Analiza fluxurilor de trezorerie
Lect.univ.dr. Eugeniu MERCE
Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie (denumite si fluxuri de numerar sau cash-flow în unele lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6].
Sursa principala pentru analiza o constituie "Situatia fluxurilor de trezorerie", întocmita în conformitate cu prevederile IAS 7.
Cadrul general pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si "situatia fluxurilor de trezorerie" stipuleaza ca obiectivul acestora "este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performante 626r174g le si modificarile pozitiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice" [7, Cadrul general, par. 12]. Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia, precum si publicul. Privitor la "situatia fluxurilor de trezorerie", IAS 7 considera ca aceasta ofera informatii utile pentru evaluarea capacitatii întreprinderii de a genera numerar, precum si a necesitatilor întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului si sigurantei generarii lor [7, IAS 7].
În România, situatia fluxurilor de trezorerie este considerata o componenta a situatiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate [5, par. 3.2.]. Situatia fluxurilor de trezorerie se întocmeste, conform IAS 7, fie utilizând metoda directa, fie metoda indirecta [5, par. 4.29.; cap. III].
În cadrul situatiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordarii functionale a activitatilor întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:
- fluxuri provenite din activitatile de exploatare (operationale);
- fluxuri provenite din activitati de investitii;
- fluxuri provenite din activitati de finantare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar;
evaluarea capacitatii întreprinderii de a-si îndeplini obligatiile de plati cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare (cash-flow strategic) [3]. Utilitatea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile. Atunci când fluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum de fapt se si întâmpla, trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri [6].
Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de lichiditati [4].
Sunt consacrate doua metode pentru determinarea fluxurilor de trezorerie (generate de activitatile de exploatare, de investitii si de finantare) [5, cap. III]:
- metoda directa;
- metoda indirecta.
A. Metoda directa
Conform acestei metode se opereaza cu încasari si plati brute în numerar [8].
a) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de exploatare:
- încasarile în numerar din vânzarile de bunuri si prestarile de servicii;
- încasarile în numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri (care se pot estima pe baza marimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creantelor comerciale din exercitiul financiar);
- plati în numerar catre furnizorii de bunuri si servicii (materii prime si materiale consumabile, ct. 601 + 602 - 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afara, cum sunt cele cu energia si apa, ct. 605 - 7413; cheltuieli privind marfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestatiile externe, ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 - 7416). Marimea acestora se ajusteaza cu variatia soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile si marfuri prin adaugarea diferentei dintre stocul final si cel initial, respectiv cu variatia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scaderea diferentei dintre soldul final si cel initial al exercitiului financiar;
- plati în numerar catre si în numele angajatilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variatia soldurilor conturilor necorespunzatoare);
- plati în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate în mod special cu activitatile de investitii si de finantare (se refera la cheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691-791, daca se presupune ca întregul impozit pe profit este aferent activitatii de exploatare).
b) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de investitii:
- platile în numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung. Se pot determina pe baza cresterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situatiile financiare si se ajusteaza cu variatia datoriilor întreprinderii catre furnizorii de imobilizari;
- plati în numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creante ale altor întreprinderi. Se pot identifica în valoarea cresterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situatiile financiare;
- încasari în numerar din vânzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- încasari în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu si de creante ale altor întreprinderi;
- avansuri în numerar si împrumuturile efectuate catre alte parti;
- încasari în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate catre alte parti.
c) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de finantare:
- venituri în numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu. Se determina pe baza cresterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) si se ajusteaza cu variatia creantelor privind capitalul subscris si nevarsat;
- platile în numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile întreprinderii. Se regasesc în scaderea capitalului social si a rezervelor;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte împrumuturi. Sunt constituite din cresterea împrumuturilor si datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în conturile aferente, veniturile din dobânzi si alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit si pierdere;
- platile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar. Se determina pe baza analizei contractelor de leasing.
Fluxurile de numerar - total
- Numerar la începutul perioadei;
- Numerar la finele perioadei.
Rezultanta fluxurilor de numerar din activitatile de exploatare, de investitii si de finantare reprezinta trezoreria neta.
B. Metoda indirecta
IAS 7 si OMFP nr. 94/2001 prezinta metoda indirecta ca alternativa la metoda directa de determinare a fluxurilor de trezorerie. Particularitatea acestei metode consta în faptul ca profitul net (sau pierderea neta) este
ajustat(a) cu efectele tranzactiilor ce nu au natura monetara, amânarile sau angajamentele de plati sau încasarile în numerar din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din activitatile de investitii sau de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar prin metoda indirecta se prezinta în felul urmator [5, cap. III]:
a) Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
- rezultatul net;
- modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse în activitatile de investitii sau de finantare.
b) Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
- platile în numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;
- încasarile în numerar din vânzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- platile în numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor întreprinderi;
- încasarile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu si creanta ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar si împrumuturile efectuate catre alte parti;
- încasarile în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate catre alte parti.
c) Fluxuri de numerar provenite din activitati de finantare:
- veniturile în numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;
- platile în numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte împrumuturi;
- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
- platile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
- Numerar la începutul perioadei;
- Numerar la finele perioadei.
Rezultatul obtinut prin aplicarea metodei indirecte este acelasi ca si cel obtinut prin metoda directa, difera însa structura fluxurilor de numerar referitoare la activitatile de exploatare. Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si cele din activitatile de finantare sunt determinate prin metoda directa.
Prin metoda indirecta, pornind de la valoarea contabila a rezultatului exercitiului financiar, sunt efectuate ajustari pentru determinarea fluxului de numerar. Se are în vedere ca prin practicarea unei contabilitati de angajament sunt înregistrate veniturile si cheltuielile în momentul facturarii lor si nu în momentul încasarii sau platii, iar în calculul profitului sunt luate în considerare unele elemente de venituri si cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrari sau iesiri de numerar din trezorerie, ceea ce face sa creasca diferenta dintre marimea rezultatului realizat si marimea numerarului din trezorerie [2].
Prin efectuarea ajustarilor se urmareste:
- eliminarea efectelor contabilitatii de angajament prin luarea în considerare a capitalului de lucru net. Ca atare, din rezultatul exercitiului se scade variatia stocurilor (materii prime si materiale consumabile, productia în curs de executie, produse finite si marfuri, avansuri pentru cumpararea de stocuri), variatia creantelor (creante comerciale si alte creante) si se adauga variatia datoriilor de exploatare (decalajele de plati favorabile întreprinderii puse în evidenta de variatia soldurilor conturilor corespunzatoare);
- eliminarea veniturilor si cheltuielilor nemonetare (amortizarile si provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea si provizioanele constituite si scaderea veniturilor din reluarea provizioanelor (practic, se aduna toate rubricile de ajustari din contul de profit si pierdere: ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale; ajustarea valorii activelor circulante; ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante);
- eliminarea acelor elemente de venituri si cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare.
Privind metoda de calcul a fluxurilor de trezorerie IAS 7 recomanda metoda directa, aceasta furnizând informatii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, iar prin metoda indirecta aceste informatii nu sunt disponibile. În practica însa, întreprinderile prefera metoda indirecta întrucât are o logica de calcul mai apropiata de formatul raportarilor contabile.
Note bibliografice
[1] Brezeanu, Petre (coordonator), Diagnostic financiar, Bucuresti, Editura Economica, 2003.
[2] Dragota, Victor, Ciobanu, Anamaria, Obreja, Laura, Dragota, Mihaela, Management financiar, Bucuresti, Editura Economica, 2003, pp. 224-225.
[3] Gheorghiu, Alexandru, Analiza economico-financiara la nivelul microeconomic, Bucuresti, Editura Economica, 2004, p. 234.
[4] Halpern, Paul, Weston, Fred, J., Brigham, Eugene, F., Finante manageriale, Bucuresti, Editura Economica, 1998, p. 97.
[5] ***, Ordinul Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 85 din 20 februarie 2001.
[6] Stanciu, Ion, Finante, Bucuresti, Editura Economica, 1997, p. 490.
[7] ***, Standardele Internationale de Contabilitate 2000, Bucuresti, Editura Economica, 2000.
[8] Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Bucuresti, Editura Economica, 2004, p. 381.
|
