Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































BANCA NATIONALA A ROMANIEI IN PERIOADA 1944 - 1989

Finante


BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN  PERIOADA 1944 - 1989

          La 23 august 1944, România era o tară ruinată; industria dezorganizată se confrunta cu mari greutăti; numeroase întreprinderi lucrau cu capacitate redusa, duceau lipsa de materii prime, iar în agricultura nu se puteau executa lucrarile din lipsa de utilaje si animale de munca.



          " În anul 1944 productia industriala reprezenta doar 40 - 45% fata de anul 1938; capacitatea de prelucrare a rafinariilor se redusese cu 80% fata de nivelul 11211l1117l antebelic; capacitatea de transport a cailor ferate era doar de 30% fata de 1938.

          Bugetul de stat se gasea într-o situatie deosebit de grea, importantele deficite trebuiau sa fie acoperite prin emisiunea monetara a Bancii Nationale, din care cauza moneda se deprecia si îsi facea loc, tot mai accentuat, inflatia.

          Împrumuturile acordate statului de catre Banca nationala au crescut de la 180,5 miliarde lei la 30 septembrie 1944 la 396,8 miliarde lei în martie 1945. Moneda divizionara, emisa de Ministerul Finantelor a crescut de la 16,8 miliarde lei la 31 decembrie 1944 la 18,2 miliarde lei la sfârsitul lei martie 1945, iar valoarea bunurilor de tezaur aflate în circulatie în martie 1945 depasea 106 miliarde lei.

          Încercarea Bancii Nationale, prin punerea în circulatie a unei însemnate cantitati de aur sub forma de medalii care erau vândute subscriitorilor pentru " Împrumutul refacerii nationale " nu a avut succesul scontat, dar a contribuit la accentuarea inflatiei si urcarea generala a preturilor." [1]

         

          7.1.    Banca Nationala a României dupa etatizare

          " Pentru lichidarea starii grave în care se afla economia s-a considerat ca Banca Nationala nu mai poate sa ramâna în proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa fie încadrata în politica economica si financiara a statului în vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarându-se astfel etatizarea Bancii Nationale.

          La 1 ianuarie 1947 Banca Nationala a fost etatizata pe baza legii nr. 1056 din 23 decembrie 1946. Prin etatizare s-a constituit în societate anonima pe actiuni, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banca la purtator si la vedere, de a asigura circulatia monetara si mentinerea stabilitatii monedei, precum si organizarea si controlul creditului.

          Legea a stabilit pentru Banca Nationala un capital de 600 milioane lei, împartiti în 200 mii de actiuni a câte 3000 lei.

          La aceeasi data - 1 ianuarie 1947 - proprietatea actiunilor Bancii Nationale a trecut, libera de orice sarcini, în patrimoniul statului, fostii actionari urmând a primi pentru fiecare actiune o suma în numerar stabilita de completul de judecata instituit pe lânga Curtea de Apel din Bucuresti, alcatuit din primul presedinte, doi consilieri si primul grefier.

          Prin lege, au fost stabilite modalitatile de calcul al valorii actiunilor în functie de cursul Bursei de Efecte si Actiuni din Bucuresti, precum si modalitatile de depunere a cererilor de plata a actiunilor.

          Legea pentru etatizarea Bancii Nationale prevedea ca aceasta, ca mandatara a statului român, asigura, conform îndrumarilor Consiliului Superior Economic, dirijarea si controlul creditului.




          Actiune sa se exercita asupra tuturor întreprinderilor de banca si institutiilor de credit publice si particulare. Bancile care nu se conformau normelor si instructiunilor primite sau refuzau organelor Bancii Nationale date cerute în vederea exercitarii controlului, erau trimise în judecata Consiliului Superior Bancar care aplica sanctiunile prevazute de lege.

          Totodata, Banca Nationala a redus numarul bancilor cu drept de rescont la banca de emisiune la 383, din care 183 erau sedii centrale.

          Etatizarea Bancii Nationale a României a reprezentat primul pas spre dezorganizarea sistemului bancar din România si denaturarea functiilor normale ale creditului bancar.

          În calitate de mandatara a statului, Banca Nationala, dirijând creditul si exercitând controlul asupra tuturor bancilor si institutiilor de credit publice si particulare a utilizat întregul capital bancar pentru finantarea fortata a politicii economice a statului.

          Bilantul Bancii Nationale se încheia la 30 iunie si 31 decembrie al fiecarui an, iar din beneficiul net constatat la bilantul din 31 decembrie se preleva o cota parte pentru fondul de rezerva; excedentul era atribuit statului în calitate de singur actionar dupa ce se retinea 4% în profitul functionarilor si 8% pentru Casa de Pensii a functionarilor.

          Banca Nationala a României, prin politica sa de credite, nu a reusit sa contribuie la stabilizarea economiei, inflatia monetara s-a accentuat, iar lipsa bunurilor de consum pe piata a facut ca indicele puterii de cumparare sa urce de la 100 în decembrie 1946 la 1215,4 în iulie 1947.

          Deficitele bugetare atingeau cote ridicate; cestea erau acoperite numai prin emisiune monetara de catre Banca Nationala a României." [2]

         



[1] Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu, op. citată, pag. 233

[2] Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu, op. citată, pag. 237 - 239












Document Info


Accesari: 2327
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )