Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR SI IN CONTURI LA BANCI

Contabilitate











ALTE DOCUMENTE

CAPACITATEA DE PLATA. SOLVABILITATEA. LICHIDITATEA. BONITATEA.
Contabilitate financiara - Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu furnizorii
Aria de acoperire a cerintelor utilizatorilor in cadrul proiectului de implementare a aplicatiei ABAS ERP
Conturi de Carte Mare
TESTE GRILA Drept comercial - experti contabili
Sistemele contabile intre trecut- prezent si viitor
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE CORPORALE LA SOCIATATEA COMERCIALA ,,SC ART CONSTRUCT GROUP SRL''
BAZELE CONTABILITATII
ORGANIZAREA CONTABILITATII BANCARE
CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU DEBITORII SI CREDITORII DIVERSI


CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR SI IN CONTURI LA BANCI

 

2.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TREZORERIEI

 

 

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale. Notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a face fata platilor cum sunt: numerarul aflat in caseria unitatii si prin disponibilitatile aflate in conturi la banci atat in lei cat si in valuta.

 

Fluxurile de trezorerie (de lichiditati, cash-flow-uri) reprezinta suma fluxurilor de lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si platile perioadei. Ele trebuie sa reprezinte pentru orice manager, o stiinta permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare, care sa mentina firma in afaceri.

O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa "degaje" bani , sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afacere. O societate comerciala poate fi rentabila, poate obtine profit, dar sa nu fie solvabila din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar.

Pentru a reflecta in contabilitate activele banesti, se foloseste clasa a 5-a "Conturi de trezorerie".

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2. ORGANIZAREA SISTEMELULUI INFORMATIONAL AL TREZORERIEI

 

La organizarea sistemului informational al trezoreriei si al operatiilor de trezorerie trebuie avute in vedere, indeosebi, documentele primare utilizate, evi 323j99d denta operativa a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitica, dar mai ales cea sintetica a acestora.

Informatiile ce vizeaza fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare pentru ca ofera acestora o baza de evaluare a capacitatii intreprinderii de a genera elemente de trezorerie, cat si nevoile de utilizare a acestora de catre intreprindere.

Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operatiilor efectuate:

    1. Pentru incasarile si platile in numerar se folosesc:
    2. cecuri de numerar
    3. chitante
    4. dispozitii de incasare-plata in numerar
    5. liste de plata
    1. Pentru operatiile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza:
    2. ordine de plata
    3. dispozitii de plata
    4. cecuri cu sau fara limita de suma
    5. facturi fiscale
    1. Pentru alte operatii de trezorerie se pot folosi:
    2. extrase de cont
    3. contracte de credit
    4. note contabile ale bancilor
    5. facturi fiscale

 

 

 

 

 

 

 

 

2.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE DE LA BANCI

 

 

Decontarile prin conturile de la banci sunt cunoscute sub denumirea de decontari fara numerar. Ele detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre agentii economici. In acest scop, unitatiile economice isi pastreaza disponibilitatile banesti la banci si isi deschid la ele conturi de decontare sau conturi curente.

Decontarile fara numerar reprezinta operatiile bancare prin care platile si incasarile se fac prin trecerea (virarea) unei sume din contul debitorului deschis la o banca in contul creditorului deschis la aceeasi banca sau la o alta banca. Orice

suma platita din contul debitorului se face, cu unele exceptii, numai cu consimtamantul acestuia.

Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare, deci a decontarilor fara numerar, se realizeaza cu ajutorul contului 512 "Conturi curente la banci".

 

2.3.1. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN LEI

 

Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din ele se vor face plati in lei, catre alte persoane juridice care au, la randul lor, deschise conturi la banci, ori se va putea ridica numerar pentru nevoile agentului economic spre a face plati prin caseria lui.

Toate operatiile efectuate prin conturi de la banci sunt consemnate de banca in "extrasul de cont" al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Acesta impreuna cu anexele sale, stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.

Decontarile fara numerar utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic.

Caracteristicile decontarilor fara numerar sunt:

  • natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri propriu-zis si de un flux de mesaje intre parti, continand instructiunile de plata;
  • diferenta in timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii;

 

 

  • existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in procesarea acestui tip de plati.

Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi sistematizate astfel:

  • incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
  • plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
  • transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi de trezorerie.

In anumite cazuri, de regula la sfarsitul exercitiului, se impune inregistrarea in contabilitate a unor sume in curs de decontare. Sunt considerate sume in curs de decontare:

  • sume depuse la banca, dar neinregistrate in extrasul de cont;
  • sume virate de catre terti, dar neaparute in extrasul de cont;
  • sume achitate prin mandat postal de catre terti, dar neajunse la banca;
  • sume consemnate in conturi separate la banci pentru procurari de valuta.

Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere de mijloace banesti ale acestuia. In extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, avand semnificatia de crestere a obligatiilor bancii fata de agentul economic.

O inscriere a unei sume in creditul contului de disponibilitati a agentilor economici reprezinta o diminuare a acestora, care se inscrie in debitul extrasului de cont, avand semnificatia de diminuare a obligatiilor bancii fata de agentul economic.

Operatiile din conturile de disponibilitati pastrate la banci in lei sunt evidentiate cu ajutorul contului 5121 " Conturi la banci in lei".

 

 

2.3.2. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN DEVIZE

 

Agentii economici care dispun de devize le pot pastra la banci in conturi deschise pe fiecare moneda straina. Unitatile bancare vor reflecta existentele si miscarile de valute straine atat in moneda straina respectiva cat si in lei.

 

Relatia dintre valutele straine si leii romanesti se face la cursurile valutare ale zilei astfel:

  • intrarile de valuta in contul bancar se transforma in lei la cursul zilei in care are loc operatia bancara;
  • plata datoriilor in devize se face prin transformarea valutei respective in lei la cursul zilei in care are loc operatia. Deoarece la intrarea valutei in cont au putut exista alte cursuri ale valutei decat cele existente la data platii, pot aparea:
  • diferente de curs valutar favorabil in cazul scaderii cursului valutar ele reprezinta venituri financiare;
  • diferente de curs valutar nefavorabil in cazul cresterii cursului valutar, ele reprezinta cheltuieli financiare.
  • la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, diferentele de curs rezultate s-au inregistrat in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz, pana in anul 1998. Din 1999, asemenea diferente vor fi considerate diferente de conversie de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile).

Operatiile din aceste conturi la banci in devize sunt reflectate in contabilitate de contul 5124 " Conturi la banci in devize":

 

  1. Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:

 

5124 "Conturi la banci in devize" = % 411 "Clienti" 765 "Venituri din diferente de cursvalutar"

 

  1. Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:

% = 411 "Clienti"5124 "Conturi la banci in devize" 665 "Chletuieli din diferente de curs valutar"

 

 

 

  1. Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:

401 "Furnizori" = %5124 "Conturi la banci in devize" 765 "Venituri din diferente de cursvalutar"

 

 

  1. Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:

% = 5124 "Conturi la banci in devize"401 "Furnizori" 665 "Chletuieli din diferente de curs valutar"

 

 

2.3.3. CONTURI CURENTE LA BANCI

 

Evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma precum si miscarea acestora se tine cu ajutorul contului 512 "Conturi curente la banci".

2.3.3.1. Conturi curente la banci in lei

 

Aceste conturi curente pot indeplini doua functii:

  • cont de disponibilitati pastrate la banca, atunci cand unitatea dispune de asemenea active banesti pe care si le pastreaza la banca;
  • cont de credite bancare pe termen scurt, acordate in baza unor linii de creditare care au un plafon maxim admisibil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru agentul economic sau ridicarii de numerar de la banca de catre acesta..

Aceste functii nu pot fi indeplinite decat alternativ. De obicei un cont curent reflecta credite acordate de banca.

In general, o unitate economica poate avea deschise conturi pentru disponibil in lei, la mai multe unitati bancare.

Toate operatiile efectuate prin conturile curente la banci, sunt inscrise de banca in Extrasul de cont. Este emis de fiecare banca si cuprinde: data emiterii, soldul initial, incasari si plati efectuate si soldul final.

 

La un moment dat, soldul contului de disponibil confirmat de banca prin extrasul de cont trebuie sa fie egal cu cel din contabilitatea unitatii. In caz de diferente se face un "punctaj" intre datele din extrasul de cont si cele din evidentele unitatii. Evidenta conturilor curente se tine cu ajutorul contului 5121 "Conturi la banci in lei", astfel:

 

  1. Primirea creditului:

 

5121 "Conturi la banci in lei" = 5191 "Credite bancare pe termen scurt"

 

 

2) Achitarea dobanzii si rambursarea creditului:

% = 5121 "Conturi la banci in lei" 666 "Cheltuieli privind dobanzile"5191"Credite bancare pe termen scurt"

 

 

3) Achitarea unei dobanzi restante si rambursarea unei rate restante:

% = 5121 "Conturi la banci in lei"5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta"

 

2.3.3.2. Conturi curente la banci in devize

 

Aceste conturi curente la banci in devize sunt:

  • disponibilitati banesti in devize daca agentul economic dispune de devize pe care le pastreaza la banca;
  • credite bancare acordate in devize cand agentul economic beneficiaza de asemenea credite in valuta in limita unui plafon de creditare aprobat anterior.

Operatiunile bancare in devize se contabilizeaza atat in devize cat si in lei la cursul zilei sau la un curs fix. La sfarsitul exercitiului financiar, disponibilitatile in devize existente in conturile la banci se evalueaza la cursul de schimb oficial din

 

 

ultima zi. Diferentele de curs valutar se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare.

 

  1. Primirea creditului in valuta:

5124 "Conturi la banci in valuta" = 5191 "Credite bancare pe termen scurt"

 

 

2) Achitarea dobanzii:

666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5124 "Conturi la banci in valuta"

 

 

3) Rambursarera ratei cu diferenta de curs nefavorabila:

% = 5124 "Conturi la banci in valuta"5191 "Credite bancare pe termen scurt"665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar"

 

 

4) Rambursarera ratei cu diferenta de curs favorabila:

5191 "Credite bancare pe termen scurt" = %5124 "Conturi la banci in valuta"765 "Venituri din diferente de curs valutar"

 

 

2.3.4. INSTRUMENTE DE DECONTARE A OPERATIILOR DE VANZARE-CUMPARARE, EXECUTARE DE LUCRARI SI SERVICII

 

2.3.4.1. Efectul de comert in relatiile de plati

 

Este un titlu de credit prin care se constata obligatia unui debitor de a da sau de a face ceva unui creditor la o data numita scadenta.

Cele mai cunoscute efecte de comert sunt: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul, warantul.

 

 

Operatiile se evidentiaza cu ajutorul contului 403 "Efecte de platit":

 

  1. Emiterea efectelor de platit:

 

401 "Furnizori" = 403 "Efecte de platit"

 

 

  1. Plata la scadenta a datoriei:

403 "Efecte de platit" = 5121 "Conturi la banci in lei"

 

 

2.3.4.1.1. CECUL

 

La noi in tara, a fost si este utilizat in prezent numai in relatiile de incasari si plati valutare, ca urmare a unor exporturi sau prestari de servicii efectuate si mentionate ca atare la capitolul conditii de plata in contractele incheiate cu partenerii.

Cecul este un instrument de plata si de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Acesta pune in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care in baza unui disponibil constituit la o societate bancara da un ordin neconditionat de plata acestuia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca, la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar. Beneficiarul, dupa primirea cecului, ii gireaza in favoarea bancii sale, care il va incasa iar suma in valuta, sporandu-si disponibilitatile.

Carnetele de cecuri cu limita de suma- sunt instrumente de decontare care asigura rezervarea unor sume de bani, la dispozitia furnizorilor necesare efectuarii platii produselor si servciilor facturate de acestia. Sumele respective se vireaza in conturi distincte din conturile de disponibilitati ale cumparatorilor si se inscriu ca limita maxima de plati pe un carnet de cec cu limita de suma.

 

 

 

 

 

 

2.3.4.1.2. CAMBIA

 

Este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata.

Cambia este un ordin scris, neconditionat dat de o persoana numita "tragator" unei alte persoane numit "tras" de a plati la vedere sau la termenul inscris pe cambie o suma de bani unei terte persoane denumita beneficiar.

 

2.3.4.1.3. BILETUL LA ORDIN

 

Este un titlu de credit prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de

debitor se obliga expres si neconditionat sa plateasca intr-un anumit loc si la o data precis stabilita o suma de bani datorata.

Partile participante la biletul la ordin sunt:

  • subscriptorul sau emitentul cel care se obliga si efectueaza plata si care este in situatia de cumparator debitor, beneficiar al unei prestatii de servicii deja executate dar inca neachitate.
  • beneficiarul care este detinatorul efectului de comert si e in postura de vanzator, creditor, cel care efectueaza prestari de servicii.

 

2.3.4.1.4. TRATA

 

Este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarul).

 

2.3.4.1.5. MANDATUL

 

Este o imputernicire scrisa data de un mandant unei alte persoane (mandator) pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date.

 

 

 

O forma frecvent folosita a mandatului este mandatul postal, care serveste la expedierea unei sume de bani catre o persoana prin intermediul unui oficiu postal, in schimbul unei taxe postale.

 

2.3.4.1.6. WARANTUL

 

Este o varianta a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra marfurilor, eliberat de depozitele in care acestea sunt pastrate. La vanzarea acestor marfuri, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul.

Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.

 

 

2.3.4.2. Acreditivele

 

Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.

Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.

Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.

Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.

Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile cumparatorilor.

 

 

 

Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:

  • incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe baza de acreditiv;
  • deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii sale;
  • livrarea bunurilor, concomitentcu intocmirea documentelor aferente;
  • utilizarea efectiva a acreditivului;
  • intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.

Acreditivele sunt prezentate in contabilitate de contul 541 "Acreditive":

 

  1. Deschiderea acreditivului:

 

581 "Viramente interne" = 5121 "Conturi la banci in lei"5411 "Acreditive in lei" = 581 "Viramente interne"

 

 

  1. Achitarea datoriilor fata de furnizori din acreditivul deschis:

401 " Furnizori" = 5411 "Acreditive in lei"

 

 

  1. Retragerea acreditivului neutilizat:

581 "Viramente interne" = 5411 "Acreditive in lei"5121 "Conturi la banci in lei" = 581 "Viramente interne"

 

 

  1. Deschiderea acreditivului in devize:

581 "Viramente interne" = 5124 "Conturi la banci in valuta"5412 "Acreditive in valuta" = 581 "Viramente interne"

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. Plata furnizorului extern:

% = 5412 "Acreditive in valuta"401 "Furnizori"665 "Cheltuieli din diferete de curs valutar"

 

 

  1. Inregistrarea diferentelor de curs valutar pentru acreditivul in devize:

5412 "Acreditive in valuta" = 765 "Venituri din diferente de curs valutar"

 

 

2.3.4.3. Valorile de incasat

 

Prin valori de incasat se inteleg acele hartii de valoare, cunoscute si sub denumirea de efecte de comert, aflate in posesia beneficiarului lor pentru a fi incasate, adica transformate in disponibilitati banesti.

In acesta categorie se cuprind cecurile de incasat, efectele comerciale de incasat si efectele comerciale remise spre scontare. Contabilitatea lor se realizeaza cu ajutorul contului 511 "Valori de incasat".

 

 

2.3.4.3.1. CECURILE DE INCASAT

 

Cecurile de incasat, cu sau fara limita de suma se folosesc destul de frecvent de unii furnizori de bunuri si servicii. Ele se primesc de la cumparatorii de asemenea bunuri si servicii si se depun la banca unde furnizorul isi are deschis contul bancar pentru ca acesta sa intre in posesia contravalorii acestor livrari. Evidenta cecurilor de incasat se tine cu ajutorul contului 5112 "Cecuri de incasat".

 

1) Primirea cecului si depunerea lui la banca:

 

5112 " Cecuri de incasat" = 411 "Clienti"

 

 

 

 

2) Incasarea cecului

5121 "Conturi la banci in lei" = 5112 " Cecuri de incasat"

 

  1. Incasarea cecului prin conturi bancare deschise in valuta:

5124 "Conturi la banci in valuta" = 5112 " Cecuri de incasat"

 

 

2.3.4.3.2. EFECTELE DE INCASAT

 

Efectele comerciale ajunse in portofoliul furnizorului se depun de catre acesta la banca pentru a fi incasate la scadenta stabilita. Pana la incasarea acestora, furnizorul le inregistreaza intr-un cont distinct. Operatiile privind efectele de incasat se inregistreaza in contul 5113 "Efecte de incasat".

 

  1. Acceptarea efectului de comert:

413 "Efecte de primit de la clienti" = 411 "Clienti"

 

 

  1. Depunerea la banca a efectului de comert:

5113 "Efecte de incasat" = 413 "Efecte de primit de la clienti"

 

 

  1. Incasarea la scadenta:

5121 "Conturi la banci in lei" = 5113 "Efecte de incasat"

 

 

  1. Incasarea la scadenta in devize:

5124 "Conturi la banci in valuta" = 5113 "Efecte de incasat"

 

 

 

 

 

 

2.3.4.3.3. EFECTELE REMISE SPRE SCONTARE

 

In situatia in care posesorul efectului de comert care poate fi furnizorul de bunuri si servicii, are nevoie de bani inaintea termenului de scadenta, el poate depune efectul de comert la o banca specializata pentru scontare.

In urma scontarii, unitatea este creditata de banca la valoarea efectului de comert mai putin dobanda (taxa scontului) socotita din momentul scontarii pana la scadenta.

Creditul bancar se lichideaza la scadenta efectului comercial, cand banca incaseaza de la debitor suma inscrisa in el.

Dobanda se considera o cheltuiala financiara privind sconturile acordate.Contabilitatea efectelor remise spre scontare se tine cu ajutorul contului 5114 "Efecte remise spre scontare".

 

  1. Primirea efectelor comerciale mai putin taxa de scont, depuse spre scontare:

5114 "Efecte remise spre scontare" = 413 "Efecte de primit de la clienti"

 

 

  1. Incasarea sumelor in lei din efectele remise spre scontare:

 

5121 "Conturi la banci in lei" = 5114 "Efecte remise spre scontare"

 

 

  1. Incasarea sumelor in devize din efectele remise spre scontare.

5121 "Conturi la banci in valuta" = 5114 "Efecte remise spre scontare"

 

 

 

2.4. CONTABILITATEA DECONTARILOR NUMERARULUI DIN CASERIE

 

Unele decontari marunte pot fi efectuate de catre agentii economici in numerar, fie in lei sau in valuta. In conditii normale, aceste operatii au o pondere redusa in totalul decontarilor, intrucat sumele mari de numerar necesita spatii mari

 

de depozitare si prezinta riscuri in manevrare (distrugere fizica, pierdere, furt). Atunci cand se foloseste numerarul, plata se face individual, imediat si fara intermediere. Incasarile si platile in numerar se fac prin caseria unitatii, cu respectarea reglementarilor privind decontarile in numerar. In caseria unitatii mai pot fi pastrate si alte valori asimilate decontarilor in numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu poate depasi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plati zilnice este de 30 milioane lei.

Fluxurile contabile ale decontarilor in numerar pot fi sistematizate astfel:

  • incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
  • plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
  • transferuri banesti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte conturi de trezorerie sau invers.

 

2.4.1. DECONTARILE IN NUMERAR IN LEI

 

Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere mai redusa in totalul decontarilor. Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzari de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport de capital. Platile in lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca.

Asemenea operatii se fac prin caseria unitatii prin respectarea prevederilor legale regulamentul nr2/1991

Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in "Registrul de casa" care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

Potrivit acestui regulament, unitatile pot pastra in caserie numerar in limita plafonului de casa, stabilit de comun acord cu unitatea bancara.

Ca documente folosite in operatiile de casa in lei, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, intalnim:

  • cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.
  • chitanta - se emite la fiecare incasare in lei cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar.

 

  • chitanta fiscala - care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.
  • foaie de varsamant - cu chitanta serveste pentru depunerea sumelor in lei din caserie la banca.
  • dispozitie de plata incasare - utilizata fie pentru plati in lei din caserie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata.

Contabilitatea decontarilor in numerarul in lei se tine cu ajutorul contului 5311 "Casa in lei".

 

  1. Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:

 

% = 5311 "Casa in lei"624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" 4426 "TVA deductibila"

 

 

  1. Cumpararea timbrelor postale:

5321 "Timbre fiscale si postale" = 5311 "Casa in lei"

 

 

  1. Achizitionarea bonurilor de combustibil:

% = 5311 "Casa in lei"5328 "Alte valori" 4426 "TVA deductibila"

 

 

  1. Achizitionarea biletelor de tratament:

5322 "Bilete de tratament si odihna" = 5311 "Casa in lei"

 

 

 

2.4.2. DECONTARI IN NUMERAR IN VALUTA

 

Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si plati prin caserie in valuta.

Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul "Registrul de casa" care va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.

Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.

Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din metodele:

  • metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;
  • metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.

La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar.

 

2.4.3. ALTE VALORI PASTRATE IN CASERIILE UNITATII

 

In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichetele

si biletele de calatorie si alte valori. Operatiile sunt similare cu cele de la decontari in numerar in lei.

 

 

2.4.4. AVANSURILE DE TREZORERIE

 

Sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:

  • aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
  • efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;

 

  • cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
  • servicii postale si taxe de telecomunicatii.

Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.

Evidenta avansurilor de trezorerie se tine cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".

 

  1. Inregistrarea sumelor acordate in lei ca avansuri de trezorerie:

 

542 "Avansuri de trezorerie" = 5311 "Casa in lei"

 

  1. Inregistrarea sumelor acordate in devize ca avansuri de trezorerie:

542 "Avansuri de trezorerie" = 5314 "Casa in valuta"

 

 


Document Info


Accesari: 8907
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )