Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov

Contabilitate


Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov



4.1 Metoda standard-cost dublu la S.C. TINO S.A. Brasov

Acesta monografie s-a realizat pe baza fiselor de cont referitoare la conturile de cheltuieli, respectiv doua din conturile clasei 3.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea financiara:

Înregistrarea consumului de materii prime:

Înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare:

Se înregistreaza consumul de materiale pentru ambalat:

Se înregistreaza cheltuielile privind piesele de schimb:

5. Se înregistreaza cheltuielile privind alte materiale consumabile:

6. Înregistrarea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar:

7. Înregistrarea cheltuielilor privind materialele nestocate:

8. Înregistrarea cheltuielilor privind energia si apa:

9. Înregistrarea cheltuielilor privind marfurile: descarcarea gestiunii

10.Înregistrarea cheltuielilor privind ambalajele:

11. Înregistrarea cheltuielilor cu întretinerea si reparatiile:

13. Înregistrarea cu redeventele, locatiile de gestiune:

14. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare: ASIROM, leasing HONDA, asigurare LOGAN, asigurare ING:

15. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclama si publicatie:

16. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri si de persoane: talpi, colete, marfa

17. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferuri:

18. Înregistrarea cheltuielilor postale si taxe de telecomunicatii: internet, abonamente Vodafone

19. Înregistrarea cheltuielilor cu serviciile bancare si asimilate:

20. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile executate de terti:

21. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte:

22. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului:

23. Înregistrarea cheltuielilor cu tichetele de masa acordate salariatiilor:

24. Înregistrarea cheltuielilor privind contributiile unitatii la CAS:

25.Înregistrarea cheltuielilor privind contributia unitatii la somaj:

6452 12112m1212m

26. Înregistrarea cheltuielilor privind contributia angajatorului la sanatate:

27. Înregistrarea cheltuielilor privind despagubirile, amenzile si penalitatile:

28. Înregistrarea cheltuielilor privind donatiile si subventiile acordate:

29. Înregistrarea altor cheltuieli de exploatare:

30. Înregistrarea cheltuielilor din diferente de curs valutar:

31. Înregistrarea cheltuielilor privind dobânzilor:

32.Înregistrarea cheltuielilor privind sconturile:

33. Înregistrarea cheltuielilor privind amortizarea imobilizarilor:

Închiderea cheltuielilor prin contul ,,121" :

6452 12112m1212m

Fisele de cost standard pentru produsul TP.183

Tabel 4.1 Materialele utilizate pentru produsul TP.183 - standard

DENUMIRE_MATERIAL

Canitate standard

UMF

PRET

Valoare

TP.ARTIF.BRANT 1.75-2mm

mp

SPALT VELUR

mp

SPALT PORC PT.CAPTUSELI IMP.CHINA

mp

PANZA CASATA(inv.31/12/00) imp.ITALIA

mp

ATA SINTETICA (3000m) 30/3

batir

CAPSA 60 ROZ Imp.Italia

buc

TALPA TR art.FLASH Nr.24-29(Italia)

per

SIRET SCOLAR 50-170cm

per

ETICHETA "BRANT"

miibu

ETICHETA INSTRUCTIUNI 4.7x4.7

miibu

ETICHETA TESUTA (CUL.DIF.) Imp.Italia

buc

CUTIE FIXA "TINO" 46

buc

CUTIE PLIANTA COVR TINO 46 63x41.5x23.5

buc

SCOTCH 48X66

buc

TOTAL



Tabel 4.1 Manopera utilizata pentru obtinerea produsului TP.183 - standard

Nr.crt.

Denumirea operatiei

Timp

Tarif/h

Valoare

stantat piese de fete piele cul.I

stantat piese de fete piele cul.II

stantat captuseala mesina

stantat acoperis brant

stantat piese de fete piele cul.IV

stantat piese umpluturi burete I

stantat piese umpluturi burete II

stantat amortizor burete 3mm I

stantat amortizor burete 3mm II

stantat piese de fete piele cul.III

subtiat piese de fete cf.mostrei

stampilat numar marime

esalizat piese de fete

pârlit piese fete

însemnat piese fete manual

cusut dupa semn prin fixare

cusut prin fixare 2 ace

18

cusut capsa mica pe capsa mare

cusut capsa mare prin fixare 2 ace

cusut captuseala pe banda

cusut capatuseala

uns carimbi pentru îndoit

îndoit carimbi mecanic

aplicat burete pe guler

cusut carimbi imprejur

curatat surplus captuseala

perforat carimbi

introdus si batut capse mecanic

aplicat burete pe limba

cusut limba împrejur

curatat limba împrejur

uns si montat limba pe caputa

cusut limba pe caputa 2 rânduri

pârlit ate, debitat sfoara însiretat

lansat fete, branturi, calapoade

fixat brant pe calapod

netezit captuseala la spate

reactivat bombeu

uns cu solutie la calcâi

îndreptat vipusca

tras calcâi cu texuri

fasonat încaltamintea

scamosat

însemnat fete dupa contur talpa

scamosat fete pâna la semn

halogenat talpa si lansat pe banda

uns I

uns II

uns talpa cu solutie

reactivat, fixat si presat talpa

scos calapod

uns si introdus brant

curatat marginea talpii

reparat încaltamine

spirtuit încaltaminte

introdus buscane hartie, legat funda

însiretat fete

CTC final

format cutii individuale

ambalat în cutii

finisat

transport magazie

TOTAL

Tabel 4.3. Materialele utilizate pentru obtinerea modelului TP.183 - efective

DENUMIRE_MATERIAL

Cantitate efectiva

UMF

PRET

Valoare

TP.ARTIF.BRANT 1.75-2mm

mp

SPALT VELUR

mp

SPALT PORC PT.CAPTUSELI IMP.CHINA

mp

PANZA CASATA(inv.31/12/00) imp.ITALIA

mp

ATA SINTETICA (3000m) 30/3

batir

CAPSA 60 ROZ Imp.Italia

buc

TALPA TR art.FLASH Nr.24-29(Italia)

per

SIRET SCOLAR 50-170cm

per

ETICHETA "BRANT"

miibu

ETICHETA INSTRUCTIUNI 4.7x4.7

miibu

ETICHETA TESUTA (CUL.DIF.) Imp.Italia

buc

CUTIE FIXA "TINO" 46

buc

CUTIE PLIANTA COVR TINO 46 63x41.5x23.5

buc



SCOTCH 48X66

buc

TOTAL

Tabel 4.4. Manopera utilizata pentru obtinerea produsului TP.183 - efective

Nr.crt.

Denumirea operatiei

Timp

Tarif/h

Valoare

stantat piese de fete piele cul.I

stantat piese de fete piele cul.II

stantat captuseala mesina

stantat acoperis brant

stantat piese de fete piele cul.IV

stantat piese umpluturi burete I

stantat piese umpluturi burete II

stantat amortizor burete 3mm I

stantat amortizor burete 3mm II

stantat piese de fete piele cul.III

subtiat piese de fete cf.mostrei

stampilat numar marime

esalizat piese de fete

pârlit piese fete

însemnat piese fete manual

cusut dupa semn prin fixare

cusut prin fixare 2 ace

cusut capsa mica pe capsa mare

cusut capsa mare prin fixare 2 ace

cusut captuseala pe banda

cusut capatuseala

uns carimbi pentru îndoit

îndoit carimbi mecanic

aplicat burete pe guler

cusut carimbi imprejur

curatat surplus captuseala

perforat carimbi

introdus si batut capse mecanic

aplicat burete pe limba

cusut limba împrejur

curatat limba împrejur

uns si montat limba pe caputa

cusut limba pe caputa 2 rânduri

pârlit ate, debitat sfoara însiretat

lansat fete, branturi, calapoade

fixat brant pe calapod

netezit captuseala la spate

reactivat bombeu

uns cu solutie la calcâi

îndreptat vipusca

tras calcâi cu texuri

fasonat încaltamintea

scamosat

însemnat fete dupa contur talpa

scamosat fete pâna la semn

halogenat talpa si lansat pe banda

uns I

uns II

uns talpa cu solutie

reactivat, fixat si presat talpa

scos calapod

uns si introdus brant

curatat marginea talpii

reparat încaltamine

spirtuit încaltaminte

introdus buscane hartie, legat funda

însiretat fete

CTC final

format cutii individuale

ambalat în cutii

finisat

transport magazie

TOTAL

Repartizarea cheltuielilor indirecte:

a.       Costuri standard:

k = = 311,7883

b.      Costuri efective:

k = = 467,6825

Repartizarea cheltuielilor generale de administratie:

a.standard: k =

b.efective: k = = 635,986

Total cheltuieli:

Standard:

Efective: 746.594,89

Calculul indicilor de eficienta:

v     Total cheltuieli: =

v     Pentru materiale: =

v     Pentru manopera: =

v     Pentru cheltuieli indirecte: =

v     Pentru cheltuieli generale de administratie: =

Analiza si proiectarea fluxului informational

4.2.1Fluxului existent:

S.C. TINO S.A. nu are un departament de Resurse Umane. De aceea, nu exista nici un sistem de colectare si prelucrare a CV-urilor.

Angajarile în cadrul societatii se realizeaza dupa cum urmeaza:

Anunturi în ziare (referitor la locurile de munca libere)

 


Decizia de angajare

 


Prima etapa: anunturi în ziare - societatea S.C. TINO S.A.,prin intermediul ziarelor, face cunoscuta intentia sa de angajare, în functie de necesitati.

A doua etapa: se refera la primul interviu. În aceasta etapa are loc o prima intrevedere între persoanele interesate de posturile vacante si conducerea societatii (directorul economic, în general), pe de o parte, iar pe de alta parte cu sefii departamentelor unde exista locul de munca pentru care se opteaza. Persoanele interesate vor veni la sediul societatii, având un CV asupra lor. De asemenea, tot în aceasta etapa are loc si o eventuala testare (de exemplul, pentru un post în cadrul departamentului contabilitate, se da un test cu aplicatii contabile).

A treia etapa: presupune luarea unei decizii cu privire la angajarea sau respingerea persoanelor care au optat pentru un post. Raspunsul li se va comunica persoanelor prin telefon.

4.2.2Proiectarea si optimizarea fluxului existent:

În ceea ce priveste proiectarea si optimizarea fluxului consideram ca este necesar îmbunatatirea bazei de date actuale prin crearea unui sistem informatic care sa permita o buna gestionare a CV-urilor. Pentru realizarea acestui lucru se vor lua în considerare urmatoarele:

se va crea o fereastra pentru introducerea datelor firmei, care va contine trei butoane si anume:

buton 1: pentru alegerea unei firme deja declarata;

buton 2 : pentru a introduce datele unei firme noi (persoana fizica/societate, denumire, nume si prenume director sau persoana fizica, cod fiscal, cod ITM, registru comertului, judet, localitate, sector, strada, numar, cod postal, bloc, scara, etaj, apartament, telefon, fax, banca, filiala, cont) - 2 butoane (,,OK", ,,Cancel").

buton 3: pentru iesirea din program;

se va realiza o a doua fereastra în care se vor regasi principalele module(aici se va ajunge în momentul în care s-a ales firma):

v     CV-uri complete : aici se vor introduce CV-urile care contin toate câmpurile obligatorii; introducerea are loc înaintea unui prim interviu;

v     CV-uri incomplete: cuprinde acele CV-uri în care unul sau mai multe câmpuri obligatorii lipsesc; introducerea are loc înaintea unui prim interviu;

v     CV-uri false: contine CV-urile care se dovedesc a prezenta informatii false; introducerea are loc dupa un prim interviu;

v     CV-uri respinse: sunt introduse acele CV-uri care au fost respinse în urma etapelor de selectie;

v     CV-uri acceptate: sunt cuprinse CV-urile care au primit acceptul în urma etapelor de selectie;

v     CV-uri stand-by: contine CV-urile care nu au fost respinse sau acceptate dar pot ajunge din nou la etapele de selectie;

v     Un buton de iesire din program = ,, Exit"

v     Un buton de ajutor = ,,Help"( pentru afisarea instructiunilor de utilizare a sistemului informatic).



Figura 4.1. Meniurile principale ale sistemului informatic

În momentul în care unul din modulele principale este accesat va aparea o fereastra în care se vor regasi modulele secundare:

v     Productie;

v     Tehnic;

v     Mecano-energetic;

v     Administrativ;

v     ONM;

v     Export-import;

v     Comercial;

v     Marketing;

v     Financiar;

v     Contabilitate;

v     Oficiu de calcul;

Figura 4.2. Meniurile secundare ale sistemului informati

Daca modulul tehnic este accesat atunci vor aparea urmatoarele module tertiare:

Atelier mecanic;

Deservire generala.

Figura 4.3. Meniurile tertiare aferente meniului secundar ,,Productie"

Daca modulul comercial este accesat atunci vor aparea urmatoarele module tertiare:

Magazii - materii prime;

soferi;

Magazie produse finite;

Magazine;

Agenti comerciali;

Paza PSI.

Figura 4.4. Meniurile tertiare aferente meniului secundar ,,Tehnic"

Daca unul din modulele secundare (exceptând modulul tehnic si cel comercial) sau tertiare este accesat atunci va aparea fereastra în care se vor introduce datele. Aici se vor vizualiza câmpurile unui CV:

Nume;

Prenume;

Data nasterii;

Sex;

Starea civila;

Localitatea de domiciliu;

Ultima scoala absolvita;

Cursuri absolvite;

Calificare;

Nivel de pregatire;

Ultimul job;

Data înregistrarii aplicatiei;

Cunostiinte limbi straine;

Nivel limbi straine;

Operare PC;

Nivel operare PC;

Cunostiinte de proiectare(ce fel de soft-uri);

Interviu

Testare profesionala;

Motivul refuzului ofertei de angajare sau a neprezentarii la angajare;

Motivul respingerii sale în diversele faze de selectie;

Figura 4.5. Ferastra aferenta introduceii datelor

Observatii

Toate câmpurile prezentate mai sus vor exista doar în cazul ultimelor trei meniuri principale ( CV-uri respinse,CV-uri acceptate,CV-uri stand-by).

Câmpurile de la ,,nume" pâna la ,,sursa recrutarii" vor aparea doar în cazul primelor doua meniuri (CV-uri complete, CV-uri incomplete).

Câmpurile de la ,,nume" pâna la ,,interviu" vor fi afisate doar în cazul meniului CV-uri false.

În aceasta fereastra mai exista si patru butoane :

Buton1 pentru adaugare unei înregistrari;

Buton2 pentru modificarea unei înregistrari;

Buton3 pentru stergerea unei înregistrari;

Buton4 pentru întoarcerea în fereastra anterioara;

Buton5 pentru selectia datei înregistrarii (CAUTĂ).

De asemenea, mai exista doua meniuri:

PRINT : -PRINT PREVIEW - afiseaza modul în care va arata pe hârtie ceea ce

dorim sa scoatem la imprimanta;

-PRINT - permite

SELECŢIE : -data nasterii

-sex

-localitatea de domiciliu

-Ultima scoala absolvita;

-Cursuri absolvite;

-Calificare;

-Nivel de pregatire

-Cunostiinte limbi straine;

-Operare PC;

-Cunostiinte de proiectare(ce fel de soft-uri);

-Nivel operare PC;

-Nivel limbi straine.

CAPITOLUL 5. ELEMENTE DE ANALIZĂ A COSTURILOR

Cheltuielile unei intreprinderi reflecta sub forma valorica întregul consum de factori de productie sau de resurse materiale, umane si financiare, efectuat pentru fabricarea si vânzarea productiei. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta în mod sintetic activitatea întreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar optimizarea nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal toti agentii economici, în vederea sporirii eficientei întregii activitati desfasurate.

5.1.Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale ale intreprinderii:

Cheltuielile totale ale intreprinderii (Ct) se structureaza dupa mai multe criterii. Un criteriu important dupa care se grupeaza si în contul de profit si pierdere este natura acestora.

Potrivit acestui criteriu cheltuielile totale cuprind: cheltuieli de exploatare (Ce), cheltuieli financiare (Cf) si cheltuieli extraordinare (Cex):


: 10.575.974 + 534.548 + 0 = 11.l10.522

În mod corespunzator, veniturile totale obtinute din activitatea unei întreprinderi (Vt) cuprind: venituri din exploatare (Vex), venituri financiare (Vf) si venituri extraordinare (Vex):


96.165 + 0 = 11.178.227

48.132 + 0 = 11.420.093

Pentru analiza diagnostic a dinamicii cheltuielilor totale ale întreprinderii este necesar sa se calculeze modificarile absolute si procentuale intervenite în nivelul acestora astfel:

ΔCt = Ct1 - Ct0

2 .ΔCt% = x 100

 

x 100 = - 6,31%

x 100 = - 6,22

x 100 = 0,1

În functie de marimea si semnul modifcarilor intervenite, se pot face aprecieri cu privire la cresterea sau reducerea cheltuielilor totale efective fata de cele prevazute sau din perioada de baza.

În procesul de analiza se pot calcula si influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii cheltuielilor totale ale întreprinderii prin aplicarea metodei bilantiere, astfel:

1. ΔCt = Ce1 - Ce0

2. ΔCt = Cf1 - Cf0

3. ΔCt = Cex1 - Cex0

 


: 10.571.438 - 10.575.438 = - 4536

Calculele privind influenta cheltuielilor de exploatare asupra cheltuielilor totale nu au sens, doarece aceste sunt egale cu 0.

În cadrul analizei este necesar sa se studieze si structura cheltuielilor totale pe cele 3 categorii. În acest scop este necesar sa se calculeze ponderea fiecarei categorii de cheltuieli în cheltuielie totale, precum si modificarea acestor ponderi, astfel:

x 100

2. ΔG = G1 - G0

 


unde G = greutatea specifica pe categorii de cheltuieli

x 100 = 94,59

x 100 = 5,41

x 100 = 95,19

x 100 = 4,82

x 100 = 95,05

x 100 = 4,95

0,6

4,82 - 5,41 = - 0,59

2004-2006: 95,05 - 94,59 = 0,46

4,95 - 5,41 = - 0,46

2005-2006: 95,05 - 95,19 = - 0,14

4,95 - 4,82 = 0,13

În functie de marimea si semnul modificarilor intervenite în nivelul lui G se pot face aprecieri cu privire la schimbarile intervenite în structura cheltuielilor totale în perioada curenta fata de cea previzionata sau cea din perioada de baza.

5.2.Analiza diagnostic a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri

Analiza cheltuielilor întreprinderii trebuie sa continue cu analiza eficientei acestora.

Nu se pot face aprecieri obiective cu privire la evolutia cheltuielilor, daca nu le corelam cu evolutia efectelor obtinute.

Pentru aprecierea eficientei cheltuielilor efectuate de catre o intreprindere este necesar sa se calculeze nivelul cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale ale intreprinderii. Acest indicator numit si rata de eficienta a cheltuielilor totale se calculeaza prin raportarea cheltuielilor totale la veniturile totale ale intreprinderii si înmultit cu 1000:

x 1000 = x 1000

 


: Ct/1000 = x 1000 = 1051,12

Ct/1000 = x 1000 = 993,94

Ct/1000 = x 1000 = 973,89

Ţinând cont de modul de calcul al indicatorului, ca raport între efort si efect, o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri releva o situatie favorabila, respectiv de crestere a eficientei cheltuielilor.

Pornind de la acest model de corelatie, modificarea Ct/1000 se explica prin modificarea veniturilor totale si a cheltuielilor totale ale întreprinderii, ale caror influente se calculeaza cu ajutorul metodei substituirilor în lant astfel:

x 1000 - x 1000

x 1000 - x 1000

 


x 1000 - x 1000

= 1060,91 - 1051,12 = 9,79

x 1000 - x 1000 =

= x 1000 - x 1000 =

= 972,89 - 993,85 = -20,96

În cadrul analizei se poate calcula si efectul modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri totale asupra profitului brut al întreprinderii (Pb):

x (Ct1/1000 - Ct0/1000 )

 


x (-20,96 + 12,69 ) = -11178,23 x

x (-8,27) = 92443,96

5.3.Analiza diagnostic a cheltuielior de exploatare si la 1000 lei cifra de afaceri

Cheltuielile de exploatare detin ponderea principala în cheltuielile totale si de aceea analiza cheltuielilor trebuie sa continue cu analiza aprofundata a acestora. Ele cuprind toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare, respectiv pentru aprovizionarea materiilor prime si a materialelor, stocarea acestora, producerea bunurilor si serviciilor, desfacerea acestora, etc.

Cheltuielile de exploatare pot fi grupate în cinci categorii: cheltuieli aferente productiei vândute (Cpv), cheltuieli aferente marfurilor vândute (Cmv),cheltuieli aferente productiei stocate (Cps), cheltuieli aferente productiei imobilizate (Cpi) si alte cheltuieli de exploatare - Ace - (valoarea neamortizata a activelor cedate, cheltuieli cu amenzi, penalitati, donatii, etc.):

Ce = Cpv + Cmv + Cps + Cpi + Ace

 


+ 1.294.295 = 11.217.768

+ 11.894 + 789.691 = 10.575.974

+ 178.462 + 867.794 = 10.571.438

În mod corespunzator, veniturile din exploatare cuprind: venituri din productia vânduta (Vpv), venituri din vânzarea de marfuri (Vvm), venituri aferente productiei stocate (Vps), venituri aferente productiei de imobilizari (Vpi) si alte venituri de exploatare - Ave - (venituri din subventii de exploatare, venituri din cedarea activelor, venituri din donatii, venituri din amenzi si penalitati, etc.)

Ve = Vpv + Vvm + Vps + Vpi + Ave

 


x 1000 = x 1000

 


x 1000 = 1019,34

x 1000 = 954,33

x 1000 = 929,61

Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare arata o crestere a eficientei activitatii de exploatare prin îmbunatatirea utilizarii resurselor materiale, umane si financiare din fiecare faza a ciclului de exploatare respectiv aprovizionare, productie si desfacere.

Pornind de la acest model de corelatie, modificarea se explica prin modificarea veniturilor din exploatare si a cheltuielilor din exploatare, ale caror influente se calculeaza cu metoda substituirilor în lant astfel:

x 1000 - x 1000

x 1000 - x 1000

 


x 1000 - x 1000 = 1012,25 - 1019,34 =

= -7,09

x 1000 - x 1000 = 986,44 - 1019,34 =

= -32,9

x 1000 - x 1000 = 930 - 954,33 =

= -24,33

x 1000 x 1000

= -57,92

x 1000 x 1000 = 929,61 - 986,44 =

= -56,83

x 1000 - x 1000 = 929,61 - 930 =

= - 0, 39

5.4.Analiza diagnostic a cheltuielilor întreprinderii în corelatie cu volumul fizic al productiei:

În functie de corelatia cu evolutia volumului fizic al productiei cheltuielile întreprinderii se împart în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile reprezinta aceea categorie de cheltuieli care se modifica odata cu variatia volumului fizic al productiei. Aceasta modificare poate fi strict proportionala, caz în care cheltuielile variabile evolueaza dupa o functie liniara de tipul Cv = a x Q, sau non strict proportionala când cheltuielile variabile evolueaza dupa o functie Cv = f(Q).

Costuri totale Costuri totale



Q Q

Figura 5.2. Cv = Figura 5.1. Cv = f(Q)

Din categoria cheltuielilor variabile fac parte cheltuielile cu materiile prime si materialele directe, cheltuielile cu salariile directe, precum si o parte din cheltuielile legate de întretinerea si functionarea utilajelor (cheltuieli legate de combustibil, energie).

Cheltuieli fixe sau conventional constante reprezinta acele cheltuieli care în anumite limite ale modificarii volumului fizic al productiei ramân constante.

Din categoria acestor cheltuieli fac parte: cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli cu reparatiile cladirilor administrative, cheltuieli generale ale sectiilor si cheltuieli generale ale întreprinderii legate de administrarea si conducerea acestora.

Marimea cheltuielilor fixe nu este nelimitat constanta, ci peste un anumit volum de activitate se modifica si nivelul lor.

Pe unitatea de produs aceste cheltuieli capata un caracter variabil si se modifica în sens invers în raport cu variatia volumului productiei.

Ţinând seama de gruparea cheltuielilor întreprinderii în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, nivelul lor se poate determina prin însumarea celor doua categorii de cheltuieli:

Ct = Cv + Cf

 


: Ct = 8.242.752 + 3.616.448 = 11.859.200

: Ct = 8.853.628 + 2.256.894 = 11.110.522

: Ct = 8.799.197 + 2.322.641 = 11.121.838

Rezulta, deci, ca modificarea cheltuielilor totale se explica prin modificarea cheltuielilor variabile si a celor fixe ale caror contributii se pot calcula cu ajutorul metodei balantiere:

1. = Cv1 - Cv0

= Cf1 - Cf0

 


2004 - 2006: 8.799.197 - 8.242.752 = 556.445

2005 - 2006: 8.799.197 - 8.853.628 = - 54.431

În cadrul analizei este necesar sa se stabilieasca si ponderea cheltuielilor variabile si a celor fixe fata de cheltuielile totale, precum si modificarea acestor ponderi astfel:

1.GCv = x 1000

2.GCf  x 1000

3. ΔG = G1 - G0

 


x 1000 = 695,05

x 1000 = 796,87

x 1000 = 791,16

x 1000 = 304,95

x 1000 = 203,13

x 1000 = 208,84

: 208,84 - 304,95 = - 96,11

În functie de modificarile absolute intervenite în marimea cheltuielilor variabile sau fixe, precum si în ponderea acestor categorii de cheltuieli, se pot face aprecieri cu privire la cresterea sau scaderea cheltuielilor variabile sau fixe si contributia lor la modificarea cheltuielilor totale sau de exploatare ale întreprinderii.

5.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor salariale:

Privite sub forma valorica, cheltuielile salariale exprima întregul consum de munca sau cheltuielile totale efectuate de societate pentru plata fortei de munca si pentru achitarea obligatiilor legate de asigurarile si protectia sociala a salariatiilor.

Pentru a face analiza situatiei generale a cheltuielilor salariale este necesar sa se studieze urmatoarele puncte:

Modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor salariale;

Eficienta cheltuielilor salariale.

Principala pondere în totalul cheltuielilor salariale revine fondului de salarii (Fs). Acesta se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Fs = Ns x Sa

 


unde: Ns - numar mediu salariati;

Sa - salariu mediu anual pe o persoana.

: Fs = 9161,05 x 680 = 6.742.533

: Fs = 10.237,34 x 724 = 7.534.685

: Fs = 11.803,11 x 626 = 7.388.746

Daca aplicam metoda substituirilor în lant, atunci putem calcula influentele factorilor cu actiune directa si indirecta asupra modificarii absolute a fondului de salarii, astfel:

= (Ns1 - Ns0) x Sa0

= Ns1 x( Sa0 - Sa1 )

 


: (724 - 680) x 9161,05 = 403.086

: (626 - 680) x 9161,05 = 494.698

: (626 - 724) x 10.237,34 = - 1.003.25

: 724 x ( 10.237,34 - 9161,05) = 779.233

: 626 x ( 11.803,11 - 9161,05) = 1.653.930

: 626 x ( 11.803,11 - 10.237,34) = 980.171

În scopul aprecierii eficientei cheltuielilor salariale se folosesc urmatorii indicatori:

a.fond de salarii la 1000 lei venituri din exploatare:

Fs/1000Ve = x 1000 = x x 1000;

 


x 1000 = 612,68

x 1000 = 679,90

x 1000 = 649,73

b.fond de salarii la 1000 lei cifra de afaceri:

Fs/1000 Ca = x 1000 = x x 1000

 


x 1000 = 663,26

x 1000 = 1091,31

x 1000 = 1037,20

CONCLUZII sI PROPUNERI

Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza costurilor standard la S.C. TINO S.A. Brasov.

În primul capitol, am abordat, din punct de vedere teoretic, aspectele generale referitoare la contabilitatea de gestiune. Astfel, am definit contabilitatea în sens general si am prezentat cele doua conceptii existente pe plan international: conceptia monista si conceptia dualista.

În continuare, tot în acest capitol, am definit contabilitatea de gestiune, accentuând ideea ca acesta se ocupa cu studiul costurilor unei întreprinderi. De asemenea, am prezentat obiectivele contabilitatii de gestiune: calculul costurilor în scopul urmaririi contributiei activitatii desfasurate la obtinerea rezultatelor si a rezultatelor ca atare, dar în mod analitic; studierea eficientei gestiunii.

Totodata, am prezentat raportul contabilitate financiara - contabilitate de gestiune, referindu-ma atât la diferente, cât si la asemanari.

De asemenea, capitolul I prezinta si notiunile de cost si productie - elementele de baza ale contabilitatii de gestiune. În acest sens, am realizat o clasificare a costurilor (cheltuielilor), a productiei si am prezentat importanta acesteia.

În finalul capitolul I am prezentat modul de organizare al contabilitatii de gestiune în România prin prisma celor trei moduri de organizare: organizarea disociata cu utilizarea conturilor, organizarea disociata fara utilizarea conturilor si organizarea integrata.

În capitolul al doilea am prezentat societatea comerciala TINO S.A. Brasov care a fost aleasa în vederea prezentarii studiului de caz. Acest capitol reuneste datele privitoare la societate ca: istoric, domeniul de activitate, import si export, furnizori si clienti, personal, structura organizatorica.

Astfel, societatea TINO S.A. Brasov are în prezent un numar de 626 salariati si are ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea încaltamintei.

Societatea TINO S.A. a obtinut în 1994 Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03 nr. 1034, emis de Ministerul Industriilor la data de 16.05.1994 prin care S.C. TINO S.A. Brasov detine în proprietate exclusiva 18.041,00 m.p. teren si în cota parte indiviza 299,00 m.p. teren.

În ceea ce priveste activitatea a S.C. TINO S.A. Brasov, am analizat indicatorii economico-financiari pe baza bilanturilor din perioada 2004 - 2006. Astfel, indicatorul lichiditatii curente sugereaza ca societatea în anii 2004 si 2006 a avut capacitatea de a acoperii datoriile curente din activele curente. În anul 2005, însa, datoriile curente s-au apropiat mai mult de activele curente. Indicatorul lichiditatii imediate, ne sugereaza ca fara stocuri, posibilitatea de acoperire a datoriilor curente este mai mica deoarece indicatorii sunt mai mici decât în cazul aplicarii indicatorului lichiditatii imediate: în anul 2004 2,18 > 1,57, în 2005 1, 5 > 1,07, iar în 2006 2, 06 > 1,47.

Indicatorul de îndatorare, care este un indicator de risc, ne arata ca în proportie de 0,3% în 2004, 0,61% în 2005 si 0,54% în 2006 capitalul împrumutat este acoperit de cel propriu.

Analiza indicatorului privind acoperirea dobânzilor ne arata ca în anul 2004, societatea a fost capabila sa achite o singura data datoriile cu dobânda. În anul 2005, posibilitatea de achitare a cheltuielilor cu dobânda a crescut, ca în 2006 sa fie posibila o achitare de aproape 3 ori a cheltuielilor cu dobânda.

Referitor la rulajul stocurilor constam, pe baza indicatorului ,,viteza de rotatie a stocurilor", ca stocul a fost rulat în decursul anului financiar de aproape doua ori în anul 2004 si anul 2005, iar în anul 2006 de aproape noua ori.

Pe baza analizei indicatorului ,,viteza de rotatie a debitelor clienti", ne dam seama ca în anul 2004 creantele au fost încasate dupa aproximativ 21 de zile, în 2005 dupa 22 zile, iar în 2006 de 23 zile.

În ceea ce priveste timpul acordat de furnizori entitatii pentru achitarea datoriilor acesta a fost de 28 de zile în 2004, 27 de zile în 2005, iar în 2006 tot de 28 de zile.

Referitor la capacitatea entitatii de a controla costurile de productie, putem afirma ca acest control este în ascensiune fapt aratat de marja bruta din vânzari care este în crestere: în 2005 a fost de 5%, iar în 2006 de 7%, deci a crescut cu 2%.

În capitolul al treilea am prezentat specificul societatii TINO S.A. Brasov, atât referitor la organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor standard, cât si la sistemul informatic utilizat de aceasta. De asemenea, am prezentat si lohn-ul care este modalitatea de lucru specifica societatii.

Referitor la organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor, constatam ca în cadrul entitatii S.C. TINO S.A. Brasov se utilizeaza metoda standard-cost.

Sistemul informatic utilizat de S.C. TINO S.A. Brasov este ,,Socrates". Prezentarea acesui sistem nu s-a facut în totalitate, ci doar o parte a sa si anume modulul ,,Contabilitate".

Analizând fluxul informational al S.C. TINO S.A. cu privire la gestionarea CV-urilor, am ajuns la urmatoarele concluzii si propuneri:

Societatea TINO S.A. Brasov are nevoie de o mai buna gestionare a CV-urilor - crearea unui departament de Resurse Umane în cadrul departamentului ONM -Salarizare (care se ocupa la ora actuala cu salariile, numarul de salariatii, evidenta celor care sunt în concediu etc., dar care nu are clar stabilit un sistem de gestionare a CV-urilor) si implementarea unui sistem informatic destinat gestionarii CV-urilor;

Introducerea unor etape de testare pentru a putea selecta acei candidatii bine pregatiti si care au cunostiintele necesare pentru ocuparea posturilor libere - angajarea personalului necalificat care se realizeaza în momentul de fata va disparea deoarece cu un personal calificat nivelul de productie va creste si astfel se va putea produce mai mult. (personalul necalificat trebuie sa fie instruit - astfel se pierde timp pentru învatare, timp care ar putea fi folosit la cresterea productiei).

Desemnarea persoanelor care sa se ocupe cu interviul (directorul economic va coordona aceasta activitate, dar interviul în sine sa fie realizat de alte persoane din cadrul departamenului Personal);

Acordarea unei mai mari atentii surselor de informare a publicului: societatea TINO S.A. Brasov va face apel la fluturasi, internet, afise etc. ;

Gestionarea documentului ,,Curriculum Vitae" se va face astfel:

Primirea documentului se va face la poarta societatii;

Documentul este adus la departamentul ONM;

O persoana va prelua documentul si va introduce datele în calculator;

Aceeiasi persoana va pune documentul în biblioraftul corespunzator (biblioraftele se vor tine în functie de departamente si în functie de tip - respins, acceptat, stand-by).

Conform graficului aferent veniturilor totale, se poate observa ca anul I (2004) si anul 2 (2005) au acceiasi pondere în total venituri, anul 3 (2006) se afla la doar un procent distanta fata de anii precedenti. Acest lucru semnifica faptul ca în primii doi ani nu a avut loc o crestere a veniturilor, iar cresterea de un procent din anul 3 este relativ mica.

În ceea ce priveste evolutia cheltuielilor se observa ca acestea au tendinta de scadere în al doilea an ( chiar daca scaderea este realativ mica de numai 3%). În cel de-al treilea an, are loc o crestere de 1% a cheltuielilor. Astfel, putem concluziona ca evolutia cheltuielilor este incerta, acestea putând fie sa creasca, fie sa scada.





Document Info


Accesari: 4019
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )