Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL Analiza economico-financiara 2

Contabilitate










ALTE DOCUMENTE

Contul 419 \" Clienti - creditori\"
REFERAT PRIVIND ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CONTABILITATE AL UNITATII - DOCUMENTE SPECIFICE FOLOSITE SI CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA
CONTABILITATEA CAPITALUl SOCIAL
CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL
Modulul Contabilitate
Contabilitatea productiei
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE
Contabilitatea imobilizarilor corporale
MONOGRAFIE CONTABILA - PROIECT PENTRU OBTINEREA ATESTATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA
Contabilitate Carte Mare

MFC_3_AEF_2
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL Analiza economico-financiara 2

TRUE/FALSE

1) Indicele corelatiei dintre cresterea salariului mediu si cresterea productivitatii muncii este mai mare decât 1.

ANS: F

2) Riscul de exploatare scade pe masura ce indicatorul de pozitie fata de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero.

ANS: T

3) Analiza calitatii la nivel de firma se efectueaza cu ajutorul pretului mediu de vânzare.

ANS: F

4) Analiza calitatii la nivel de produs se efectueaza cu ajutorul urmatorilor coeficienti:coeficientul mediu de calitate pe produs determinat pe baza indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate , determinat pe baza coeficientilor de echivalenta; pretul mediu de vânzare .

ANS: T

5) Pentru dimensionarea activitatii de productie a întreprinderii se utilizeaza indicatorii: profitul, rentabilitatea economica, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comerciala si rentabilitatea financiara.

ANS: F

6) Valoarea adaugata exprima masura bogatiei realizate de activitatea întreprinderii

ANS: T

7) Productia exercitiului este formata din valoarea produselor destinate livrarii.

ANS: F

8) Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din vânzarea produselor si marfurilor într-o perioada determinata.

ANS: T

9) Productia marfa fabricata reprezinta valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate livrarii, valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate.

ANS: T

10) Metoda balantiera se aplica numai în cazul în care între factorii de influenta si rezultatul analizat exista relatia de suma si diferenta.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000
2. Cifra de afaceri 130.000 142.000
3. Indicele preturilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor variabile - 104%

Influenta cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri este de:

1 + 22,21 lei;
2 + 25,45 lei;
3 + 32,40 lei;
4 - 24,30 lei;
5 - 18,75 lei.


ANS: 1

2) Cifra de afaceri reprezinta:

1 veniturile din exploatare;
2 suma totala a veniturilor din vânzarea marfurilor si produselor într-o perioada determinata;
3 încasari din vânzari de marfuri si produse;
4 productia marfa vânduta si încasata din activitatea de baza si alte activitati;
5 productia livrata din activitatea de baza.


ANS: 2

3) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numar mediu de personal 150 125
2. Productia exercitiului 20.000 24.000
3. Cifra de afaceri 21.000 22.500

1 - 8.000 mil. lei;
2 +10.000 mil. lei;
3 + 7.700 mil. lei;
4 + 14.000 mil. lei;
5 - 15.000 mil. lei.


ANS: 3

4) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. 1 Numar mediu de salariati 460 400
2. Numar mediu de ore lucrate 2.200 2.180
3. Cifra de afaceri medie orara 40 42

Influenta fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de:

1 + 6.000 mil. lei;
2 + 5.500 mil. lei;
3 - 5.600 mil. lei;
4 - 6.090 mil. lei;
5 + 6.200 mil. lei.


ANS: 3

5) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numarul mediu de salariati 250 225
2. Productia exercitiului 40.000 48.000
3. Cifra de afaceri 42.000 45.000
Influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri este de:

1 - 5.000 mil. lei;
2 - 7.000 mil. lei;
3 + 6.000 mil. lei;
4 + 4.500 mil. lei;
5 - 4.200 mil. lei.


ANS: 5

6) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numarul mediu de salariati 200 170
2. Productia exercitiului 25.190 24.640
3. Cifra de afaceri 24.480 23.276

Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asupra cifrei de afaceri este de:

1 + 520 mil. lei;
2 + 600 mil. lei;
3 - 670 mil. lei;
4 + 720 mil. lei;
5 - 820 mil. lei.


ANS: 3

7) Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

1 diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare;
2 volumul total de activitate al firmei;
3 cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
5 plusul de încasari din vânzarile firmei.


ANS: 3

8) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 83.200 88.000
2. Fondul total de timp de munca (ore) 2.080.000 2.000.000
3. Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (lei) 0,45 0,50

Influenta fondului de timp asupra valorii adaugate este de:

1 - 1.440 mil. lei;
2 + 1.200 mil. lei;
3 - 1.635 mil. lei;
4 + 850 mil. lei.


ANS: 1

9) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 7.776 8.400
2. Fondul total de timp de munca (ore) 432.000 420.000
3. Valoarea medie adaugata la 1 leu productie (lei) 0,59 0,60

Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de:


1 + 495,6 mil. lei;
2 + 670 mil. lei;
3 + 420 mil. lei;
4 - 515 mil. lei;
5 + 600 mil. lei.


ANS: 1

10) Indicele productiei exercitiului = 104%;
Indicele valorii adaugate = 102%;
Indicele cifrei de afaceri = 106%.
Înseamna ca:
1 s-au redus consumurile intermediare si stocul de produse finite;
2 s-a redus stocul de productie în curs de executie si a crescut stocul de produse finite;
3 a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de produse finite de la sfârsitul perioadei;
4 a crescut cifra de afaceri si s-a redus stocul de produse finite.


ANS: 3

11) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 84.000 89.250
2. Consumuuri intermediare 67.200 68.775

Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu productie a exercitiului asupra valorii adaugate este de:

1 + 3.000 mil. lei;
2 + 8.000 mil. lei;
3 + 4.300 mil. lei;
4 + 2.625 mil. lei;
5 + 5.600 mil. lei.


ANS: 4

12) Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de"+ 10.000 mil. lei". Aceasta situatie semnifica:

1 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
2 scaderea valorii adaugate pe produs;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica fata de media valorii adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselui cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media efectiva pe întreprindere;
5 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere.


ANS: 1

13) Pe baza relatiei: valoare adaugata/cifra de afaceri se determina:

1 contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri;
2 contributia factorului uman la formarea valorii adaugate;
3 gradul de folosire a capacitatii de productie;
4 gradul de integrare pe verticala;
5 gradul de valorificare a productiei fabricate.


ANS: 4

14) Indicele productiei exercitiului (Qe) = 102%;
Indicele valorii adaugate (Qa) = 105%;
Indicele numarului de personal (Ns) = 98%.
Rezulta:

1 cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare;
3 scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
4 sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
5 scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.


ANS: 1

15) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000
2. Cifra de afaceri 80.000 94.600
3. Indicele preturilor de vânzare - 110%
4. Indicele costurilor (materiale) - 115%

Influenta pretului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 - 42,29 lei;
2 - 52,35 lei;
3 + 35,30 lei;
4 + 40,30 lei;
5 - 37,50 lei.


ANS: 1

16) Factorii directi de influenta a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri în ordinea de analiza sunt:

1 cifra de afaceri, structura si pretul materialelor;
2 cifra de afaceri, structura si pretul materialelor;
3 structura, pretul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifra de afaceri;
4 structura, cheltuielile materiale pe produs, pretul materialelor;
5 volumul productiei, costul materialelor, pretul de vânzare.


ANS: 2

17) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 55.000 58.000
2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240
3. Indicele preturilor - 110%
4. Indicele costurilor - 112%

Influenta structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 - 33,57 lei;
2 + 33,57 lei;
3 - 40,30 lei;
4 + 48,20 lei;
5 - 52,35 lei.


ANS: 1

18) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori
1. Cifra de afaceri din perioada curenta 60.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3. din care: variabile 35.800
4. Cifra de afaceri propusa pentru perioada urmatoare 63.000

Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 853,81 lei;
2 870,20 lei;
3 795,50 lei;
4 820,20 lei;
5 810,15 lei.


ANS: 1

19) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000
2. Cifra de afaceri 70.000 75.000
3. Indicele preturilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor - 102%

Influenta structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 + 55,22 lei;
2 + 51,82 lei;
3 - 49,50 lei;
4 - 58,37 lei;
5 + 60,25 lei.


ANS: 2

20) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 48.000 52.800
2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504
3. Indicele preturilor de vânzare - 106%
4. Indicele costurilor - 107%

Influenta costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 - 43,33 lei;
2 + 52,67 lei;
3 + 38,57 lei;
4 + 42,12 lei;
5 - 57,67 lei.


ANS: 2

21) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%; cantitatea fabricata creste cu 2%; costul produsului se modifica cu:

1 + 2,20 %;
2 - 1,30 %;
3 - 1,20 %;
4 + 2,00 %
5 - 0,39 %


ANS: 5

22) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 70.000 72.500
2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250

Influenta sumei amortizarii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifra de afaceri este de:

1 - 25,15 lei;
2 + 41,38 lei;
3 + 50,25 lei;
4 - 35,12 lei;
5 + 55,18 lei


ANS: 2

23) Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri fata de nivelul prevazut este "- 18 lei". Aceasta reprezinta:

1 situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;
2 situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare în functie de oferta de pe piata a materiilor prime;
3 situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;
4 situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata de nivelul prevazut;
5 situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut.


ANS: 3

24) Indicele cheltuielilor fixe = 105 %
Indicele cifrei de afaceri = 108 %
Modificarea procentuala a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri a fost de:

1 +3,55 %
2 +2,35 %
3 - 1,45%
4 - 2,78 %
5 - 3,65 %


ANS: 4

25) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decât indicele productivitatii muncii. Aceasta reprezinta:

1 consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca;
2 cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
3 cresterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 ineficienta utilizarii factorului munca;
5 ineficienta utilizarii factorului munca;


ANS: 4

26) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%; cantitatea fabricata creste cu 5%. Costul produsului se modifica cu:

1 + 2,20 %;
2 - 1,30 %;
3 + 2,50 %;
4 - 1,19 %
5 + 3,00 %


ANS: 4

27) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât indicele productivitatii muncii. Aceasta înseamna:

1 consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca;
2 consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca;
3 cresterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 ineficienta utilizarii factorului munca;
5 sporirea eficientei utilizarii factorului munca.


ANS: 5

28) Indicele productivitatii muncii (realizat fata de perioada precedenta) = 108,5%; coeficientul de corelatie prevazut . Pentru a se mentine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile si elementele aferente pot sa se modifice cu:


1 + 6,56 %;
2 + 5,20 %;
3 + 4,20 %;
4 + 7,50 %
5 + 8,20 %


ANS: 1

29) Modelul utilizat în analiza factoriala a cheltuielilor fixe este
,
reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifra de afaceri (unde: qv - cantitatea vânduta; Cf - cheltuieli fixe; p - pretul unitar al produsului). Ordinea de influenta a factorilor este urmatoarea:

1 qv; p; Cf;
2 qv; Cf; p;
3 p; Cf; qv;
4 Cf; p; qv.


ANS: 1

30) Relatia , în care: T reprezinta timpul total de munca; - productivitatea medie orara; - valoarea adaugata ce revine la 1 leu productie, semnifica:

1 influenta variatiei productivitatii medii orare asupra valorii adaugate;
2 influenta variatiei numarului mediu de ore asupra asupra valorii adaugate;
3 influenta variatiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra valorii adaugate;
4 influenta globala a factorilor asupra valorii adaugate;
5 influenta variatiei numarului mediu de angajati asupra valorii adaugate.


ANS: 1

31) Relatia: , în care: reprezinta numarul mediu de salariati; - timpul de munca mediu pe salariat; - productivitatea medie anuala a muncii, semnifica:

1 influenta variatiei preturilor medii de vânzare unitare asupra cifrei de afaceri;
2 influenta variatiei timpului de munca mediu pe salariat asupra cifrei de afaceri;
3 influenta variatiei productivitatii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri;
4 influenta variatiei productivitatii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.
5 influenta variatiei productivitatii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.


ANS: 5

32) Pe baza relatiei: în care: reprezinta numarul mediu de salariati; Qf - productia marfa fabricata; CA - cifra de afaceri, semnifica:

1 influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
2 influenta variatiei gradului de înzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta variatiei numarului de salariati asupra cifrei de afaceri;
4 influenta variatiei gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta variatiei productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.


ANS: 4

33) Coeficientul mediu generalizat al calitatii se determina cu relatia:

(unde: gi reprezinta structura productiei fabricate pe produse (sau pe clase de calitate); - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki - coeficientul clasei de calitate "i"; Kei - coeficientul de echivalenta al clasei de calitate "i"; pi - pretul unitar al produselor din clasa de calitate "i").

1
2
3
4
5


ANS: 1

34) Rata medie de eficienta a cheltuielilor totale sau cheltuielile la 1000 lei venituri totale se determina cu relatia:
A.
B.
C.
D.
E.

(unde: reprezinta suma cheltuielilor pe categorii de activitati; - suma veniturilor pe categorii de activitati; gi - structura veniturilor pe categorii de activitati; rci - rata de eficienta a cheltuielilor pe categorii de activitati; - suma cheltuielilor de exploatare pe categorii de activitati; - suma veniturilor din exploatare pe categorii de activitati; - rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activitati).
Alegeti varianta corecta de raspuns:

1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 B + D


ANS: 1

35) Relatia:
în care: qv reprezinta volumul fizic al productiei vândute pe produse; p - preturile medii de vânzare unitare; c - costurile complete unitare, are urmatoarea semnificatie:

1 influenta variatiei preturilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
2 influenta variatiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
3 influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
4 influenta variatiei structurii productiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
5 influenta structurii veniturilor din exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;


ANS: 4

36) Relatia:
în care: q reprezinta volumul fizic al productiei vândute pe produse; cv - costurile variabile unitare; p - preturile medii de vânzare unitare, are urmatoarea semnificatie:

1 influenta variatiei structurii productiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri;
2 influenta variatiei preturilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri;
3 influenta variatiei costurilor variabile unitare asupra asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 influenta variatiei factorilor strategici asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri.


ANS: 3

37) Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor modele:

(unde: Cfe reprezinta suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve - suma veniturilor din exploatare; Cf - cheltuieli fixe; CA - cifra de afaceri; ICA - indicele cifrei de afaceri).


1
2
3
4
5


ANS: 1

38) Cifra de afaceri critica se determina cu ajutorul relatiei:

(unde: CV reprezinta cheltuielile variabile; Cf - cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).


1 CAcr = CV + Cf
2
3 CAcr = CA - (CV + Cf)
4

5


ANS: 4

39) Riscul de exploatare se poate determina cu ajutorul urmatoarelor relatii de calcul:

A.
B.
C.
D.
E.
(unde: CAcr reprezinta cifra de afaceri critica; Qmax - capacitatea de productie în expresie valorica; Cf - cheltuieli fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).
Alegeti varianta corecta de raspuns:

1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 D+ E


ANS: 1

40) Relatia:
în care: qvi reprezinta volumul fizic al productiei vândute pe produse; Cmi - cheltuielile materiale pe produse; pi - preturile de vânzare pe produse, semnifica:

1 influenta variatiei structurii productiei vândute asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
2 influenta variatiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
3 influenta variatiei preturilor medii de vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
4 influenta variatiei coeficientului de structura a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
5 influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri.


ANS: 2

41) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588 14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 - 1.260,95;
3 - 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.


ANS: 4

42) Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.


ANS: 3

43) Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de - 100 mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.


ANS: 4

44) Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune:

1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere.


ANS: 3

45) Indicele productiei exercitiului (Qe) = 110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:

1 cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.


ANS: 2

46) Indicele numarului mediu de salariati = 95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezulta:

1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.


ANS: 5

47) Pe baza relatiei: se determina:

1 influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.


ANS: 4

48) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:

1 s-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
2 s-au redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
3 a crescut numarul de personal si s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 s-a redus numarul de personal si au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 au crescut numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri


ANS: 2

49) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Productia exercitiului mil. lei 50.000 60.000
Consumuri intermediare mil. lei 30.000 34.800
Valoarea adaugata mil. lei 20.000 25.200
Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de:

1 - 4.200 mil. lei;
2 + 4.000 mil. lei;
3 + 5.000 mil. lei;
4 + 4.200 mil. lei;
5 - 4.000 mil. lei.


ANS: 2

50) Indicele cifrei de afaceri = 110%; indicele numarului de personal = 80%; indicele productiei marfa fabricata = 105%.
Rezulta:

1 cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii;
2 scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa;
3 sporirea gradului de înzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei marfa;
4 cresterea gradului de înzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a productiei marfa;
5 cresterea productivitatii muncii, scaderea gradului de înzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei.


ANS: 1

51) Cifra de afaceri reprezinta:

1 productia livrata din activitatea de baza;
2 productia marfa vânduta si încasata din activitatea de baza si alte activitati;
3 încasari din vânzari de marfuri si produse;
4 suma totala a veniturilor din vânzarea marfurilor si produselor într-o perioada determinata;
5 veniturile din exploatare.


ANS: 4

52) Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de "- 500.000 mii lei".
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
2 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
3 scaderea valorii adaugate pe produs;
4 cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugara unitara mai mica fata de media valorii adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoarea adaugata la 1 leu productie sub media programata pe întreprindere.


ANS: 2

53) Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 110%; indicele productiei marfa (I qf) = 105%; indicele pro-ductiei exercitiului (Iqe) = 102%.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 s-au redus stocurile de productie în curs de executie si stocurile de produse finite în depozit;
2 au crescut vânzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite;
3 a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite;
4 au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite;
5 au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.


ANS: 1

54) Indicele productiei exercitiului (Qe) = 104%; indicele valorii adaugate (Qa) = 107%; indicele numarului de personal (Ns) = 98%.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii;
2 sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
3 scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
4 scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare;
5 cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.


ANS: 5

55) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:

1 s-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
2 s-au redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
3 a crescut numarul de personal si s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 s-a redus numarul de personal si au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 au crescut numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.


ANS: 2

56) Pe baza relatiei: se determina:
1 influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.


ANS: 4

57) Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.


ANS: 3

58) Indicele numarului mediu de salariati = 95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezulta:

1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.


ANS: 5

59) Indicele productiei exercitiului (Qe) = 110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:

1 cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii


ANS: 2

60) Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune:

1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere.


ANS: 3

61) Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de
- 100 mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.


ANS: 4

62) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588 14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 - 1.260,95;
3 - 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.


ANS: 4

63) Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune:

1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere.


ANS: 3

64) Indicele numarului mediu de salariati = 95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezulta:

1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.


ANS: 5

65) Indicele productiei exercitiului (Qe) = 110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:

1 cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.


ANS: 2

66) Indicele numarului mediu de salariati = 95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezulta:

1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.


ANS: 5

67) Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de - 100 mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

1 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.


ANS: 4

68) Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.


ANS: 3

69) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588 14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 - 1.260,95;
3 - 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.


ANS: 4

70) Pe baza relatiei: se determina:

1 influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.


ANS: 4

COMPLETION

1) Analiza economico-financiara se realizeaza în sensul invers al evolutiei reale a fenomenului economic, si anume: de la rezultatele procesului catre _______.

ANS: factori

2) Valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta dintre valoarea productiei exercitiului si _______.

ANS: consumuri intermediare

3) Productia exercitiului este formata din productia vânduta, productia stocata si productia _______.

ANS: imobilizata

4) Riscul de exploatare sau operational se determina cu ajutorul indicatorului de pozitie fata de pragul de _______.

ANS: rentabilitate

5) Eficienta cheltuielilor cu personalul poate fi analizata cu ajutorul indicelui corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii si crestere a _______.

ANS: salariului mediu

6) Devansarea cresterii salariului mediu de catre productivitatea medie a muncii determina realizarea de economii privind cheltuielile cu _______.

ANS: salariile

7) Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenta proportionala cu _______.

ANS: productia

8) Relatia: , în care Cf reprezinta cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile, reprezinta cifra de afaceri _______.

ANS: critica

9) Cu ajutorul relatiei: , în care qv reprezinta cantitatea de produse vândute, c - costul unitar al produselor; p - pretul unitar al produselor se determina indicatorul _______.

ANS: cheltuieli la 1000 lei cifrã de afaceri

10) Relatia: , în care reprezinta pragul de rentabilitate, - cifra de afaceri critica, semnifica riscul _______.

ANS: de exploatare

SHORT ANSWER

1) Modelul economic reprezinta reproducerea simplificata a unor aspecte ale realitatii. În functie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele: imitative, analogice si simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în analiza economico-financiara?

ANS:
simbolice

2) Analiza economico-financiara are o metoda proprie, care consta în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeste prima etapa a analizei?

ANS:
calculul modificarii rezultatului analizat

3) În cazul în care factorii de influenta sunt legati de rezultatul economic prin legaturi de tip functional se aplica diverse metode de calcul al influentei factorilor asupra modificarii indicatorilor analizati. Ce metoda de calcul se aplica în cazul în care între rezultatul economic si factorii de influenta exista o legatura de suma sau/si diferenta?

ANS:
balantiera

4) Analiza calitatii se realizeaza la nivelul de produs si la nivel de firma. Cum se numeste coeficientul cu ajutorul caruia se determina calitatea la nivel de firma?

ANS:
coeficientul mediu generalizat al calitatii

5) Cheltuielile materiale au o pondere însemnata în totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul caruia se analizeaza cheltuielile materiale aferente exploatarii?

ANS:
cheltuieli materiale la 1000 lei venituri

6) Orice analiza a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activitati, se efectueaza în corelare cu categoriile de venituri la a caror realizare contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor?

ANS:
cheltuieli la 1000 lei venuturi totale

7) În cazul relatiei de produs între factorii de influenta, aplicarea metodei substituirilor în lant se realizeaza prin parcurgerea a trei etape de analiza. Cum se defineste a doua etapa de analiza?

ANS:
determinarea influentei factorilor asupra modificãrii rezultatului analizat

8) Metoda substituirilor în lant, considerata de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplica în cazul în care între factorii de influenta si rezultatul analizat exista relatia de produs sau raport. Aplicarea acestei metode impune respectarea unor principii. Definiti unul din principiile de baza care sta la baza aplicarii metodei substituirilor în lant.

ANS:
ex: asezarea factorilor de analiza, în ordinea de conditionare economicã















Document Info


Accesari: 2609
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )