Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Contabilitatea

Contabilitate


Contabilitatea este forma principala a evidentei economice; are sarcini si functii specifice; inregistreaza, urmareste si controleaza in mod documentat, complet, neintrerupt acele fenomene si procese economice care se pot exprima valoric.



SARCINILE CONTABILITATII

       sa furnizeze date, informatii necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica, pentru elaborarea bugetelor contabile, furnizeaza informatii atat pentru cheltuieli cat si pentru venituri

       sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate, prin inregistrarea cronologica a operatiunilor economice si financiare si prelucrarea informatiilor cu privire la patrimoniu

       sa asigure controlul integritatii patrimoniului, prin inregistrarea existentelor si miscarile elementelor patrimoniale pe locuri de depozitare sau pastrare

       sa furnizeze informatiile necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care dau imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute

FUNCTIILE CONTABILITATII

1.   Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor principii si reguli proprii a proceselor si fenomenelor economice ce apar in cadrul unitatilor patrimoniale si se pot exprima valoric

2.   Functia de informare consta in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute in scopul findamentarii deciziilor

3.   Functia de control gestionar este legata de functia de informare si consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, controlul respectarii disciplinei financiare, gospodarirea resurselor

4.   Functia juridica datele din contabilitate si documentele primare servesc ca mijloc de proba in justitie pentru a dovedi realitatea unor operatiuni economice, pentru stabilirea raspunderii patrimoniale pentru pagubele produse

5.   Functia previzionala informatiile furnizate de contabilitate sunt utilizare la stabilirea tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice, la elaborarea unor scenarii de dezvoltare, bazate pe realitatea trecuta si prezenta

SISTEME DE CONTABILITATE

       Contabilitatea in partida simpla

se numeste asa pentru ca in conceptia ei de reprezentare, o operatie economica se inregistreaza intr-o singura partida (clasa 8)

       Contabilitatea in partida dubla

concepe reprezentarea operatiilor economice prin inregistrarea in doua parti concomitent; o parte care arata originea si o parte care arata destinatia

In sistemul contabil utilizat in Romania se intalnesc doua circuite:

1.                              CONTABILITATEA FINANCIARA SAU GENE 515g68f RALA

-          are la baza norme unitare privind organizarea si conducearea ei prevazute de legislatie

-          are caracter obligator pentru toate unitatile patrimoniale

-          are ca obiective inregistrarea tuturor operatiilor ce afecteaza patrimoniul social, in vederea determinarii rezultatului financiar

-          furnizeaza informatiile necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile cu tertii

-          cuprinde clasele de la 1 la 7

2.                              CONTABILITATEA INTERNA DE GESTIUNE

-          are ca scop principal controlul factorilor de productie in vederea obtinerii unor produse, lucrari cu costuri rationale

-          se organizeaza de fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii ei si de necesitatile proprii

-          are ca obiective principale calcularea costurilor de productie, stabilirea rentabilitatii

-          cuprinde clasa 9 de conturi

OBIECTUL CONTABILITATII

Il constituie mijloacele economice in forma si miscarea parcursa de acestea in circuitul lor, precum si modificarile aduse acestor mijloace.

Exista trei conceptii de definire a obiectului contabilitatii:

1.     Conceptia administrativa: considera ca prin contabilitate se reflecta si controleaza in expresie valorica faptele administrative pentru a se obtine cu minim de eforturi maxim de efecte economice

2.     Conceptia juridica: considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept, prin prisma relatiilor juridice, adica drepturile si obligatiile materiale ale unei persoane fizice sau juridice in corelatiile cu bunurile si valorile corespunzatoare

3.     Conceptia economica: defineste ca obiect al contabilitatii circuitul capitalului privit sub aspectul destinatiei lui si al modului de dobandire

PATRIMONIUL

-          reprezinta totalitatea bunurilor, a valorilor economice pe care le gestioneaza un agent economic, precum si totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acesta si le asuma in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le detine.

-          presupune doua conditii:

1.     existenta unui titular de patrimoniu

2.     bunuri si valori economice ca obiecte de drepturi si obligatii

ACTIVUL SI PASIVUL

CATEGORII SPECIFICE ALE CONTABILITATII

Activul si pasivul pot fi analizate avand la baza trei teorii:

1) prin prisma teoriei juridice activul si pasivul se analizeaza avand la baza notiunile de patrimoniu

Activul reprezinta totalitatea bunurilor economice ale unui agent economic

Pasivul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor titularului de patrimoniu in legatura cu bunurile de care dispune ca obiecte de drept

2) teoria economica defineste activul si pasivul prin prisma categoriei de capital

Activul reprezinta modul de intrebuintare a capitalului

Pasivul arata modul de procurare a capitalului

3) teoria financiara foloseste notiunea de fonduri

Activul arata modul de investire al fondurilor

Pasivul arata modul de finantare

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

ACTIVE IMOBILIZATE

- perioada lor de utilizare este de regula mai mare de 1an

- participa la desfasurarea mai multor circuite economice

- sunt fixate in activitatea societatii nefiind destinate direct comercializarii

A.IMOBILIZARI NECORPORALE

(INTANGIBILE SAU NEMATERIALE)

- cuprind valori economice care nu imbraca forma fizica de bunuri materiale concrete

a) cheltuieli de constituire cheltuieli cu infiintarea unei societati cum sunt: taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare, taxe notariale, prospectarea pietei, reclama si publicitate in vederea inceperii activitatii

b) cheltuieli de cercetare si dezvoltare cheltuieli ocazionale de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare menite sa contribuie la crearea de noi tehnologii, noi produse sai noi capacitati de productie

c) concesiunile, brevetele si alte drepturi similare toate cheltuielile ocazionate de cumpararea sau realizarea pe cont propriu a brevetelor, licentelor, marcilor de fabricatie si a altor drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala; concesiunea ia nastere pe baza unui contract din care o parte numita concendent cedeaza, contra plata unei alte parti denumita concesionar pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unui bun sau de executare a unei activitati

d) fondul comercial reprezinta acele cheltuieli care sunt efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unui agent economic cum ar fi: clientela, vad comercial

e) alte imobilizari necorporale cuprind cheltuieli ocazionate de cumpararea sau elaborarea programelor informatice sau cheltuieli cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile, neconcretizare in mijloace fixe la zacamintele puse in exploatare

B.IMOBILIZARI CORPORALE

(FIZICE SAU TANGIBILE)

- cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unie firme

a) terenuri

b) mijloace fixe: sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumulativ 2 conditii:

1 - valoarea de intrare in patrimoniu mai mare de 16 milioane lei

2 - durata normala de utilizare mai mare de 1 an

Mijloacele fixe se impart:

- constructii

- echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

- aparate si instalatii de masurare, control si reglare

- mijloace de transport

- animale si plantatii

- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Atat imobilizarile necorporale cat si cele corporale pot ocupa in structura activului patrimonial si o pozitie intermediara cunoscuta sub denumirea de imobilizare incurs

C.IMOBILIZARI FINANCIARE

sunt reprezentate de unele titluri a caror posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare sub forma dividentelor si a dobanzilor care permit sau nu exercitarea unui control asupra societatii emitente

a) titluri de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau altor titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale care asigura exercitarea de catre unitatea detinatoare a unui control sau a unei influente semnificative asupra unitatii patrimoniale emitente si care permite obtinerea anuala a unor venituri financiare sub forma de dividente

b) titlurile imobiliate ale activitatii de portofoliu constau in titlurile dobandite in vederea realizarii unor venituri financiare fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitente

c) creante imobilizate

- creante legate de participatii: acele creante care dau nastere cu ocazia acordarii de imprumuturi altor unitati patrimoniale la care societatea detine titluri de participare

- imprumuturi acordate pe termen lung: acordate unor terti in baza contractelor de imprumut pentru care se primesc dobanzi

- alte creante imobilizate: garantii si cautiuni depuse de unitatea patrimoniala la terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii

Cautiunea o persoana pe baza unui contract garanteaza pentru o alta persoana fata de terti, ca va indeplini ea obligatiile persoanei garantate in cazul in care acesta nu-si respecta angajamentul

Garantia pe baza unui contract garantul garanteaza celeilalte parti beneficiare executarea unei obligatiuni

In cazul neexecutarii obligatiei de debitor creditorul poate sa ceara scoaterea la licitatie a bunurilor sau hartiilor de valoare in vederea stingerii obligatiei asumate

ACTIVE CIRCULANTE

- ele nu raman durabil intr-o societate

- se afla in continua miscare, schimbandu-si forma materiala in cadrul circuitului economic

- perioada lor de rotatie este de regula mai mica de 1 an

A. STOCURILE

a) materii prime: reprezinta substanta principala care compune produsul finit

b) materiale consumabile: participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi in produsul finit

c) obiecte de inventar: reprezinta bunuri cu o valoare mai mica de 8mil indiferent de durata lor de folosinta, sau cu o durata de folosinta mai mica de 1 an indiferent de valoare

d) baracamente si amenajari provizorii: sunt cumparate sau confectionate de societate si sunt utilizate pentru executarea unor lucrari sau pentru prestarea unor servicii (gard, schele, baraci)

e) productie in curs de executie: reprezinta mijloacele in curs de transformare care ocupa o pozitie intermediara, fie intre materie prima si semifabricate, fie intre semifabricate si produsul finit



f) semifabricatele: acele bunuri care au suferit un anumit grad de prelucrare, au parcurs un numar de faze tehnologice si au fost receptionate, urmand a fi prelucrate in continuare sau vandute catre terti

g) produse finite: sunt reprezentate de bunurile materiale care au parcurs toate fazele procesului tehnologic, corespund normelor de calitate, au fost receptionate, si pentru care sau intocmit documentele de predare catre depozit

h) marfuri: sunt bunuri materiale achizitionate de la terti, in vederea revanzarii lor ca atare, sau fabricate in societate si trecute in magazinul propriu de desfacere

i) ambalaje: sunt bunuri materiale folosite pentru protejarea altor bunuri pe timpul transportului si al depozitarii

-          ambalaje de circulatie (saci, cutii, sticle, borcane,containere)

-          ambalaje de productie (cutii de conserve, fiole medicinale)

j) stocuri aflate la terti: in aceasta categorie intra stocurile in curs de aprovizionare si stocurile care sunt trimise la prelucrat

B. ALTE ACTIVE CIRCULANTE

a) creante sau valori in curs de decontare: creanta este o valoare economica avansata temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric; acesta poate fi reprezentat de o suma de bani, de o lucrare sau de un serviciu; toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valorile avansate, urmeaza sa dea un echivalent corespunzator si ele sunt delimitate de notiunea generica de debitori

Ex.: - avansuri acordate furnizorilor

- avansuri acordate clientilor

- decontari cu asociatii privind capitalul

- avansuri acordate personalului (salarii)

b) plasamente si disponibilitati banesti: cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani

b1) titlurile de plasament: sunt titluri cumparate de societati in vederea unui castig de capital sau de venit pe termen scurt; cuprind in structura lor: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur

b2) disponibilitatile banesti:

-          numerarul aflat in casieria societatii

-          disponibilul aflat in conturi la banci

Platile si incasarile in numerar, nu pot fi efectuate in aceeasi zi si intre acceasi parteneri decat intr-o anumita limita valorica, stabilita de Banca Nationala.

Plati si incasari fara numerar se fac prin intermediul bancilor si cuprind un ansamblu de operatiuni bancare prin intermediul carora sumele se transfera din contul de disponibilitati la banca al unitatii platitoare, in contul de disponibilitati la banca al unitatii incasatoare. Disponibilitatile din conturile curente servesc pentru efectuarea diferitelor categorii de plati sau pentru alimentarea acreditivelor. Reintregirea acestor disponibilitati se face prin intermediul incasarilor de la terti, al creditelor contractate de la banci, al depunerilor de numerar din casa.

Acreditivele reprezinta mijloace banesti rezervate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor. Din acest acreditiv urmeaza sa se faca plata furnizorului pe masura efectuarii livrarilor sai executarii lucrarii.

C. ALTE VALORI DE TREZORERIE

- cuprind timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna si bonuri valorice

D. VENITURILE DE INCASAT SI AVANSURILE DE TREZORERIE

- in categoria valorilor de incasat se include: CEC-urile si biletele la ordin primite de la clienti si care urmeaza sa fie incasate

- avansurile de trezorerie reprezinta sume acordate salariatilor pentru efectuarea unor plati marunte care urmeaza sa fie justificate

ACTIVE DE REGULARIZARE

A. CHELTUIELILE INREGISTRATE IN AVANS

-          cuprind: chirii, abonamente si alte cheltuieli, platite in perioada curenta dar care privesc o perioada viitoare

B. SUME IN CURS DE REGLEMENTARE

- in aceasta categorie sunt incluse unele operatiuni care nu pot fi inregistrate direct pe cheltuieli sau alte posturi deoarece nu necesita cercetari si lamuriri suplimentare pentru stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor care au determinat plata de amenzi, cheltuieli de judecata sau alte plati fara documente legal intocmite

CARACTERIZAREA ELEMENTELOR DE PASIV

CAPITALUL PROPRIU

A. CAPITALUL SOCIAL

- se constituie la infiintarea societatilor comerciale prin aportul personal al proprietarului sau al asociatilor si actionarilor

- aportul la capitalul social poate fi in numerar sau in natura

L31/1990 - Legea Societatilor Comerciale republicata in M.O.33/1998 prevede ca societatile pe actiuni trebuie sa aiba un capital social de minim 25 milioane lei iar societatile cu raspundere limitata minim 2 milioane lei

Majorarea capitalului social se poate face prin noi emisiuni de actiuni sau parti sociale, prin fuziuni sau operatiuni interne de capitalizare.

Reducerea se face prin rambusarea catre actionari si asociati aunei parti din capital sau prin acoperirea pierderilor inregistrate in decursul exercitiului financiar anterior.

B. PRIME LEGATE DE CAPITAL

- sunt determinate de operatiunile de crestere a capitalului, prin noi aporturi su prin fuziuni

a) prima de emisiune apare la emiterea de noi actiuni cand de regula pretul noilor actiuni este mai mare decat valoarea nominala

b) prima de fuziune apare in cazul fuziunii mai multor societati, cand se emit noi actiuni, iar diferenta dintre valoarea matematica si cea nominala da aceasta prima

c) prima de aport apare in cazul cresterii capitalului social prin aport in natura, dupa evaluarea bunului se calculeaza numarul de actiuni noi ce trebuiesc emise; valoarea primei este data de diferenta dintre valoarea matematica si valoarea nominala

C. DIFERENTE DIN REEVALUARE

- reprezinta o sursa proprie de finantare si se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile unei societati intr-o anumita perioada de timp

- cheltuielile arata modul de consumare a resurselor in scopul desfasurarii unei activitati, iar veniturile arata resursele ce revin unui agent economic in schimbul unor servicii, produse, lucrari prestate si apar in urma efectuarii unor cheltuieli

Dupa natura lor cheltuielile se impart in:

-          cheltuieli de exploatare

-          cheltuieli financiare

-          cheltuieli exceptionale

-          cheltuieli cu impozitul pe profit

Veniturile pot fi grupate in:

-          venituri de exploatare

-          venituri financiare

-          venituri exceptionale

R = V - C * V > C -PROFIT

* V < C - PIERDERE

V Exploatare - C Exploatare = Rezultat Exploatare

V Financiare - C Financiare = Rezultat Finaciar

V Exceptionale - C Exceptionale = Rezultat Exceptional

RE + RF + Rex = Rezultatul brut al exercitiului

Rezultatul Brut - Cheltuieli cu impozit pe profit = Rezultat net

F. REZULTATUL REPORTAT

- este reprezentat de partea din rezultatele anilor precedenti care nu a fost acoperita sau care nu a fost repartizata de catre Adunarea Generala a Actionarilor

       pierdere - acoperit

       profit - repartizat

H. SUBVENTII PENTRU INVESTITII

- reprezinta resurse alocate de la bugetul de stat sau de catre alte institutii interesate in vederea finantarii unor lucrari

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Se constituie pe seama cheltuielilor la sfarsitul exercitiilor financiare, cand se constata probabilitatea producerii unor pierderi sau cheltuieli. In exercitiile financiare urmatoare, indiferent daca s-a realizat sau nu riscul sau daca cheltuiala a devenit efectiva aceste provizioane se anuleaza prin reluarea la venituri

DATORII

A. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

a) imprumuturi din emisiuni de obligatiuni: societatile comerciale care au nevoie de un imprumut pe termen lung emit titluri de credit, numite obligatiuni pe care le supun subscrierii publice; cumparatorii acestor obligatiuni beneficiaza de dobanzi stimulative sau alte avantaje

b) credite bancare: societatile care au nevoie temporar de anumite resurse apeleaza la societatile bancare contractand de la acestea un credit pe diferite termene

c) imprumuturi din imobilizari si alte valori similare preluate in patrimonii: in aceasta categorie sunt incluse obligatiile unei societati care a preluat de la alta societate cu care are relatii de asociere sau participari bunuri economice in concesiune sau in locatie de gestiune, a beneficiat de la aceasta de participatii de brevete, licente sau alte valori similare

B. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE

In aceasta categorie sunt incluse datoriile pe care le are o societate izvorate din relatiile sale comerciale. Notiunea generica de furnizor exprima in contabilitate datoria unei intreprinderi care s-a aprovizionat cu bunuri si servicii

C. ALTE DATORII

In aceasta categorie se include obligatiile sociale fata de personal, fata de organismul asigurarilor sociale, fata de bugetul statului, fata de asociati, fata de datorii catre creditori diversi (avansuri clienti).

Notiunea generica de creditori desemneaza persoanele fizice sau juridice fata de care societatea are anumite obligatii banesti, izvorate din alte operatiuni decat cele legate de aprovizionarea cu bunuri si servicii.

PASIVE DE REGULARIZARE

A. VENITURI INREGISTRATE IN AVANS

- sunt reprezentate de incasari din perioada curenta dar care privesc o perioada viitoare

METODA CONTABILITATII

Cuprinde un ansamblu de procedee, principii si mijloace de lucru folosite pentru realizarea obiectului

PROCEDEE:

1.   procedee comune tuturor disciplinelor: observarea, clasificarea, compararea, rationamentul, analiza si sinteza

2.   procedee specifice disciplinelor economice: documentarea, evaluarea, calculatia, inventarierea

3.   procedee specifice contabilitatii:

CONTUL: este procedeul prin care se reflecta intr-o forma speciala existenta, miscarea si transformarea mijloacelor economice si a surselor de formare a acestora

BALANTA DE VERIFICARE: cu ajutorul ei se controleaza exactitatea inregistrarilor contabile efectuate

BILANTUL: este un procedeu de prezentare generalizata in etalon valoric a situatiei economico-financiare si a rezultatelor activitatii societatii la un moment dat; se prezinta sub forma unui tablou cu doua parti distincte:

-          partea stanga - activul

-          partea dreapta - pasivul

Intre cele doua parti ale bilantului intotdeauna trebuie sa existe egalitate. Aceasta egalitate este cunoscuta sub denumirea de pricipiul egalitatii bilantiere.




Operatiile economico-financiare pot determina patru tipuri de

modificari in volumul si structura elementelor patrimoniale:

a) modificari in ambele parti ale bilantului prin cresterea unui post din activ concomitent cu cresterea unui post din pasiv cu aceeasi suma, egalitatea bilantiera mentinandu-se

A + X = P + X

b) modificari in ambele parti ale bilantului prin micsorarea unui post din activ concomitent cu micsorarea unui post din pasiv

A - X = P - X

c) modificari numai in activul bilantului prin cresterea unui post din activ concomitent cu micsorarea altui post din activ

A + X - X = P

d) modificari numai in pasivul bilantului prin cresterea unui post din pasiv concomitent cu micsorarea altui post din pasiv

A = P + X - X

PRINCIPIILE ORGANIZARII CONTABILITATII

1.   Principiul prudentei care nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, luand in calcul deprecierile, riscurile si pierderile posibile in exercitiul financiar curent sau anterior.

2.   Principiul permanentei metodelor care impun continuitate in aplicarea regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, pentru a asigura compatibilitatea in timp a informatiilor

3.   Principiul continuitatii activitatii, care presupune ca unitatea patrimoniala va functiona normal intr-un viitor previzibil fara sa-si reduca substantial activitatea sau sa intre in stare de lichidare

4.   Principiul independentei exercitiului, care obliga la delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor si trecerea acestora la rezultatele exercitiului la care se refera

5.   Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent

6.   Principiul necompensarii, care nu ingaduie compensarea intre posturile de activ si de pasiv din bilant, si intre veniturile si chletuielile din conturile de rezultate

EVALUAREA PATRIMONIULUI

Prin regulamentul privind aplicarea legii contabile sau stabilit urmatoarele reguli pentru evaluarea elementelor patrimoniale:

a) evaluarea la intrarea in patrimoniu - la intrarea in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare care se stabileste astfel:

-          pentru valori materiale aduse ca aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, evaluarea se face la valoarea de utilitate stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

-          pentru bunurile cumparate, evaluarea se face la valoarea de achizitie numita si cost de achizitie;

-          pentru bunurile produse in unitate, evaluarea se face la costul de productie

b) cu ocazia inventarierii - se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei; valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor, probabila, de incasat respectiv de platit

c) evaluarea in bilant - se face la valoare de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii

d) evaluarea in cazul iesirii din patrimoniu - in acest caz bunurile se evalueaza sau se scad din gestiune la valoarea lor de intrare

DOCUMENTE CONTABILE

Legea contabilitatii prevede la art.6 ca orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat sau inregistrat in contabilitate dupa caz.

Elementele componente ale unui document:

- denumirea documentului

- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul

- numarul si data intocmirii acestuia

- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale

- continutul operatiei patrimoniale

- date cantitative si valorice

- numele, prenumele si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat

Legea stabileste ca pricipalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt:

Registrul Jurnal - face parte din categoria documentelor contabile in care se inregistreaza prin articole contabile, operatiunile patrimoniale, in ordine cronologica, dupa data intocmirii documentelor sau a intrarii lor in societate; acest registru se numeroteaza, se snuruieste, se inregistreaza la administratia financiara, se completeaza intr-un singur exemplar; se pot folosi si registre jurnal auxiliare pentru aprovizionari, vanzari, trezorerie si in acest caz, lunar, totalitatea acestora se centralizeaza in registrul jurnal general.

Registrul Inventar - serveste pentru inregistrarea tuturor elementelor patrimoniale de activ si pasiv, grupate dupa natura lor; elementele cuprinse au la baza listele de inventar sau alte documente care sustin posturile din bilant; se numeroteaza, se snuruieste, se inregistreaza la administratia financiara, se completeaza intr-un singur exemplar.

Registrul Cartea Mare - este un document prin intermediul caruia se inscriu lunar prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile care s-au efectuat in registrul jurnal

CORECTAREA ERORILOR DIN DOCUMENTE

Se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite, iar deasupra lor se scrie textul corect sau cifra corecta. Corectura se face in toate exemplarele si se confirma prin semnatura persoanei care a modificat documentul, mentionand in acelasi timp data efectuarii corecturii. Nu se admit corecturi prin stergere, radere sau alte procedee.

Corectarea erorilor din facturi atunci cand documentele nu au parasit unitatea, se face prin anularea documentelor gresite si se emit alte documente corecte. In cazul in care documentele au iesit din unitate, corectarea lor se efectueaza prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau in rosu si concomitent se va emite un nou document corect.

In documentele contabile referitoare la mijloace banesti nu sunt admise corecturi

PASTRAREA DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE

Termenul de pastrare este de 10 ani cu exceptia bilantului contabil si a statelor de plata care se pastreaza 50 de ani.

PLANUL DE CONTURI

Reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul a situatiei patrimoniale si a rezultatului obtinut.

Planul de conturi cuprinde 9 clase de conturi:

Clasa 1 - Conturi de capitaluri

Clasa 2 - Conturi de active imobilizate

Clasa 3 - Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Clasa 4 - Conturi de terti

Clasa 5 - Conturi de trezorerie

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Clasa 7 - Conturi de venituri

Clasa 8 - Conturi speciale

Clasa 9 - Conturi de gestiune

Conturile pot fi:

-          cu trei cifre - conturi sintetice de gradul 1

-          cu patru cifre - conturi sintetice de gradul 2

Intotdeauna prima cifra arata clasa

Primele doua grupa din care face parte

Trei cifre - sinteticul de gradul 1

Patru cifre - sinteticul de gradul 2

Daca in cadrul unei grupe conturile sintetice de gradul 1 nu sunt de aceeasi functie, activ sau pasiv, separarea se face prin ultima cifra a simbolurilor. Astfel, prin cifrele de la 1 la 8 sunt codificate conturile regula, iar prin cifra 9 conturile exceptie

CONTUL

Este instrument de baza al contabilitatii, cu ajutorul lui se reflecta in expresie baneasca si sub dublu aspect existenta si miscarea unui mijloc economic. Contul este mijloc de calcul contabil pentru srabilirea soldului final pe baza soldului initial si a modificarilor succesive ale unui element de activ sau de pasiv in cursul unei perioade de timp. Conturile se deschid pentru elementele patrimoniului.

STRUCTURA CONTULUI

Denumirea sau titlul contului - pentru a fi identificat, fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau daca e posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide. Pentru a se usura munca in acest domeniu, conturile au un simbol cifric.

Explicatia operatiei economice inregistrate in cont - aceasta se face descriptiv, prin explicarea pe scurt a operatiei economice inregistrata in cont si contabil inscriindu-se in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont simbolul contului corespondent.

Debitul si creditul contului - debitul este partea sau situatia din stanga oricarui cont iar creditul este partea sau situatia din dreapta. Continutul economic al debitului si al creditului este diferit in functie de continutul economic al contului.

Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli, debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli pe o anumita perioada de timp.

Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri, debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri iar creditul reprezinta existenta si cresterile de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp.

A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar a inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont.

Rulajul contului - totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp fara existentele initiale, formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor.

Total sume - reprezinta totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, formate din existentele initiale si rulaje. Avem total sume debitoare si total sume creditoare. In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri, total sume se identifica cu rulajele conturilor deaorece nu au existente initiale.

Soldul contului - reprezinta diferenta dintre total sume stabilita la un anumit interval de timp.

Daca:

-          total sume debitoare sunt mai mari decat total sume creditoare soldul este debitor

-          total sume creditoare sunt mai mari decat total sume debitoare soldul este creditor

-          total sume debitoare este egal cu total sume creditoare soldul este zero si putem spune ca s-a soldat sau s-a balansat

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTULUI

A. DE ACTIV

Incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active preluate din fisa contului sau din balanta de verificare. Se mai debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli determinate de operatiile economice consemnate in documentele justificative. Se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice consemnate in documentele justificative. Pot prezenta numai sold debitor.

B. DE PASIV

Incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasive preluate din fisa contului sau din balanta de verificare. Se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri determinate de operatiunile economice consemnate in documentele justificative. Se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri si pot prezenta numai cold creditor.

Cele doua reguli generale se aplica la majoritatea conturilor utilizate in contabilitatea financiara si de gestiune, iar conturile care se supun acestor reguli se numesc monofunctionale.

In sistemul contabil exista si conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin debitare, fie prin creditare, pot prezenta fie sold debitor fie sold creditor. Acestea sunt denumite conturi bifunctionale (contul de profit si pierdere).

Dubla inregistrare este considerata un principiu de baza al contabilitatii, care presupune inregistrarea oricarei operatii economice, oricat de simple ar fi ea in cel putin doua conturi: unul care se debiteaza si altul care se crediteaza.

Legatura care exista intre conturi a fost denumita corespondenta conturilor. Corespondenta conturilor se redacteaza intr-un anumit fel care se numeste formula contabila. Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente:

1.   contul corespondent debitor scris intotdeauna in partea stanga a egalitatii

2.   contul corespondent creditor scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii

3.   semnul egal care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente

4.   sumele inscrise in conturile corespondente



Daca la elementele formulei contabile se mai adauga si alte componente, cum ar fi data la care a avut loc operatia economica, documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice, obtinem articolul contabil.

Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere:

1.   in functie de numarul conturilor corespondente

a)   formule contabile simple - se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale

b)   formule contabile complexe - se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale

- formule contabile complexe - 1 singur cont debitor

- 1 singur cont creditor

-          doua sau mai multe conturi corespondente creditoare

2.   dupa scopul pentru care se intocmesc

a)   formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planurilor de conturi

b)   formule contabile de corectare numite si de stornare; ele pot fi de doua feluri:

-          formule contabile de stornare in negru- care presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte

-          formule contabile de stornare in rosu- care presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar

CLASIFICAREA CONTURILOR

I. dupa functia contabila conturile se clasifica in conturi de activ si conturi de pasiv

II. dupa sfera de cuprindere conturile se clasifica in conturi sintetice si conturi analitice

III. dupa continutul economic conturile se clasifica in conturi deschise pentru active, conturi dechise pentru pasive, conturi de cheltuieli, conturi de venituri, conturi de gestiune, conturi inafara bilantului

ANALIZA CONTABILA

In vederea stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatiile economice si a partii acestora, debit sau credit, este necesara o analiza a acestor operatii.

Analiza trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

1.   stabilirea naturii si continutului operatiei economice, ce anume se intelege prin operatia respectiva

2.   determinarea partilor din bilant care sunt influentate de operatia respectiva, modificari ce se produc prin crestere sau micsorare

3.   pe baza elementelor patrimoniale din bilant care sufera modificari, se vor stabili conturile corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica

4.   stabilirea partilor corespondente, debit sau credit, in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica, urmare a aplicarii regulilor de functionare a conturilor

5.   formula contabila

BALANTA DE VERIFICARE

Face legatura intre procedeeele de baza ale metodei contabile.

Balanta de verificare indeplineste functia de instrument de analiza a activitatii economice.

Balanta de verificare se prezinta sub forma unui tablou care cuprinde coloane pentru denumirea si simbolul conturilor, soldurile initiale debitoare si creditoare, rulajele debitoare si creditoare si soldurile finale debitoare si creditoare. O alta functie a balantei de verificare o constituie realizarea concordantei dintre conturile analitice si conturile sintetice din care fac parte, prin utilizarea balantelor de verificare analitice

Clasificarea balantelor de verificare:

1.   dupa conturile care le compun balantele de verificare pot fi:

-          sintetice: care cuprind conturile sintetice de gradul I si II

-          analitice: intocmite inaintea elaborarii balantei sintetice pentru conturile analitice ale fiecarui cont sintetic

2.dupa egalitatile pe care le contin si de forma de prezentare, balantele de verificare pot fi:

-          balanta de verificare cu o singura egalitate cunoscute si sub denumirea de balanta soldurilor, unde avem:

total sold final debitor = total sold final creditor

-          balanta de verificare cu doua egalitati denumita si balanta sumelor si a soldurilor:

total sume debitoare = total sume creditoare

total sold final debitor = total sold final creditor

-          balanta de verificare cu trei egalitati:

total sold initial debitor = total sold initial creditor

total rulaj debitor = total rulaj creditor

total sold final debitor = total sold final creditor

-          balanta de verificare cu patru egalitati:

total sold initial debitor = total sold initial creditor

total rulaj debitor = total rulaj creditor

total sume debitoare = total sume creditoare

total sold final debitor = total sold final creditor

INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic. Ea se intocmeste lunar procedindu-se astfel:

- se trec din balanta de verificare la 31 decembrie soldurile in fisele conturilor

- se inregistreaza operatiile economico-financiare in ordine cronologica in jurnal prin formule contabile

- se inregistreaza in ordine sistematica din jurnal in fisa contului

- se transpun datele din conturi in balanta de verificare si se aduna coloanele balantei de verificare

Tipuri de erori de inregistrare identificate cu ajutorul balantei de verificare.

Erorile care provoaca lipsa de egalitate intre coloanele balantelor pot fi:

       erori de inregistrare in evidenta sistematica cum ar fi: omisiunea sau transcrierea gresita a sumelor din jurnal in unul din conturi

       erori de pregatire a contului: rezulta din insumarea gresita a rulajelor si a soldurilor in conturi

       erori de intocmire a balantei de verificare cum ar fi: erori la insumarea coloanelor, erori la stabilirea soldurilor, erori la stabilirea rulajelor

Cu ajutorul balantei de verificare nu pot fi semnalate erori esentiale de fond cum ar fi:

       stabilirea gresita a contului corespondent

       inversarea formulei contabile

       folosirea altei sume decat cea corecta

       inregistrarea unei operatii de doua ori

BILANTUL CONTABIL

Bilantul contabil este documentul oficial de getiune al societatii comerciale.

Bilantul contabil cuprinde: bilantul contabil propriu-zis sau situatia patrimoniului, contul de profit si pierdere, anexele, cum ar fi:

-          repartizarea profitului

-          situatia socurilor si a productiei in curs de executie

-          situatia creantelor si datoriilor

-          situatia altor provizioane

-          date informative

-          plati restante

-          impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate

-          situatia activelor imobilizate

Bilantul contabil trebuie sa fie insotit de raportul administratorilor si acolo unde este cazul de raportul cenzorilor sau a expertilor contabili sau contabil autorizat cu studii superioare.

Bilantul contabil si contule de profit si pierdere se aproba de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

Se intocmeste in trei exemplare, din care unul se depune la Administratia Financiara, unul la Registrul Comertului si unul ramane la societate.

Termenul de depunere al bilantului contabil este 15 aprilie a anului urmator.

Etape practice ale inregistrarilor contabile

       se ordoneaza documentele justificative in ordinea datelor calendaristice incapand cu primul document neinregistrat

       se deruleaza etapele analizei contabile pentru fiecare document justificativ in parte, stabilind formulele contabile

       formulele contabile se inscriu in cerneala direct pe documentele justificative (contari)

       formulele contabile impreuna cu sumele fiecarei operatii se inscriu in contabilitate in mod cronologic in registrul jurnal sau in notele contabile

       sumele de la fiecare formula contabila din registrul jurnal se trec in fisele conturilor corespondente cu respectarea regulilor de completare a acestora

       la sfarsit de luna se inchid conturile, stabilind rulajele si soldurile acestora

       pe baza conturilor inchise se completeaza balanta de verificare

       la sfarsit de an, pe baza balantelor de verificare se intocmeste bilantul contabil


loading...











Document Info


Accesari: 4909
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )