa din evidenta. Ulterior se încaseaza în numerar o parte din creanta în suma de 800 lei + TVA.

13    imputare:

4111

=

%

2.380

708

2.000

4427

380

14    scoatere din gestiune materii prime

601

=

301

2.000

15    trecerea pe clienti incerti

4118

=

4111

2.380

16    trecerea pe pierderi a creantei ca urmare a declararii clientului insolvabil prin hotarâre judecatoresca:

654

=

%

2.000

4118

2.380

4427

380

8034

=

2380

17    reactivarea creantei

4111

=

%

952

754

800

4427

152

18    încasare creanta

5311

=

4111

952

=

8034

952

6. Furnizorul livreaza clientului produse finite, respectiv marfuri (pentru client) la pretul de vânzare de 3.000 lei + TVA. Pe factura se înregistreaza urmatoarele reduceri: rabat 5% si remiza 10%. Ulterior, furnizorul acorda clientului un scont de 2% pentru achitarea prin banca a facturii înainte de scadenta înscrisa în contract. Pretul de înregistrare la furnizor al produselor livrate este de 2.100 lei. Calculati:

·               Rabatul, remiza, TVA calculata la ultimul net, totalul facturii;

·               Reducerea financiara bruta, din care:

·        TVA aferenta scontului;

·        Venituri, respectiv cheltuieli privind scontul;

·               Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.

 

REZOLVARE:

Calcule:

19    rabat = 5% * 3.000 = 150

20    remiza = 10% * (3.000-150) = 285

21    factura neta = 3.000 – 150 – 285 = 2.585

22    TVA = 2.585 * 19% = 487,35

23    Total factura = 2.585 + 487,35 = 3072,35

24    Scont = 2% * 3072,35 = 61,45

25    TVA =

26    Scont net = 61,45 – 9,81 = 51,64

FURNIZOR:

27    livrare produse finite:

4111

=

%

3.072,35

701

2.585

4427

487,35

28    descarcarea din gestiune a produselor finite livrate:

711

=

345

2.100

29    încasare factura mai putin reducerea financiara

%

=

4111

3.072,35

5121

3.010,90

667

51,64

4427

9,81

CLIENŢI:

30    achizitie marfuri:

%

=

401

3.072,35

371

2.585

4426

487,35

31    încasare factura mai putin reducerea financiara

401

=

%

3.072,35

5121

3.010,90

767

51,64

4426

9,81

Probleme propuse:

1. O unitate de comercializare a marfurilor cu ridicata achizitioneaza marfuri în valoare de 5.000 lei + TVA, pe care ulterior le livreaza unui client la pretul de vânzare negociat de 10.000 lei + TVA. Clientul emite un bilet la ordin pentru achitarea datoriei pe care furnizorul îl depune în banca. Cu 10 zile înainte de scadenta furnizorul solicita bancii încasarea biletului, operatie pentru care îi este retinut un comision de 0,2%/zi. Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.

2. O societatea imputa unui client o lipsa de materii prime în suma de 600 lei + TVA. Debitorul devine insolvabil, iar creanta este scoasa din evidenta. Ulterior se încaseaza în numerar o parte din creanta în suma de 500 lei + TVA.

3. Societatea y acorda un avans în numerar pentru achizitii de marfuri unui furnizor x în valoare de 600 lei inclusiv tva. Ulterior se livreaza de catre x lui y marfa de 1800 lei inclusiv tva din care se deduce avansul si se achita suma în numerar. Înregistrati operatiile pentru cele 2 societati.

4. Societate de telefonie mobila trimite un mesaj prin care suntem informati de valoarea facturii ce urmeaza sa fie emisa în valoare de 357 lei inclusiv tva. Pe baza acestei comunicari se face înregistrarea cheltuielilor fata de furnizorul de telefonie mobila. În luna urmatoare se primeste factura de aceeasi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont curent.

      5. O întreprindere achizitioneaza, pe credit comercial, în baza avizului de însotire, marfuri, la pret de achizitie de 4.000 RON + TVA 19%. Ulterior, soseste factura, în suma de:

a)      2.000 RON;

b)      3.000 RON;

c)      4.000 RON.

Aceasta se achita ulterior din cont de disponibil

5. 2.2. Contabilitatea datoriilor fata de personal si bugetul asigurarilor sociale

            Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si în natura cuvenite personalului (salariatilor) pentru munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii de salariat. Marimea drepturilor de personal aferente muncii prestate (salariile) se stabileste prin negocieri colective sau, dupa caz, individuale între persoanele juridice sau fizice care angajeaza (patronat) si salariati sau reprezentanti ai acestora (sindicate).

1        Cheltuieli salariale suportate de angajator

1.      Fondul de salarii reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul brut cuprinde:

a)      salariul de încadrare se stabileste prin negocieri colective sau individuale între patronat si salariati.

b)      Salariul de baza se acorda în raport cu timpul lucrat si poate fi mai mic sau egal decât salariul de încadrare.

            De la 1 octombrie 2008 salariul minim brut negociat este de 580 lei. Acesta se acorda în functie de urmatorii coeficienti de ierarhizare:

13    coeficientul pentru muncitori necalificati 1 ;

14    coeficientul pentru muncitori calificati 1,2 ;

15    coeficientul pentru personal administrativ încadrat pe functii pentru care conditia de pregatire liceala 1,2/ post liceala 1,25 ;

16    coeficientul pentru personal specialitate încadrat pe functii pentru care pregatirea este scoala de maistrii 1,3/ studii superioare de scurta durata 1,5 ;

17    coeficientul pentru personal încadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare 2 .

c)      sporurile:

18    pentru conditii deosebite de munca 10% din salariul de baza;

19    pentru orele suplimentare, pentru orele lucrate în zilele de repaus – saptamânal sau sarbatori legale 100  % din salariul de baza;

20    pentru lucrul în timpul noptii 25 % din salariul de baza;

21    pentru vechime în munca minimum 5% pentru 3 ani vechime si maxim 25% la o vechime de peste 20 de ani din salariul de baza;

22    pentru exercitarea unei functii suplimentare pâna la 50% din salariul de baza;

23    pentru folosirea unei limbi straine daca aceasta nu este cuprinsa în obligatiile postului (se negociaza).

d)      adaosuri la salariul de baza:

24    premii minim 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

25    prima de vacanta si de sarbatori.

e)      indexarile reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de baza ca urmare a cresterii posturilor.

f)        Indemnizatiile pentru concediul de odihna:

26    dreptul la concediu este de minim 20 de zile si se acorda proportional cu activitatea prestata într-un an. Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

27    salariul mediu zilnic ori numarul de zile lucratoare din concediu.

g)      indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca;

h)      avantaje în natura;

i)        alte drepturi de personal:

28    participarea salariatilor la profit;

29    tichetele de masa.

2.      Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) se calculeaza în functie de ramura de activitate luându-se ca baza fondul de salarii realizat în urmatoarele cote:

30    19,5% pentru conditii normale de munca (18% de la 1 decembrie 2008);

31    24,5 % pentru conditii deosebita de munca (23% de la 1 decembrie 2008);

32    29,5% pentru conditii speciale de munca (28% de la 1 decembrie 2008).

3.      Contributia unitatii la fondul de somaj (CFS) se calculeaza în cota de 1% (0,5% de la 1 decembrie 2008) din fondul brut de salarii.

4.      Contributia unitatii la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS) se calculeaza în cota de 5,5% (5,2% de la 1 decembrie 2008) din fondul de salarii realizat.

5.      Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate se calculeaza în cota de 0,85% din fondul de salarii realizat.

6.      Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se calculeaza în cote stabilite de la 0,4% pâna la 2% în functie de codul CAEN si se aplica asupra fondului de salarii brut.

7.      Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca calculat astfel:

33    0,75% din fondul de salarii brut pentru completarea carnetelor de munca;

34    0,25% din fondul de salarii brut pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor.

8.      Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se calculeaza în cota de 0,25% aplicata asupra fondului de salarii brut.

9.      Contributia pentru persoanele cu handicap neîncadrat. Angajatorii care au peste 50 de angajati au obligatia de a angaja personal cu handicap într-un procent de cel putin 4% din numarul total de salariati daca nu se poate opta pentru:

a)      plata lunara catre bugetul de stat a 50% din salariul de baza minim brut pe tara înmultit cu numarul de locuri pe care nu s-au angajat persoane cu handicap;

b)      sa achizitioneze produse sau servicii de la entitati protejate autorizate pe baza de parteneriat în suma echivalenta cu punctul a).

Ř Retineri din salarii suportate de catre angajati

Angajatorii au obligatia legala de a retine din salariile datorate personalului angajat cu contract de munca urmatoarele sume:

1.      Contributia personalului la asigurari sociale (CAS) se calculeaza în cota de 9,5% din salariul brut;

2.      Contributia personalului la fondul de somaj (CFS) se calculeaza în cota de 0,5% din salariul brut;

3.      Contributia personalului la asigurari sociale de sanatate (CASS) se calculeaza în cota de 6,5% din salariul brut (5,5% de la 1 decembrie 2008);

4.      Impozitul pe salarii se calculeaza aplicând cota unica de 16% la salariul impozabil;

5.      Alte retineri datorate tertilor: rate, chirii, amenzi, popriri, pensii alimentare, etc. Aceste retineri se efectueaza numai pe baza unor titluri executorii sau a unor relatii contractuale.

Ř Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

6.      Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

35    de catre angajator din prima pâna a cincea zi de incapacitate temporara de munca;

36    de catre bugetul fondului de asigurari începând cu ziua urmatoare.

Durata maxima este de 183 de zile / an, cu unele exceptii.

Cuantumul indemnizatiei se calculeaza astfel:

37    salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni ori numarul de zile lucratoare din concediu ori 75%.

Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni se calculeaza astfel:

38    suma salariilor brute lunare din ultimele 6 luni împartit la numarul de zile lucratoare din ultimele 6 luni.

Procentul de 75% utilizat anterior se poate transforma în 100% pentru boli din grupa A.

2.      Concediul si indemnizatia pentru maternitate se suporta integral de bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Durata este de 126 de zile calendaristice care pot fi împartite: 63 zile înainte de nastere si 63 zile dupa nastere sau se pot compensa altfel cu conditia ca durata concediului post-natal sa fie cu durata de 42 zile.

            Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii. Salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).

            Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantajele în natura, diminuate cu contributia personalului pentru pensia suplimentara si la fondul de somaj si alte elemente prevazute de lege.

            Salariul brut impozabil diminuat cu retinerile din salariu reprezinta salariul net de plata (rest de plata).

determinare salariului impozabil si a impozitului pe venitul din salarii

1

SALARIUL DE BAZĂ

+

2

Sporuri si adaosuri

+

3

Indemnizatii

+

4

Stimulente si premii

+

5

Avantaje în natura

+

6

Indexare

=

7

Salariul brut (1+2+3+4+5+6)

-

8

CAS 9,5%

-

9

CASS 5,5%

-

10

CFS 0,5%

=

11

Salariul net (7-8-9-10)

-

12

Deduceri personale

=

13

Venit impozabil (baza de impozitare(11-12))

-

14

Impozit = 16%  venit impozabil (16%  13)

=

15

Venit net (11-14)

-

16

Avansuri, popriri

=

17

Rest de plata (15-16)

Deducerile personale sunt sume scutite de plata impozitului care se acorda lunar la locul de munca unde este functia de baza, functia de venit brut si numarul persoanelor aflate în întretinere astfel:

1        venituri brute lunare ≤ 1000 lei :

o  deducerea personala:

2        250 lei → pentru 0 persoana în întretinere;

3        350 lei → pentru 1 persoana în întretinere;

4        450 lei → pentru 2 persoane în întretinere;

5        550 lei → pentru 3 persoane în întretinere;

6        650 lei → pentru 4 persoane sau mai mult de 4 persoane în întretinere.

7        1000 < venituri brute lunare ≤ 3000 lei:

8        Deducerea personala = 250  [ 1 -  ]

                                           350  [ 1 -  ]

                                                 450  [ 1 -  ]

                                                 550  [ 1 -  ]

                                                 650  [ 1 -  ]

3        venituri brute lunare > 3000 lei nu se acorda deduceri personale.

Probleme rezolvate:

1. Sa se întocmeasca statul de salarii si sa se efectueze înregistrarile contabile aferente acestuia precum si pentru plata salariilor si sarcinilor sociale rezultate din calculele aferente statului de plata, daca se cunosc urmatoarele date:

salariat 1: salar de încadrare 500 lei, spor de vechime 5%,

salariat 2: salar de încadrare 1500 lei, spor de vechime 10%,

salariat 3: salar de încadrare 3000 lei, spor de vechime 20%

REZOLVARE:

nume

Salar

încadrare

Venit brut

CAS

9,5%

Fs

0,5%

CASS

6,5%

Venit înainte de impozitare

Corectii

(deduceri)

Impozit

16%

Salar net

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)=(3)-(4)-(5)-(6)

(8) Cf. Cod fiscal

(9)=16% ((7)-(8))

(10) = (7)-(9)

Sal 1

500

525

50

3

34

438

250

30

408

Sal 2

1500

1650

157

9

107

1377

210

187

1190

Sal 3

3000

3600

342

18

234

3006

0

481

2525

Total

5000

5775

549

30

375

4821

-

698

4123

Contributii angajator:

CAS = 19,5% x 5775 = 1126 lei

Fond de somaj = 1% x 5775 = 58 lei

CASS = 5,5% x 5775 = 318 lei

Fond Acc munca = 1%x5775= 58 lei

Fond Concedii si indemn = 0,85%x5775= 49 lei

Fond garantare pl sal = 0,25%x5775= 15 lei

Fond carti munca = 0,75%x5775= 43 lei

1) înregistrarea salariilor datorate personalului:

- creste datoria fata de salariati, ct. 421 „Personal salarii datorate” cont de P (+) se C

- cresc cheltuielile cu salariile, ct. 641 „ Cheltuieli privind salariile” cont de cheltuieli (+) se D

641

=

421

5775

2) se retin din salariile datorate personalului contributiile personalului la asigurarile sociale, fond de somaj, asigurarile sociale de sanatate si impozitul pe veniturile de natura salariala

- scade datoria fata de salariati, ct. 421 cont de P (-) se D

- cresc datoriile fata de diverse bugete, ct 4312 „contributia personalului la asigurari sociale”, ct 4372 „Contributia personalului la fondul de somaj”, ct 4314 „Contributia personalului la asigurari sociale de sanatate”, ct 444 „Impozitul pe veniturile de natura salariilor”, conturi de P (+) se C

421

=

%

1652

4312

549

4372

30

4314

375

444

698

3) se înregistreaza sarcinile aferente angajatorului:

- cresc cheltuielile cu CAS, ct 6451, cont de cheltuieli (+)se D

- creste datoria unitatii fata de bugetul de asigurari sociale, ct. 4311, cont de P (+) se C

6451

=

4311

1126

- cresc cheltuielile cu fondul de somaj, ct 6452, cont de cheltuieli (+)se D

- creste datoria unitatii fata de fondul de somaj, ct. 4371, cont de P (+) se C

6452

=

4371

58

- cresc cheltuielile cu CASS, ct 6453, cont de cheltuieli (+)se D

- creste datoria unitatii fata de bugetul de asigurari sociale de sanatate, ct. 4313, cont de P (+) se C

6453

=

4313

318

- cresc cheltuielile cu CASS, ct 6453, cont de cheltuieli (+)se D

- creste datoria unitatii fata de Fond Acc munca, Fond Concedii si indemn, Fond garantare pl sal, Fond carti munca asigurari sociale de sanatate, ct. 447, cont de P (+) se C

6458

=

%

165

447.01

58

447.02

49

447.03

15

447.04

43

4) se achita salariile datorate personalului din casierie

- scade numerarul din casierie, ct. 5311, cont de A (-) se C

- scade datoria fata de angajati privind salariile, ct. 421, cont de P (-) se D

421

=

5311

4123

5) se achita contributiile aferente salariatilor si angajatorului din cont curent

- scade disponibilul de la banca, ct. 5121, cont de A (-) se C

- scade datoria fata de bugetele de asigurari si fata de bugetul de stat privind contributiile salariatilor, impozitul pe salarii si contributiile angajatorului, ct. 4312, 4372, 4314, 444, 4311, 4371, 4313 conturi de P (-) se D

%

=

5121

3319

4312

549

4372

30

4314

375

444

698

4311

1126

4371

58

4313

318

447

165

Aplicatii propuse:

1. Se considera ca o societate are 3 angajati. Angajatul 1 are un salariu brut de 880 lei si nu are persoane în întretinere, angajatul 2 un salariu brut de 440 lei si are 1 persoana în întretinere, iar angajatul 3 un salariu brut de 2.000 lei si are 6 persoane în întretinere. Întocmiti statul de plata. Înregsitrati în contabilitate operatiile generate de acesta si de plata contributiilor aferente salariilor.

  5.2.4 Contabilitatea datoriilor fata de Bugetul statului si bugetele locale

Structura datoriilor si creantelor fiscale

     Datoriile fiscale sunt concretizate în impozite, taxe si contributii ce pot fi clasificate astfel:

a)      impozitele directe suportate direct de cei ce le platesc si anume:

44    impozitul pe profit;

45    impozitul pe veniturile microîntreprinderii;

46    impozitul pe veniturile din salarii;

47    impozitul pe dividende;

48    impozite si taxe locale;

49    fonduri speciale.

b)      impozitele indirecte cele cuprinse în pretul bunurilor si serviciilor:

50    TVA;

51    Accize;

52    Taxe vamale;

53    Taxa pentru jocul de noroc;

54    Taxe pentru eliberare licente;

55    Autorizatii.

      Creantele fiscale pot sa apara din subventii de primit de la bugetul statului precum si prin varsaminte varsate în plus.

Contabilizarea impozitului pe profit

      Impozitul pe profit are ca baza de calcul rezultatul fiscal care se determina prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cu deducerile fiscale.

      Rezultatul fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale.

      Cheltuielile nedeductibile sunt cele care nu se iau în considerare la calculul impozitului pe profit. Principalele categorii sunt:

56    cheltuieli cu impozitul pe profit;

57    amenzile, penalitatile, confiscarile, dobânzile si majorarile de întârziere datorate autoritatilor romane;

58    cheltuieli de protocol care depasesc 2% din profitul impozabil calculat prin excluderea cheltuielilor de protocol.

- cheltuieli de sponsorizare în limitele legii;

- cheltuieli înregistrate în contabilitate fara a avea la baza documente justificative;

- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile;

- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limitele legale;

- cheltuielile sociale care depasesc cota de 2% din fondul de salarii anual;

- valoarea stocurilor sau activelor corporale constatate lipsa la inventariere sau degradate neimpozabile pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare inclusiv TVA aferent acestor bunuri;

- perisabilitatile care depasesc limitele legale;

- cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator pentru angajat si care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

- pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu neîncasate pentru partea neacoperita de provizioane;

- cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor obtinute de la institutiile de credit autorizate sunt integral deductibile daca gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Daca gradul de îndatorare este mai mare decât 3, atât dobânzile cât si pierderea din diferente de curs valutar determinate de acesta sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.

   Deducerile fiscale reprezinta veniturile neimpozabile precum si alte elemente care diminueaza rezultatul fiscal. Principalele deduceri:

59    numele folosite pentru constituirea rezervelor legale in limita de 5% din profitul brut pâna la 20% din capitalul social;

60    pierderea fiscala din anii precedenti care poate fi acoperita în urmatorii 5 ani consecutivi;

61    dividendele primite de la o alta persoana juridica româna;

62    dividendele primite de la filiala membra a CEE daca îndeplineste conditiile: este platitoare de impozit pe profit si detine 15% din capitalul social al unei persoane juridice din statele membre pe o perioada neîntrerupta de 2 ani;

63    veniturile rezultate din anularea sau recuperarea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile ca urmare a ajustarilor pentru care nu s-au acordat deduceri;

64    amortizarea fiscala.

Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilul este obligat sa întocmeasca registrul de evidenta fiscala. Cota de impozitare a profitului este de 16% cu exceptiile: la BNR 80%; în cazul contribuabililor care obtin venituri din activitatea Cazinourilor, discotecilor, barurilor, cluburilor de noapte sau pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile respective astfel ca daca profitul determinat din aplicarea a 16% la rezultatul fiscal este mai mic decât 5% din venitul contribuabilului trebuie sa înregistreze si sa plateasca un impozit de 5% din veniturile realizate.

Calculul impozitului pe profit

            Impozitul pe profit se calculeaza si se înregistreaza trimestrial parcurgând în acest scop etapele:

a)      determinarea rezultatului contabil = venituri cumulate – cheltuieli cumulate;

b)      determinarea rezultatului fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri impozabile – pierderea fiscala din anii precedenti;

c)      calcularea impozitului pe profit datorat cumulat de la începutul anului pâna la sfârsitul trimestrului pentru care se face calculul prin aplicarea cotei de impozitare asupra rezultatului fiscal;

d)      determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul astfel se scade din impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului impozitul pe profit datorat cumulat la sfârsitul trimestrului precedent.

            În functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul diferenta trimestriala privind impozitul pe profit poate fi pozitiva daca în trimestrul respectiv s-a obtinut profit sau negativa daca în trimestrul respectiv s-a realizat pierdere.

            Pierderile contabile din anii precedenti se acopera numai la sfârsitul exercitiului financiar când are loc repartizarea anuala a rezultatului contabil net.

           Varsarea la buget a impozitului pe profit se face pâna în data de 25 a lunii urmatoare încheierii trimestrului.

           Contribuabilii vor platii pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat pe trimestrul III al aceluiasi an fiscal.  

           

Exemplu:

1.      În trimestrul I al exercitiului financiar N s-au înregistrat în contabilitate urmatoarele cheltuieli si venituri:

65    cheltuieli privind marfurile 800 lei;

66    cheltuieli de sponsorizare   400 lei;

67    cheltuieli privind penalitatile platite statului  100 lei;

68    venituri din vânzarea marfurilor   13000 lei;

69    venituri din titluri de participare    300 lei.

Pierderea fiscala din exercitiul financiar precedent este de 30 lei.

            Determinati: rezultatul contabil, cheltuielile nedeductibile, deductibile, fiscale, rezultatul impozabil, impozitul pe profit datorat, reducerile din impozit aferente sponsorizarilor si impozitul pe profit de plata. Înregistrati în contabilitate impozitul pe profit de plata.

Rezolvare:

Rezultatul contabil = venituri – cheltuieli = (13000 + 300) – (8000 + 400 + 100) = 4800 lei

Cheltuieli nedeductibile = 400 + 100 = 500 lei

Deduceri fiscale = venituri neimpozabile + pierderile = 300 + 30 = 330 lei

Rezultatul impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale = 4800 + 500 – 330 = 4970 lei.

Impozit datorat = 16%  4970 = 795,2 lei  795 lei

     Sponsorizarile se scad din impozit pe profit astfel: se determina 3‰ din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat dupa care se considera deductibila fiscal suma cea mai mica.

Sponsorizari = 3 ‰  CA = 13000  3 ‰ = 39 lei

                                                                                                           => deductibil fiscal = 39lei

                    = 20%  impozitul datorat = 20%  795 = 159 lei

     Impozit pe profit de plata = 795 – 39 = 756 lei

     Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit:

                  691  =  441      756 lei

     Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

                 121  =  691       756 lei

     Plata impozitului din banca

                 441  =  5121     756 lei

CONTABILITATEA TVA

            TVA este un impozit indirect calculat pe valoarea adaugata realizata de catre persoanele impozabile înregistrate ca platitoare de TVA si suportat de catre consumatorii finali. Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile cele care îndeplinesc urmatoarele conditii:

a)       operatiunile care sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate de catre o persoana impozabila;

b)       locul de livrare este considerat teritoriul României.

            Perioada fiscala pentru TVA este considerata luna calendaristica cu exceptia persoanelor impozabile care în anul precedent au înregistrat o cifra de afaceri pâna la 10000  € pentru care perioada fiscala este trimestrul.

            La sfârsitul lunii sau trimestrului se totalizeaza TVA deductibila din jurnalul pentru cumparari si TVA colectata din jurnalul de vânzari putând rezulta doua situatii:

1.      daca TVA colectata > TVA deductibila => TVA de plata ce va fi livrata bugetului de stat pâna la data de 25 a lunii urmatoare.

2.      daca TVA colectata < TVA deductibila => TVA de recuperat care va fi rambursata de la buget daca suma respectiva > 5000 lei sau se compenseaza cu TVA de plata din perioada urmatoare.

Probleme rezolvate:

 

1. În trimestrul I al exercitiului financiar N s-au înregsitrat în contabilitate urmatoarele cheltuieli si venituri:

1        cheltuieli privind marfurile 5.000 lei

2        cheltuieli privind sponsorizarile 100 lei

3        cheltuieli privind penalitatile de întârziere 50 lei

4        venituri din vânzarea marfurilor 12.000 lei

5        venituri din titluri de participare 200 lei

Pierdere fiscala din exercitiul financiar precedent este de 30 lei.

a) determinarea rezultatului impozabil

rezultatul impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale

rezultat contabil = venituri – cheltuieli = 12.200 – 5.150 = 7.050 lei

cheltuieli nedeductibile = 100 + 50 = 150 lei

deduceri fiscale = 200 + 30 = 230 lei

rezultatul impozabil = 7.050 + 150 – 230 = 6.970 lei

b) calcularea impozitului pe profit datorat pe trimestrul 1

impozit = 16% * rezultat impozabil = 6.970 * 16% = 1115 lei

c) reducere de impozit aferenta cheltuielile de sponsorizare

cifra de afaceri * 3% = 12.000 * 3 %0 = 36 lei

impozit pe profit datorat *20% = 223 lei

impozit pe profit de plata pe trim I = 1115 – 36 = 1079 lei

      d) înregistrarea impozitului pe profit si a decontarii prin cont curent a acestuia

691

=

4411

1079

4411

=

5121

1079

2. Înregistrati urmatoarele operatii:

- se calculeaza si retine impozitul de 16% din divididendele brute de 5000 lei,

impozit pe dividende = 5000 x 16% = 800 lei

457

=

446

800

- se calculeaza si înregistreaza impozitul pe profit cunoscând urmatoarele date: venituri totale 13.000 lei, cheltuieli totale 6.000 lei, din care venituri din dividende 1000 lei, cheltuieli cu amenzi si penalitati 300 lei.

Rezultat contabil = venituri – cheltuieli = 13000 – 6000 = 7000

Rezultat fiscal = rezultat contabil - venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Rezultat fiscal = 7000 – 1000 + 300 = 6300 lei

Impozit pe profit = 6300 x 16% = 1008 lei

691

=

441

1008

- se înregistreaza datoria si se achita impozitul pe autoturism datorat bugetului în suma de 500 lei.

635

=

446

500

Exemplificare metoda de calcul a TVA prin aplicare de pro-rata

3.   O societate comerciala efectueaza în cursul lunii ianuarie urmatoarele operatiuni:

1        achizitii: 08.01 materii prime 3.000 + tva, 16.01 materiale auxiliare 2.000 + tva9%, 18.01 materiale consumabile de la un furnizor neînregistrat ca platitor de TVA 1.000 si 25.01 telefon 20 + TVA.

2        Vânzari 10.01 proteze dentare 1.500 lei, 15.01 proteze ortopedice 1.000 + tva9%, 18.01 carucioare copii 2.000 + tva si 20.01carucioare marfa la export 600 euro la cursul de 3,5 lei/euro.

Pro-rata aferenta anului precedent este de 90%.

a)      Înregistrati operatiile de mai sus. Sa se determine Tva de dedus aferenta lunii ianuarie, precum si regularizarea TVA.

b)      Determinati TVA rezultat la sfârsitul anului înainte de aplicarea pro-ratei definitive

c)      Determinati pro-rata definitiva pentru anul luat în calcul stiind ca jurnalele de cumparari si vânzari au urmatoarele totaluri la sfârsitul anului :

Jurnal de cumparari:

Total inclusiv  tva

Cump scutite de tva

Baza de impozitare  19%

Tva 19%

Baza de impozitare 9%

Tva 9%

91.300

10.000

50.000

9.500

20.000

1.800

Jurnal de vânzari:

Total inclusiv  tva

Operatiuni scutite cu drept de deducere

Operatiuni fara drept de deducere

Baza de impozitare 19%

Tva 19%

Baza de impozitare 9%

Tva 9%

VarA 116.460,87

15.000

8.260,87

60.000

11.400

20.000

1.800

VarB 157.176,47

20.000

21.176,47

70.000

13.300

30.000

2.700

d)      Regularizati TVA pentru ambele variante rezultate din jurnalul de vânzari.

Rezolvare:

Achizitie 08.01

%

=

401

3.570

301

3.000

4426

570

Vânzare proteze dentare 10.01, operatiune scutita fara drept de deducere

4111

=

701

1.500

Vânzare proteze ortopedice, operatiune taxabila cu 9%

4111

=

%

1.090

701

1.000

4427

90

Achizitii 16.01, tva 9%

%

=

401

2.180

3021

2.000

4426

180

Achizitii 18.01

3028

=

401

1.000

Vânzari 18.01, operatiune taxabila cu 19%

4111

=

%

2.380

701

2.000

4427

380

Vânzare export 20.01 scutita cu drept de deducere

4111

=

701

2.100

Factura de telefon 25.01

%

=

401

238

626

200

4426

38

TVA de dedus = pro-rata anului precedent(provizorie) x TVA deductibila ianuarie

TVA de dedus = 90% x (570+180+38) = 90% x 788 = 709,2

TVA nedeductibila aferenta ianuarie = 788 – 709,2 = 78,88 lei

Înregistrarea TVA devenita nedeductibila ca urmare a aplicarii pro-ratei provizorii:

635

=

4426

78,88

Tva deductibila = 709,2 

Tva colectata = 90+380 = 470

Rezulta Tva de recuperat de 709,2 – 470 = 239,2

%

=

4426

709,2

4427

470

4424

239,2

a)      Sa se determine Tva de dedus aferenta lunii ianuarie, precum si regularizarea TVA

ü varianta A

Tva deductibila/ex N = 9.500 +  1.800 = 11.300

Tva de dedus = 90% x 11.300 = 10.170

Tva nedeductibila = 11.300 – 10.170 = 1.130

Tva colectata/ex N = 11.400 + 1.800 = 13.200

Rezulta Tva de plata de 13.200 – 10.170 = 3.030

ü varianta B

Tva deductibila/ex N = 9.500 +  1.800 = 11.300

Tva de dedus = 90% x 11.300 = 10.170

Tva nedeductibila = 11.300 – 10.170 = 1.130

Tva colectata/ex N = 13.300 + 2.700 = 16.000

Rezulta Tva de plata de 16.000 – 10.170 = 5.830

b)      Determinare prorata definitiva:

pro-rata = venituri din operatiuni cu drept de deducere/ (venituri din operatiuni cu drept de deducere + venituri din operatiuni fara drept de dedecere)

ü varianta A

pro-rata =

ü varianta B

pro-rata =

c)      regularizare deduceri

ü varianta A

Tva de dedus/pro-rata provizorie  = 90% x 11.300 = 10.170

Tva de dedus/prorata definitiva = 92% x 11.300 = 10.396

      Regularizare = 10.170 – 10.396 = -226 lei

635

=

4426

226

ü varianta B

Tva de dedus/pro-rata provizorie  = 90% x 11.300 = 10.170

Tva de dedus/prorata definitiva = 85% x 11.300 = 9.605

      Regularizare = 10.170 – 9.605 = 565 lei

635

=

4426

565

d)      regularizare tva

ü varianta A

Tva de dedus/prorata definitiva = 92% x 11.300 = 10.396

Tva colectata/ex N = 11.400 + 1.800 = 13.200

Rezulta Tva de plata de 13.200 – 10.396 = 2.804

4427

=

%

13.200

4426

10.396

4423

2.804

ü varianta B

Tva de dedus/prorata definitiva = 85% x 11.300 = 9.605

Tva colectata/ex N = 13.300 + 2.700 = 16.000

Rezulta Tva de plata de 16.000 – 9.605 = 6.395

4427

=

%

16.000

4426

9.605

4423

6.395

Aplicatie propusa:

1. O persoana juridica cu regim mixt a obtinut în anul N urmatoarele venituri: din operatiuni care dau drept de deducere 80.000 lei, venituri din operatiuni care nu dau drept de deducere 10.000. Pro-rata provizorie pentru anul N este de 90%. Pe baza documentelor contabile ale anului N, totalul taxei deductibile achitate sau datorate este de 4.000 lei pentr lunile 1-10 si 500 pentru luna 12.

Determinati:

1        tva deductibila dedusa în perioada 1-10

2        tva devenita nedeductibila perioada 1-10ca urmare a aplicarii pro-ratei provizorii

3        pro rata definitiva pentru anul N

4        tva deductibila pentru luna decembrie

5        tva devenita nedeductibila luna 12 ca urmare a aplicarii pro-ratei

6         tva deductibila conform pro-ratei definitive în perioada 1-10

7        tva devenita nedeductibila perioada 1-10 ca urmare a aplicarii pro-ratei definitive

Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.

  5.3 Întrebari:

  1. Care este diferenta între o achizitie pe baza de factura si una pe baza de aviz de însotire a marfii?

  2. Este posibila achitarea/recuperarea taxei pe valoarea adaugata trimestrial?

  3. Ce reprezinta deducerea personala de baza?

  4. Daca detineti bani insufucienti pentru achitarea contributiilor aferente salariilor, care contributii le veti achita, ale angajatorului sau cele retinute din salariile angajatilor? Justificati raspunsul.

  5. Este necesara facturarea avansului încasat?

  5.4 Teste de control

  Teste grile rezolvate:

1.      Se achizitioneaza marfuri în valoare de 5.000 lei + tva, pe factura mai sunt înscrise urmatoarele reduceri: rabat 10%, remiza 5%. Care este valoarea la care se face receptia marfurilor:

a)   5.000 lei

b)   4275 lei

c)   5.950 lei

d)   5.087,25 lei

2.      Se achizitioneaza marfuri în valoare de 5.000 lei + tva, pe factura mai sunt înscrise urmatoarele reduceri: rabat 10%, remiza 5%. Ulterior se acorda un scont de 1%. Care este valoarea la care se face receptia marfurilor:

e)   5.000 lei

f)    4275 lei

g)   4.232,25 lei

h)   5.087,25 lei

3.      Se factureaza unui client marfuri în valoare de 5.950 lei (inclusiv tva). Indicati înregistrarea corecta a acestei operatii din urmatoarele variante:

         

a)

4111

=

%

5.950

371

5.000

4427

950

b)

4111

=

%

5.950

707

5.000

4427

950

c)

4111

=

%

5.950

701

5.000

4427

950

d)

4111

=

%

7.080,05

707

5.950

4427

1.130,5

4.      Care din urmatoarele datorii ale societatii pot fi considerate cheltuieli pentru acesta?

1.            contributia unitatii la asigurari sociale

2.            contributia personalului la asigurari sociale

3.            contributia unitatii la asigurari sociale de sanatate

4.            contributia personalului la fondul de somaj

5.            contributia unitatii la fondul de somaj

6.            impozitul pe salariu

a) 1+2+3+4+5+6

i)    4+5+6

j)    1+3+5

k)   2+4+6

5.      Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 200 lei + TVA pe baza aviz de însotire a marfii. Care înregistrare evidentiaza livrarea marfurilor?

a)

4111

=

%

238

371

200

4427

38

b)

4111

=

%

238

707

200

4427

38

c)

4118

=

%

238

707

200

4428

38

d)

419

=

%

238

707

200

4428

38

6.       Se încaseaza un avans de la un client, în vederea prestarii unui serviciu, pentru care se întocmeste factura în valoare de 238 lei inclusiv TVA. Cum evidentiem în contabilitate aceasta operatie?   

a)

5311

=

%

238

4118

200

4427

38

b)

5311

=

%

238

4111

200

4428

38

c)

5311

=

%

238

419

200

4428

38

d)

5311

=

%

238

419

200

4427

38

7.       Se acorda un avans pentru un serviciu ce urmeaza a fi prestat de un furnizor în valoare de 238 lei inclusiv TVA, avans pentru care se primeste si factura. Cum se evidentiaza în contabilitate aceasta operatie?

a)

%

=

5311

238

409

200

4426

38

b)

%

=

5311

238

408

200

4428

38

c)

%

=

5311

238

401

200

4426

38

d)

%

=

5311

238

409

200

4428

38

8.        Se primesc ambalaje care circula în regim de restituire în valoare de 50 lei. Cum se evidentiaza în contabilitate intrarea ambalajelor?

a)

8033

=

50

409

=

401

50

b)

378

=

401

50

c)

378

=

409

50

d)

=

8033

50

401

=

409

50

9.       Se ofera ambalaje, împreuna cu marfurile vândute, care circula în regim de restituire în valoare de 15 lei . cum se evidentieaza cedarea ambalajelor?         

a)

378

=

358

50

409

=

401

50

b)

4111

=

358

50

c)

4111

=

378

50

d)

358

=

378

50

4111

=

419

50

10.    Care din înregistrarile de mai jos este corecta?      

a)

4111

=

%

238

371

200

4427

38

b)

4111

=

%

238

301

200

4426

38

c)

4111

=

%

238

707

200

4428

38

d)

4118

=

4111

238

11.    Acceptarea unui bilet la ordin de la un client presupune urmatoarea înregistrare:

a)

413

=

4111

300

b)

4118

=

4111

300

c)

5113

=

4111

300

d)

4111

=

413

300

12.   Declararea prin hotarâre judecatoreasca a uni client în faliment impune:  

l)    Trecerea acestuia pe clienti incerti

m)  Trecerea creantei pe pierdere

n)   Nici o înregistrare contabila doar masuri din punct de vedere juridic

o)   Recuperarea imediata a piederii constatate anterior.

  Teste Grila Propuse:

1. Înlocuiti contul care lipseste în urmatoarea formula contabila care evidentiaza achizitia, pe credit comercial, de materiale consumabile, cost de achizitie 5.000 LEI:

5.950

%

=

X

5.950

5.000

302

950

4426

a)   401

b)   4111

c)   462

d)   404

2.      Ce semnifica urmatoarea formula contabila:

24.500

6451

=

4311

24.500

a)   contributia angajatilor la asigurarile de sanatate

b)   contributia angajatorului la asigurarile sociale

c)   contributia angajatilor la asigurarile sociale

d)   contributia angajatorului la asigurarile pentru somaj?

3. O societate comerciala cumpara marfuri, pe credit comercial, la cost de achizitie de 3.000 LEI + TVA 19%, urmând sa primeasca factura luna viitoare. Completati formula contabila:

  3.570

%

=

B

3.570

3.000

371

570

A

a)      A = 4428;        B = 401;

b)      A = 4428;        B = 408;

c)      A = 4426;        B = 401;

d)      A = 4426;        B = 408.

4. Un cumparator de materii prime datoreaza furnizorului sau contravaloarea unei facturi de 12.000 LEI, platibila peste 3 luni. Cumparatorul înstiinteaza pe furnizorul sau ca s-a decis sa efectueze plata imediat, cu conditia sa obtina o reducere. Factura de reducere primita de la furnizor mentioneaza un scont de 2,5%. Completati formula contabila de diminuare a datoriei fata de furnizor cu scontul obtinut:

300

A

=

B

300

a)      A=5121;          B=401;

b)      A=401;   B=5121;

c)      A=401;            B=767;

d)      A=667;            B=401.

5. Salariile brute datorate de catre o societate comerciala sunt în suma de 60.000 LEI. Completati formula contabila de înregistrarea cheltuielilor cu salariile conform statului de plata:

60.000

A

=

B

60.000

a)      A=621;            B=401;

b)      A=621;            B=421;

c)      A=641;            B=401;

d)      A=641;            B=421.

6. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

2.380

401

=

5121

2.380

a)      stingerea obligatiei de plata fata de furnizori

b)      stingerea obligatiei de plata reprezentata de biletul la ordin subscris, prin plata acestuia la scadenta;

c)      încasarea, la scadenta, a biletului la ordin si stingerea creantei generata de acesta;

d)      reflectarea creantei generata de semnarea biletului la ordin de catre client si stingerea creantei simple pe seama acestuia?

7. Se achizitioneaza marfuri în valoare de 5.000 LEI + TVA, pe factura mai fiind înscrise urmatoarele reduceri: rabat 10%, remiza 5%. Care este valoarea la care se face receptia marfurilor:

a)   5.000 LEI

b)   4.275 LEI

c)   5.950 LEI

d)   5.087,25 LEI?

8. Care din urmatoarele datorii ale societatii pot fi considerate cheltuieli pentru aceasta:

      1).contributia unitatii la asigurari sociale

      2).contributia personalului la asigurari sociale

      3).contributia unitatii la asigurari sociale de sanatate

      4).contributia unitatii la fondul de somaj

      5).contributia personalului la fondul de somaj

      6).impozitul pe salariu

a)   1 +2 + 3 + 4 + 5 + 6

b)   4 + 5 + 6

c)   1 + 3 + 5

d)   2 + 4 + 6?

9. Dispuneti de urmatoarele informatii: credite bancare pe termen lung 6.000 LEI; prime privind rambursarea obligatiunilor 1.500 LEI; furnizori - facturi nesosite 1.200 LEI; furnizori - debitori 600 LEI; clienti - creditori 900 LEI. Precizati care este suma datoriilor:

a)   7.200 LEI

b)   7.800 LEI

c)   8.700 LEI

d)   8.100 LEI?

10. Se achizitioneaza marfuri în valoare de 5.000 LEI + TVA, pe factura mai fiind înscrise urmatoarele reduceri: rabat 10%, remiza 3%. Care este valoarea la care se face receptia marfurilor:

a)   5.000 LEI

b)   4.275 LEI

c)   4.365 LEI

d)   5.087,25 LEI?

11. Se plateste în numerar un avans pentru executarea unei lucrari în suma de 3.000 LEI. Care va fi înregistrarea aceste operatii?  

a

30.000

401

=

5311

3.000

b

30.000

409

=

5311

3.000

c

30.000

419

=

5311

3.000

d

30.000

5311

=

4092

3.000

12. Se cumpara materii prime de la un furnizor la un cost de achizitie de 2.000 LEI + TVA 19%. Completati formula contabila prin care se înregistreaza stingerea obligatiei de plata fata de furnizor:

2.380

A

=

B

2.380

a)      A=401;            B=5121;

b)      A=371;            B=401;

c)      A=401;            B=5371;

d)      A=5121;          B=401.

13. Se vând produse finite unui client intern, la un pret de vânzare de 20.000 LEI + TVA 19%, pentru care nu s-a întocmit factura, pâna la încheiere perioadei de gestiune. Completati formula contabila de reflectare a creantei generata de operatia de vânzare:

23.800

A

=

%

23.800

701

20.000

B

3.800

a)      A=4111;          B=4427;

b)      A=4111;          B=4428;

c)      A=418;            B=4428;

d)      A=418;            B=4427

14. Încasarea unei creante de la un client presupune urmatoarea înregistrare:

a)      

300

5121

=

4111

300

b)      

300

4118

=

4111

300

c)      

300

4111

=

4118

300

d)      

300

4111

=

5121

300

15. Se achizitioneaza marfuri la cost de achizitie 1000 lei, pentru care se practica un adaos comercial de 20%. Care succesiune de înregistrari este corecta

a)     

1000

371

=

401

1000

200

371

=

378

200

b)      

1000

371

=

401

1000

c)      

1200

371

=

378

1200

d)      

1000

371

=

401

1000

190

4426

=

401

190

16. O societate comerciala livreaza marfuri unui client în valoare de 2.000 LEI + TVA 19% fara sa întocmeasca factura pâna la sfârsitul lunii. Care sunt înregistrarile contabile si sumele aferente, costul marfurilor vândute fiind de 1.800 LEI:

a

2.380

418

=

%

2.380

707

2.000

4427

380

b

2.380

4111

=

%

2.380

707

2.000

4427

380

1.800

607

=

371

1.800

c

2.380

418

=

%

2.380

707

2.000

4428

380

1.800

607

=

371

1.800

d

1.800

607

=

371

1.800

17. Indicati înregistrarea corecta privind contributia unitatii la asigurarile sociale datorata:

a)         

2.300

421

=

4311

2.300

b)      

2.300

6451

=

4312

2.300

c)      

2.300

6452

=

4311

2.300

d)      

2.300

6451

=

4311

2.300

18. În situatia în care o întreprindere a dedus TVA mai mult decât a colectat, regularizarea TVA va avea ca rezultat:

a)   TVA de recuperat

b)   TVA colectata

c)   TVA de plata

d)   TVA deductibila?

19. Se vând produse finite unui client la un pret de vânzare de 12.500 LEI + TVA 19%. Completati formula contabila:

14.875

4111

=

%

14.875

A

12.500

B

2.375

a)      A = 345;                      B = 4427;

b)      A = 711;                      B = 4428;

c)      A = 701;                      B = 4427;

d)      A = 701;                      B = 4428.

20. Se vând marfuri „en-detail”, cu încasare în numerar, în valoare de 23.800 LEI (TVA 19% inclus). Completati înregistrarea contabila:

23.800

A

=

%

23.800

B

C

4427

D

a)   A = 4111;     B = 701;     C = 19.278;     D = 4.522;

b)   A = 418;       B = 707;     C = 3.800;     D = 20.000;

c)   A = 5121;     B = 607;     C = 20.000;     D = 3.800;

d)   A = 5311;     B = 707;     C = 20.000;     D = 3.800.

21. O societate comerciala cumpara marfuri, pe credit comercial, la cost de achizitie de 3.000 LEI + TVA 19%, urmând sa primeasca factura luna viitoare. Completati formula contabila:

  3.570

%

=

B

3.570

3.000

371

570

A

a)      A = 4428;  B = 401;

b)      A = 4428;  B = 408;

c)      A = 4426;  B = 401;

d)      A = 4426;  B = 408.

  BIBLIOGRAFIE

1.      Camenita, D., Belean,  P., Nicolaescu, C., 2000, Bazele contabilitatii, Arad, Editura Multimedia

2.      Cernusca L. –2003 Contabilitatea aprofundata, Editura „Mitron”, Timisoara

3.      Dutescu, A., 2002, Ghid pentru întelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR

4.      Feleaga, N., Malciu, L., 2002, Politici si optiuni contabile, Bucuresti, Editura Economica

5.      Feleaga, N., Malciu, L., 2005, Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, Bucuresti, Editura Infomega

6.      Feleaga, N., Ionascu, I., 1998, Tratat de contabilitate financiara (volumul I), Bucuresti, Editura Economica

7.      Feleaga, N., Malciu, L., Ionascu, I., 2004, Tratat de contabilitate financiara ( volumul II), Bucuresti, Editura Economica

8.      Iacob M., 2004, Sinteze, aplicatii si teste de contabilitate financiara vol.I, Arad, Editura Concordia

9.      Nicolaescu, C., 2001, Contabilitate financiara (volumul I), Timisoara, Editura Mirton

10.  Nicolaescu, C., 2003, Contabilitate financiara (volumul II), Timisoara, Editura Mirton

11.  Nicolaescu, C., Iacob, M., 2008, Contabilitate Financiara Fundamentala, Timisoara, Editura Mirton

12.  Nicolaescu, C., Iacob, M., 2007, Contabilitate Financiara Aprofundata, Timisoara, Editura Mirton

13.  Pântea I.P., Bodea Gh., 2007, Contabilitatea financiara româneasca conforma cu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2007

14.  Pop A. – 2002, Contabilitatea financiara româneasca, Editura Intelcredo, Deva

15.  Ristea M., Dumitru Corina Graziella, 2003, Contabilitate aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti

16.  Ristea M. –2000,  Metode si politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna Economica, Bucuresti

17.  *** 2000, Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), Editura CECCAR

18.  *** OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

19.  ** Legea contabilitatii nr. 82/1991  


Document Info


Accesari: 5800
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )