Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Banca si activitatea de creditare proiect

Finante












ALTE DOCUMENTE

INDICII DE ANOMALIE PENTRU CAZINOURI
Fiscalitate- intrebari si raspunsuri
AUDIT SI CONTROL FINANCIAR
Analiza pe baza bilantului financiar
CAPITAL STRAIN IN ECONOMIA GERMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
Sistemul financiar
BANCA NATIONALA A ROMANIEI DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL, PANA LA CRIZA ECONOMICA MONDIALA: 1918 - 1929
Rata dobanzii si politica monetara
FUNCTIA DE BANCA A BANCILOR
FUNCTIA DE REFINANTARE SI DE ASIGURARE A LICHIDITATII SISTEMULUI BANCAR

C U P R I N S



1. Prezentarea activitatii Bancii Coperatiste Crisul Huedin.......... ..... ...... ...2

Introducere.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........2

Obiectul de activitate si structura organizatorica a Bancii Coperatiste Crisul Huedin .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......2

Prezentarea generala a Bancii Coperatiste Crisul Huedin

1.3.1. Structura organizatorica a cooperativei de credit.......... ..... ...... ...........5

1.3.2. Comitete de lucru ale cooperativei de credit.......... ..... ...... ....................5

1.3.3. Organigrama .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......10

Activitatea desfasurata de catre cooperativele de credit.......... ..... ...... ..11

Organizarea structurala a contabilitatii si forma de înregistrare contabila.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............11

2.2. Operatiunile cu numerar.......... ..... ...... .......... ..... ...... .....................13

2.3. Trezoreria operatiunilor fara numerar.......... ..... ...... .............................18

4. Activitatea de creditare.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................20

4.1. Acordarea de credite persoanelor fizice.......... ..... ...... ............................20

4.2. Acordarea de credite persoanelor juridice.......... ..... ...... .......................25

4.3. Costul creditelor .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...26

4.4. Clasificarea creditelor si plasamentelor, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor de risc.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................27

5. Studiu de caz privind acordarea de credite persoanelor fizice.........................30

5.1. Prezentarea clientului.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................30

5.2. Documentatia necesara obtinerii unui credit.......... ..... ...... ....................30

PREZENTAREA UNITĂŢII CRIsUL COOPERATIVA DE CREDIT

HUEDIN

Denumire: Banca Coperatista Crisul Huedin

Forma juridica: Institutie cooperatista de credit

Adresa sediului social: 405400, Huedin, str. Luceafarului, nr.1

Nr. de înregistrare la Registrul Comertului: J12 / 3727 / 1992

Cod unic de înregistrare: 2888207

Puncte de lucru: Aghiresu Fabrici, Poieni, Sâncraiu

Banca: CREDITCOOP - Casa Centrala, Bucuresti

Obiectul principal de activitate: Alte activitati de intermediere monetara

Cod CAEN: 6512

1. Prezentarea activitatii unitatii Crisul Cooperativa de Credit Huedin

Introducere

Fenomenele si procesele monetare si de credit, reprezinta în economia contemporana unele dintre problemele importante, rezolvarea lor concreta având implicatii directe în viata economica. Curentele monetare contemporane considera factorii economici ca fiind subordonati celor de natura monetara.

Cooperatia de credit constituie o forma specifica a institutiilor de credit, ale carei radacini s-au înfiripat înca din secolul al IX-lea aproape în toate tarile occidentale si ofera servicii persoanelor din clasele mai putin înstarite ale societatii.

Obiectul de activitate si structura organizatorica a Cooperativei de Credit "Crisul" Huedin

În vederea remedierii situatiei, pentru ridicarea economica, culturala si morala a categoriilor sociale nevoiase a aparut miscarea cooperatista care a fost generata de cauze istorice, economice si sociale.

Cooperativele de credit banci-populare au fost precedate de casele de economii, asociatii cu caracter privat care au urmarit, în principal, acordarea de credite ieftine celor cu posibilitati materiale mai reduse, atragerea unor fonduri cu scopul de a le fructifica.

Prin elaborarea Codului Comercial al României, se pune baza legala a constituirii si functionarii cooperatiei de consum si de credit. Conform acestui Cod Comercial, cooperativele sunt societati cooperatiste cu capital variabil, deoarece capitalul social va fi susceptibil de crestere prin subscriere si varsare de parti sociale de catre membrii asociati si de diminuare prin retragerea partilor sociale subscrise. Un fapt deosebit de interesant este acela ca un membru asociat are un singur vot indiferent de numarul si valoarea partilor sociale subscrise, actiunile fiind nominale. Odata cu aparitia Codului Comercial al României, se precizeaza formalitatile de constituire si lichidare, de functionare si organizare a cooperativelor, dispozitii privind Consiliul de Administratie, adunarea generala, comisia de cenzori, si bilantul contabil al asociatiilor cooperatiste.

În prezent cooperativele de credit s-au extins în toata tara, dezvoltându-si permanent operatiunile pentru membri asociati, reprezentând o putere economica însemnata, fiind coordonate de economisti si juristi cu o vasta experienta în activitatea cooperatista.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 97/2000, aprobata si modificata prin Legea 200/2002, se reglementeaza modul de înfiintare, autorizare, functionare si organizare a cooperativelor de credit. Astfel, se elimina din denumire terminologia de "Banci Populare", toate cooperativele de credit existente sunt supuse unui proces de autorizare din partea Bancii Nationale a României. Cooperativele de credit sunt obligate sa se asocieze si sa se organizeze în retele cooperatiste. Intervine controlul BNR asupra acestora. La nivel national, s-au conturat patru retele cooperatiste: Creditcoop, Aurora, Creditul Românesc si Concordia, procedura de autorizare a avut loc în perioada 2000-2002 si singura retea autorizata de BNR a fost reteaua Creditcoop, care reprezinta reteaua traditionala a cooperativelor de credit, care a asigurat continuitatea în timp în România a cooperatiei de credit, a valorilor si principiilor cooperatiste.

Creditcoop Casa Centrala este o institutie de credit autonoma, apolitica si neguvernamentala având ca si scop principal organizarea si desfasurarea unor activitati bancare pentru cooperativele de credit afiliate precum si asigurarea gestionarii intereselor lor comune, urmarirea centralizata a respectarii dispozitiilor legale si reglementarilor proprii prin exercitarea supravegherii si controlului financiar asupra acestora.

Creditcoop Casa Centrala poate functiona cu un numar minim de 50 de cooperative de credit asociate si cu un nivel minim al capitalului agregat si respectiv, cel al fondurilor proprii ale retelei la echivalentul în lei a 10 milioane euro, în conformitate cu prevederile cuprinse în Norma nr.8/2004 emisa de Banca Nationala a României care mofidica si completeaza Normele Bancii Nationale a României nr.13/2002 privind capitalul minim al organizatiilor cooperatiste de credit si capitalul agregat minim al retelelor cooperatiste de credit.

Supravegherea organizatiilor cooperatiste de credit

Banca Nationala a României supravegheaza activitatea organizatiilor cooperatiste de credit, pe baza raportarilor facute, precum si prin inspectii la sediile caselor centrale si la sediile secundare ale acestora. Banca Nationala a României poate efectua, atunci când considera necesar, inspectii la sediile cooperativelor de credit.

Banca Nationala a României efectueaza supravegherea organizatiilor cooperatiste de credit din cadrul unei retele pe baze consolidate, precum si supravegherea Casei Centrale, pe baze individuale.

Fara a prejudicia puterile conferite Bancii Nationale a României în ceea ce priveste exercitarea supravegherii organizatiilor cooperatiste de credit, Creditcoop Casa Centrala supravegheaza, pe baze individuale, activitatea cooperativelor de credit afiliate.

Casa Centrala supravegheaza activitatea cooperativelor de credit afiliate, pe baza raportarilor facute potrivit prezentei ordonante de urgenta, a reglementarilor emise de Banca Nationala a României si a propriilor reglementari date în aplicarea acestora.

Inspectiile la sediul organizatiilor cooperatiste de credit se efectueaza de catre personalul Bancii Nationale a României sau, dupa caz, al Casei Centrale, împuternicit în acest sens, sau de catre auditori independenti numiti de Banca Nationala a României.

Prezentarea generala a unitatii Banca Cooperatista Crisul Huedin

La data de 15 aprilie 1956 un numar de 217 de cetateni din comuna Huedin, Raionul Huedin Regiunea Cluj si comunele Izvorul Crisului, Morlaca, Sîncrai si Dumbrava au hotarât înfiintarea Cooperativei de Credit si Economie"Crisul" (CCE) Huedin în baza Decretului nr. 455/1954. În acest sens cei 290 de cetateni au subscris un numar de 290 parti sociale în valoare totala de 58.000 lei si au varsat fiecare câte 50 lei rezultând astfel un capital social subscris si varsat în suma de 14.500 lei. Cu aceasta ocazie s-a întocmit statutul si actul constitutiv al Cooperativei de Credit si Economie Crisul (CCE) Huedin care ulterior au fost autentificate la Notariatul de Stat al raionului Huedin.

Cooperativa de Credit si Economie Crisul Huedin s-a înfiintat având doua scopuri principale:

unul practic, care viza acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori din fondurile proprii, din economiile atrase spre fructificare si din creditele acordate de stat;

unul politic, de promovare si întarire a spiritului de economie si ajutor reciproc între membrii comunitatii.

În anul 1958, denumirea cooperativei devine "Banca Cooperativa CRIsUL" Raionul Huedin Regiunea Cluj, iar în anul 1961 se modifica în "Cooperativa de Credit Crisul", denumire care se pastreaza pâna în anul 2002, când, cu ocazia autorizarii de catre BNR, îsi schimba denumirea în Crisul Cooperativa de Credit Huedin.

Crisul Cooperativa de Credit Huedin este institutia de credit constituita ca o asociatie autonoma de persoane fizice unite voluntar, în scopul îndeplinirii nevoilor si aspiratiilor lor comune de ordin economic, social si cultural, a carei activitate se desfasoara cu precadere, pe principiul într-ajutorarii membrilor cooperatori.

Cooperativa de credit functioneaza în cadrul retelei CREDITCOOP si îsi desfasoara activitatea în baza O.U.G. nr.97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, cu modificarile si completarile ulterioare, a actului constitutiv si a autorizatiei de functionare Seria B nr.0184 din data de 23.09.2002 emisa de Banca Nationala a României.

Cooperativa de Credit este o organizatie cu personalitate juridica, are cod unic de înregistrare: 2888207 si numar de ordine în Registrul Comertului: J12/3727/21.08.1992.

Durata de functionare a cooperativei de credit este nelimitata.

Cooperativa de credit desfasoara , în limita autorizatiei de functionare acordata de Banca Nationala a României, urmatoarele activitati:

acceptarea de depozite de la membrii cooperatori, precum si de la persoane fizice, juridice care domiciliaza / au sediul social si îsi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;

acordarea de credite membrilor cooperatori;

acordarea de credite persoanelor juridice, organizatii obstesti si de cult, asociatiilor familiale si persoanelor fizice cu profesii liberale reglementate, care au sediul social si îsi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;

derularea de credite în numele si în contul statului;

plati si decontari;

transfer de fonduri;

contractarea de împrumuturi intercooperatiste si de la banci;

consultanta privind activitatile desfasurate de cooperativa de credit acordata membrilor cooperatori, precum si persoanelor fizice , organizatiilor obstesti si de cult, asociatiilor familiale si persoanelor fizice cu profesii liberale reglementate care domiciliaza / au sediul social si îsi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;

operatiuni de mandat.

Operatiunile corespunzatoare activitatilor permise cooperativei de credit se desfasoara exclusiv in lei.

Crisul Cooperativa de Credit Huedin are o raza teritoriala proprie stabilita prin actul constitutiv, care cuprinde spatiul administrativ-teritorial în care îsi desfasoara activitatea,

În anul 2004, datorita reglementarilor legale ale BNR care impuneau existenta unui nivel minim al fondurilor proprii de 3 miliarde lei pentru fiecare cooperativa de credit, are loc fuziunea prin absorbtie dintre Crisul Cooperativa de Credit Huedin cu unitatile Gradistea Cooperativa de Credit Poieni si Avram Iancu Cooperativa de Credit Aghiresu, rezultând în urma procesului de fuziune Crisul Cooperativa de Credit Huedin cu punctele de lucru: Aghiresu cu sediul în localitatea Aghiresu Fabrici nr.40 si Poieni cu sediul în localitatea Poieni nr.273. La 01.06.2006, s-a mai înfiintat punctul de lucru Sâncraiu, cu sediul în comuna Sâncraiu.

1.3.1. Structura organizatorica a cooperativei de credit

Consiliul de Administratie al Cooperativei de Credit Crisul Huedin elaboreaza, pe baza regulamentului cadru de organizare si functionare a cooperativei de credit, regulamentul de organizare si functionare propriu care stabileste: structura organizatorica, atributiile fiecarui compartiment si relatiile dintre acestea, fisele posturilor, competentele si raspunderea conducatorilor, sefilor punctelor de lucru si ale salariatilor, precum si sistemul de control intern, cu respectarea prevederilor actului constitutiv.

Banca Coperatista Crisul Huedin are la 31.06.2008 un numar de 2.342 membri si un numar de 3 puncte de lucru, respectiv punctul de lucru Aghiresu, cu sediul în localitatea Aghiresu-Fabrici, nr.40, punctul de lucru Poieni, cu sediul în localitatea Poieni nr.273 si punctul de lucru Sâncraiu cu sediul în localitatea Sâncraiu, nr.11.

Sediile secundare-puncte de lucru ale cooperativei de credit sunt subunitati fara personalitate juridica care au autonomie operativa si de gestiune, precum si un mandat de reprezentare pentru operatiunile pe care le pot desfasura, cuprinzând competentele delegate de conducerea organizatiei cooperatiste în raza careia îsi desfasoara activitatea, conform Normelor privind înfiintarea si functionarea sediilor secundare-puncte de lucru ale cooperativelor de credit din reteaua CREDITCOOP.

Sediul secundar-punct de lucru desfasoara, în conformitate cu obiectul de activitate prevazut în actul constitutiv al cooperativei de credit, în subordinea careia functioneaza si în limita mandatului primit, urmatoarele operatiuni principale:

- primirea de depozite de la membrii cooperatori si de la alte persoane fizice, care domiciliaza în raza teritoriala de operare a punctului de lucru;

- plata creditelor aprobate de consiliul de administratie al cooperativei de credit catre membrii cooperatori care au domiciliul în raza de activitate a punctului de lucru;

- plati si decontari în contul membrilor cooperatori si al altor persoane fizice sau juridice care domiciliaza / au sediul social în raza de operare a punctului de lucru.

Acestea functioneaza cu un numar de 2 salariati, respectiv un sef de sediu secundar- punct de lucru si un casier, ale caror principale atributii sunt stabilite prin Normele referitoare la sediile secundare - puncte de lucru ale cooperativelor de credit din retea.

1.3.2. Comitete de lucru ale cooperativei de credit

1) Comitetul de audit este direct subordonat consiliului de administratie, este independent de conducatorii cooperativei de credit, are caracter permanent si functie consultativa.

Comitetul de audit este format din 2-3 membri ai consiliului de administratie care nu au si nu au avut calitatea de conducator al cooperativei de credit .

Membrii comitetului de audit trebuie sa aiba o experienta corespunzatoare atributiilor ce le revin în cadrul acestui comitet, iar cel putin un membru trebuie sa aiba experienta în domeniul contabilitatii sau auditului.

Atributiile si responsabilitatile Comitetului de audit sunt reglementate de Normele emise de CREDITCOOP pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit la cooperativele de credit din retea si de Regulamentul cadru al comitetului de audit.

2) Comitetul de administrare a riscurilor se constituie prin hotarâre a consiliului de administratie al cooperativei de credit, este subordonat acestuia si are caracter permanent.

Comitetul de administrare a riscurilor este constituit, cel putin din 3 membri, din el facând parte conducatorii cooperativei si ai compartimentelor a caror activitate este afectata de riscurile semnificative, sau, daca se considera necesar, si din alti salariati care au responsabilitati în cadrul organizatiei de credit.

Membrii comitetului de administrare a riscurilor trebuie sa aiba o experienta compatibila cu responsabilitatile lor în cadrul acestuia.

Principalele atributii ale comitetului de administrare a riscurilor sunt:

a) sa asigure informarea consiliului de administratie al cooperativei de credit asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar influenta profilul de risc al acesteia;

b) sa dezvolte politici si proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor semnificative;

c) sa aprobe metodologii si metode corespunzatoare pentru evaluarea riscurilor si limitarea expunerilor;

d) sa stabileasca limite corespunzatoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru conditii de criza, în conformitate cu marimea, complexitatea si situatia financiara a cooperativei de credit, precum si proceduri necesare pentru aprobarea exceptiilor de la respectivele limite;

e) sa analizeze masura în care planurile alternative de care dispune corespund situatiilor neprevazute cu care aceasta s-ar putea confrunta;

f) sa prezinte consiliului de administratie informari detaliate si oportune asupra situatiei expunerilor la riscuri, care sa permita acestuia sa cunoasca si sa evalueze performanta conducerii în monitorizarea si controlul riscurilor semnificative potrivit politicilor aprobate precum si performanta de ansamblu a cooperativei de credit.

Activitatea si responsabilitatile Comitetului de administrare a riscurilor sunt reglementate de Normele emise de CREDITCOOP pentru administrarea riscurilor semnificative si de Regulamentul cadru al comitetului de administrare a riscurilor la cooperativele de credit din retea.

3) Comitetul de credite, garantii si risc se constituie la nivelul cooperativei de credit în scopul cresterii operativitatii în acordarea creditelor si are rol de avizare a acestora.

Comitetul de credite, garantii si risc este format din 3-5 membri, din componenta lui vor putea sa faca parte: presedintele, vicepresedintele, contabilul sef, inspectorul de credite si alti salariati sau membrii ai consiliului de administratie.

Principalele atributii ale comitetului de credite, garantii si risc sunt:

- analiza documentatiei depusa de solicitantul creditului precum si întocmirea referatului privind îndeplinirea conditiilor de aprobare a creditului, operatiune care este îndeplinita de catre inspectorul de credite sau de catre un alt membru al comitetului;

b) pe baza referatului mai sus amintit, comitetul de credite, garantii si risc va delibera, propunând aprobarea sau respingerea creditului de catre consiliul de administratie.

- numirea comitetului de credite, garantii si risc se va face de catre consiliul de administratie al cooperativei de credit, printr-o decizie, în care se vor mentiona: componenta comitetului, atributiile si raspunderile acestuia, stabilite potrivit Normelor CREDITCOOP privind acordarea de credite membrilor cooperatori.

4) Compartimentul audit intern

Este subordonat consiliului de administratie al cooperativei de credit si are, în principal, urmatoarele atributii:

- raspunde de dezvoltarea si mentinerea unui program de asigurare a calitatii si îmbunatatire a activitatii de audit intern, prin care sa se asigure ca aceasta se desfasoara conform normelor si codului privind conduita etica în activitatea de audit;

- raspunde de monitorizarea si evaluarea eficientei programului de asigurare a calitatii auditului intern. Evaluarea va urmari, cel putin:

adecvarea activitatii de audit intern la statutul auditului intern, obiectivele, politicile si procedurile aferente

contributia activitatii de audit intern la îmbunatatirea procesului de administrare a riscurilor, de conducere si la sistemul de control intern precum si la îmbunatatirea activitatii cooperativei de credit

elaboreaza planul de audit intern, care va include termenele si frecventa angajamentelor de audit planificate;

informeaza, cel putin anual, consiliul de administratie al cooperativei de credit si comitetul de audit asupra activitatii desfasurate, în raport cu planul de audit intern si cu principalele recomandari aferente angajamentelor desfasurate.

Planul de audit se deruleaza pe un numar de 3 ani, trebuie sa fie avizat de comitetul de audit si aprobat de consiliul de administratie al cooperativei de credit si se înainteaza la Casa Centrala CREDITCOOP.

5) Compartimentul control intern

Este subordonat direct presedintelui cooperativei de credit si are urmatoarele atributii principale:

verifica si analizeaza balantele de verificare lunare cu scopul examinarii dinamicii principalilor indicatori precum si situatia lichiditatilor fluxurilor de intrari si iesiri de numerar

întocmeste analize privind recuperarea creantelor si structura acestora pe durate: pâna la 1an, 1-3 ani, 3-5 ani si mai mult

verifica dinamica depozitelor, în sensul cresterii si al descresterii acestora

efectueaza controlul portofoliului de credite la nivelul cooperativei de credit si al sediilor secundare - puncte de lucru ale acesteia

elaboreaza programele de control semestriale pe care le supune aprobarii presedintelui si le înainteaza la începutul fiecarui semestru agentiei CREDITCOOP la care este arondata, în conformitate cu Normele metodologice emise de Casa Centrala referitoare la activitatea de control.

În programul de control se vor nominaliza punctele de lucru si gestiunile care urmeaza a fi controlate, perioada supusa controlului si cea stabilita pentru efectuarea controlului.

efectueaza controlul activitatii punctelor de lucru din subordine, conform programului aprobat, urmarind modul de aplicare a prevederilor O.U.G. nr.97/2000 aprobata si modificata prin Legea nr.200/2002, ale actului constitutiv al cooperativei de credit, precum si ale prevederilor din circularele, normele de lucru si dispozitiile emise de CREDITCOOP Casa Centrala si tinând seama de obiectivele controlului financiar si de gestiune stabilite prin normele metodologice privind aceasta activitate

întocmeste actele de control cu respectarea prevederilor legale si ale normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar de gestiune elaborate de Casa Centrala

prezinta conducerii cooperativei de credit concluziile controalelor efectuate la sediile secundare, împreuna cu masurile propuse pentru remedierea si eliminarea deficientelor si abaterilor constatate

urmareste primirea comunicarilor de la sediile secundare ale cooperativei, la datele stabilite cu privire la modul de aplicare a masurilor stabilite prin actele de control precum si a celor dispuse de conducerea cooperativei de credit în urma valorificarii actelor de control

tine evidenta privind realizarea programului de control si a rezultatelor controlului si raporteaza datele respective la agentia CREDITCOOP la care cooperativa de credit este arondata, la termenele si în conformitate cu prevederile Normelor în vigoare

întocmeste anual si semestrial raportul asupra activitatii si rezultatelor controalelor desfasurate în perioada respectiva, pe care îl supune spre analiza si dezbatere conducerii cooperativei de credit

participa la actiunile centralizate de control dispuse de CREDITCOOP Casa Centrala si de agentia la care este arondata cooperativa, dupa caz.

urmareste periodic, prin actiuni de control efectuate la sediul punctelor de lucru, modul de respectare a prevederilor legale emise în acest sens privind prevenirea si combaterea spalarii banilor precum si ale celor privind prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar în scopul finantarii de acte de terorism.

La cooperativele de credit care au cel mult 4 puncte de lucru, atributiile de control intern sunt delegate de catre presedinte catre un salariat al cooperativei de credit.

6) Compartimentul creditare

Este subordonat presedintelui sau vicepresedintelui cooperativei de credit si îndeplineste urmatoarele atributii principale:

urmareste aplicarea normelor si a regulamentelor - cadru cu privire la activitatea de creditare, la nivelul cooperativei de credit;

primeste cererile de credite de la membrii cooperatori si de la persoanele juridice din raza de activitate a cooperativei de credit, urmareste ca documentatiile sa fie complete, verifica bonitatea clientilor, capacitatea lor de rambursare, realitatea si nivelul garantiilor;

întocmeste referatele de aprobare a creditelor pe care le înainteaza comitetului de credite, garantii si risc sau consiliului de administratie al cooperativei de credit, dupa caz;

organizeaza evidenta creditelor acordate, urmareste încasarea la scadenta a ratelor si a dobânzilor;

analizeaza situatia creditelor nerambursate la scadenta si propune masuri pentru recuperarea acestora.

Compartimentul de creditare al cooperativei de credit colaboreaza pe linie functionala cu cele de decontari, credite interne, trezorerie si activitati bancare de la Casa Centrala. Pe linie informala, transmite datele solicitate la serviciul de supraveghere si control, fiind totodata supus verificarii de catre compartimentul de supraveghere si control financiar de gestiune al Casei Centrale CREDITCOOP.

7) Compartimentul financiar-contabilitate

Este subordonat contabilului sef al cooperativei de credit si îndeplineste urmatoarele atributii:

organizeaza evidenta partilor sociale subscrise si varsate de membrii cooperatori asociati si stabileste valoarea dividendelor ce urmeaza a se plati anual acestora;

tine evidenta analitica a împrumuturilor acordate si a depozitelor constituite;

elaboreaza balante de verificare contabile, sintetice si analitice, lunar si anual, întocmeste bilantul contabil si contul de profit si pierdere, precum si raportul anual al rezultatelor financiare obtinute de cooperativa de credit;

tine evidenta mijloacelor fixe si întocmeste programul de amortizare a acestora;

calculeaza drepturile de personal ale angajatilor, întocmeste statele de plata si tine evidenta analitica a decontarilor cu personalul si cu bugetul statului, pentru obligatiile fata de acesta;

efectueaza operatiuni de încasari si plati prin casierie si prin banca, întocmeste documentele necesare, urmareste complectarea corecta a registrului de casa si a recapitulatiei zilnice a operatiunilor;

întocmeste, potrivit prevederilor legale, dari de seama si alte situatii statistice din domeniul financiar-contabil, pe care le înainteaza organelor în drept la termenele stabilite.

Pe linie functionala si informala, colaboreaza cu Directiile contabilitate, trezorerie si cu Serviciul organizare-resurse umane din cadrul Casei Centrale CREDITCOOP.

8) Compartimentul informatica

Este subordonat contabilului sef al cooperativei de credit, în functie de tipul acesteia si îndeplineste urmatoarele atributii:

asigura exploatarea în bune conditii a echipamentelor informatice si de comunicatie la nivelul cooperativei de credit;

propune solutii optime pentru dotarea cu tehnica de calcul si de transmitere a datelor, inclusiv de asigurare a service-ului la cooperativa de credit;

analizeaza si prezinta propuneri pentru transferarea, casarea si valorificarea echipamentelor de calcul;

propune masuri pentru utilizarea de parole si coduri aleatoare pentru prevenirea fraudelor si asigurarea secretului operatiunilor;

colaboreaza cu furnizorii de programe pentru protectia sistemului informatic.

Are legaturi functionale si informale cu Directiile informatica si trezorerie din cadrul Casei Centrale CREDITCOOP.

ORGANIGRAMA

Cooperativei de credit de gradul III

cu pâna la 5000 de membrii cooperatori

Banca coperatista Crisul Huedin


Nr.posturi : 8

din care :

- conducere : 2

SEDII

SECUNDARE

 

PREsEDINTE

 

COMITET ADMINISTRARE RISCURI

 

COMITET DE CREDITE

GARANTII sI RISC

 

CONTABIL sEF

 

COMITET AUDIT

 

1 AUDIT INTERN

 
CREDITARE

  - executie : 6 CONTROL

INTERN

 


Activitatea desfasurata de catre cooperativele de credit

Organizarea structurala a contabilitatii si forma de înregistrare contabila

Institutiile de credit, asa cum sunt ele definite prin Ordinul 1982/5 din 8 octombrie 2001 al ministrului finantelor si guvernatorul B.N.R, au in componenta bancile si organizatiile cooperatiste de credit Institutiile de credit au obligatia organizarii si tinerii contabilitatii conform Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completatile ulterioare, precum si a O.U.G. nr.97/2000, Ordinul nr. 1481/344/1997 al Ministrului Finantelor si Guvernatorul B.N.R. privind aplicarea planului de conturi pentru societatile bancare si normelor metodologice de utilizare a acestuia ; Ordinul 1982/5 din octombrie 2001 al ministrului finantelor si guvernatorului B.N.R. privind contabilitatea institutiilor de credit armonizata cu Directiva Comunitatii Economice Europene (C.E.E.) nr.86/635 si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

În calitate de unitati patrimoniale, cooperativele de credit, au obligatia sa asigure în conditiile legii urmatoarele:

întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul;

înregistrarea în contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

întocmirea bilantului contabil;

controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de cooperativa.



Documentele justificative care stau la baza înregistrarii în contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat în contabilitate.

Înregistrarea operatiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic cu respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de întocmire sau de intrare în unitate si sistematic în conturi sintetice si analitice cu ajutorul registrului jurnal si al cartii mari.

Inventarierea patrimoniului trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si pasiv care se înscriu în registrul inventar. Sunt supuse inventarierii si bunurile aflate temporar în pastrare, custodie sau altor scopuri apartinând tertilor.

Banca Nationala a României elaboreaza pentru institutiile de credit urmatoarele:

planul de conturi si normele metodologice de utilizare;

modelele bilanturilor contabile, formularele curente care se folosesc precum si normele metodologice de utilizare si completare.

La elaborarea planului de conturi si a normelor metodologice de utilizare sau avut în vedere reglementarile în vigoare si standardele internationale de contabilitate. Acestea nu constituie un temei legal pentru efectuarea operatiunii economico-financiare, ci servesc la reflectarea în contabilitate a acestora.

Planul de conturi utilizat contine noua clase de conturi simbolizate cu o cifra:

clasa 1 - operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare;

clasa 2 - operatiuni cu clientela;

clasa 3 - operatiuni cu titluri si operatiuni diverse;

clasa 4 - valori imobilizate;

clasa 5 - capitaluri proprii asimilate si provizioane;

clasa 6 - cheltuieli;

clasa 7 - venituri;

clasa 8 - bilant închidere si deschidere an;

clasa 9 - operatiuni din afara bilantului.

Conturile sunt ordonate în functie de lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor corelate cu normele stau la baza întocmirii bilantului contabil.

Conturile din clasa 8 se utilizeaza si pentru contabilizarea operatiunilor mandat în contul trezoreriei statului.

Contabilitatea se conduce în partida dubla si asigura:

a)  înregistrarea cronologica si sistematica în contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, în functie de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi si creditul altor conturi;

b) stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont;

c)  întocmirea zilnica si lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea între totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;

Pentru evaluarea elementelor patrimoniale se folosesc urmatoarele reguli:

a)      la data intrarii în patrimoniu, bunurile se evalueaza si se înregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care este costul de achizitie în cazul bunurilor procurate cu titlu oneros, valoare de utilitate pentru bunurile aduse ca aport la capitalul social si cost de productie în cazul bunurilor produse de banca. Creantele si datoriile se înregistreaza la valoarea lor nominala.

b)      evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita în functie de utilitatea bunului în unitate si pretul pietei. Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stabileste în functie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata;

c)      la încheierea exercitiului, elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta în bilantul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

d)      la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Bilantul contabil ofera o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului. Pentru a se realiza aceste obiective sunt respectate, cu buna credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile.

Principiile contabile aplicabile institutiilor de credit sunt cele prevazute de Legea Contabilitatii, adaptata la activitatea institutiilor de credit, tinîndu-se seama de specificitatea unor operatiuni.

Potrivit art. 20 al. 1 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care cooperativa de credit înregistreza periodic , cronologic si sistematic operatiunile efectuate, consemnate în documentele justificative.

Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt

Registrul jurnal - se înregistreaza în mod cronologic operatiunile patrimoniale în ordine cronologica a întocmirii documentelor justificative

Registrul inventar - document de înregistrare anuala , de înregistrare a tuturor documentelor patrimoniale de activ si pasiv prin gruparea rezultatelor inventarierii dupa natura lor, conform posturilor din bilantul contabil.

Registrul Cartea Mare - e înscriu pentru fiecare cont înregistrarile efectuate,  stabilind situatia fiecarui cont (rulaje, solduri); se întocmeste la sfîrsitul fiecarei luni pe baza recapitulatiei pe conturi a Jurnalului operatiunilor zilnice si a soldurilor finale ale lunii anterioare, se arhiveaza si se numeroteaza la compartimentul financiar- contabil al cooperativei de credit.

Registre - jurnale auxiliare:

Jurnalul operatiunilor zilei - document pentru înregistrarea cronologica si sistematica a miscarii patrimoniului cooperativei de credit. Serveste pentru întocmirea Registrului - Jurnal general si recapitulatiei pe conturi ; se întocmeste zilnic pentru operatiunile efectuate în ziua respectiva, respectiv a documentelor care reflecta miscarea patrimoniului, indiferent ca sunt în numerar sau fara numerar; se pastreza împreuna cu documentele justificative.

Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei- document pentru stabilirea rulajelor conturilor; furnizarea de date pentru efectuarea analizei economico- financiare a cooperativei de credit; serveste la întocmirea registrului Cartea mare; se întocmeste lunar prin preluarea rulajelor debitoare si creditoare din Registrul operatiunilor zilnice.

Cooperativa de credit este obligata sa prezinte Bancii Nationale a României situatiile financiare, constând în elemente ale bilantului contabil, precum si alte date solicitate, la termenele si în forma stabilite prin reglementari.

Incepând cu situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar al anului 2002, reglementarile de mai sus au fost aplicate de catre toate bancile, iar începând cu exercitiul financiar al anului 2003 acestea se aplica tuturor institutiilor de credit conform art.2 din Ordinul nr. 1982/2001.

Situatiile financiare anuale ale cooperativei de credit sunt urmatoarele :

a) bilantul (anexa 1);

b) contul de profit si pierderi (anexa 2);

c) situatia modificarilor capitalului propriu (anexa 3);

d) situatia fluxurilor de trezorerie (anexa 4);

e) politici contabile si note explicative (anexa 5).

Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei, a modificarii capitalurilor proprii si a fluxurilor de trezorerie ale cooperativei de credit pentru exercitiul financiar încheiat.

2.2. Operatiunile cu numerar

Organizatiile cooperatiste de credit trebuie sa-si gestioneze resursele si utilizarile de trezorerie în functie de doua obiective finale: sa-si procure resurse la cel mai mic cost si sa procedeze la fructificarea acestora în cele mai bune conditii de rentabilitate.

Managementul lichiditatii este una dintre cele mai importante activitati desfasurate de o organizatie cooperatista de credit ce are ca scop principal asigurarea fondurilor lichide pentru acoperirea obligatiilor financiare la un moment dat.

În acest sens organizatiile cooperatiste de credit trebuie sa dispuna de active lichide ce pot fi utilizate ca mijloace de plata, respectiv numerarul din casierie, rezerva minima obligatorie si disponibilitatile la vedere la alte instiutii de credit sau alte active care pot fi transformate rapid în astfel de mijloace, cum sunt depozitele interbancare, certificatele de trezorerie, depozitele intraretea si alte active de acest fel.

Prin crearea unei lichiditati corespunzatoare, organizatiile cooperatiste de credit pot onora solicitarile de plati în toate situatiile chiar si atunci când se confrunta cu retrageri masive.

Operatiunile cu numerar efectuate de cooperativele de credit si agentiile CREDITCOOP sunt reglementate de actele normative emise de B.N.R. si de normele CREDITCOOP.

Fondurile lichide necesare acoperirii obligatiilor de plata în numerar la nivelul cooperativelor de credit pot fi asigurate din:

numerarul existent în soldul casei

numerarul provenit din ridicarile de numerar de la agentia CREDITCOOP sau o alta banca comerciala

încasarile în numerar de la clienti reprezentând: dobânzi si rate la împrumuturile acordate, depuneri pentru constituiri de depozite noi, alte încasari.

Fiecare cooperativa de credit estimeaza zilnic nivelul obligatiilor de plata în numerar pentru ziua urmatoare.

- Cooperativa de credit efectueaza operatiuni de încasari si plati în numerar, prin casieriile proprii, în conformitate cu prevederile normelor metodologice, elaborate cu respectarea actelor normative în vigoare.

- Cooperativa de credit are organizate casierii în sediul propriu si în sediile punctelor de lucru - sedii secundare proprii.

Presedintele, contabilul sef si casierul central (casier dupa caz) sau înlocuitorii acestora raspund în cadrul cooperativei de credit, de organizarea, functionarea, securitatea si controlul activitatii de casierie, în conformitate cu prevederile legale. Acestia au, de asemenea, obligatia sa asigure respectarea tuturor dispozitiilor legale privind pastrarea, manipularea, transportul si paza numerarului si a celorlalte valori, în scopul asigurarii integritatii acestora.

Angajarea personalului la compartimentul casierie se face cu respectarea dispozitiilor legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii, raspunderea în legatura cu gestionarea bunurilor conform prevederilor Legii 22/1968, precum si orice alte reglementari în domeniu.

Operatiunile de încasari si plati în numerar sunt efectuate de casieri, care sunt gestionari de mijloace banesti si de alte valori, potrivit legii.

2.2.1. Organizarea compartimentului casierie

Compartimentul de casierie este organizat într-un spatiu special amenajat, în conditiile unei depline securitati. In acest scop, conducerea cooperativei de credit este obligata sa ia masuri pentru a asigura înzestrarea casieriei cu mijloace tehnice de paza si alarma, în functie de importanta valorilor pastrate, si sa asigure conditiile de pastrare a numerarului în cadrul unitatilor si de transport la si de la banca.

Programul de functionare a casieriilor este stabilit tinând seama de asigurarea conditiilor pentru buna deservire a tuturor clientilor.

- Usile casieriilor au sisteme de încuiere cu chei si se tin încuiate pe parcursul zilei de lucru.

- Este interzis personalului din casierie ca, în cazurile de parasire a locului de munca, din diverse motive, sa lase numerar sau alte valori pe mesele de lucru. De asemenea, este interzis personalului casieriei sa pastreze asupra sa, la locul de munca, serviete, sacose, posete sau alte asemenea obiecte.

- Este permis accesul în casierie doar casierilor, conducerii cooperativei de credit, informaticianului cooperativei de credit si conducerii agentiei Casei Centrale. Alti salariati au acces numai cu aprobarea conducerii.

In fiecare dimineata, înainte de începerea programului de lucru, toti salariatii casieriei, predau, în mod obligatoriu, întregul numerar propriu, pe care îl au asupra lor, unei persoane desemnate de conducator, la propunerea casierilor. Persoana desemnata pastreaza numerarul propriu al personalului casieriei în afara casieriei. Aceste sume sunt evidentiate, de catre angajatul desemnat, într-un registru special, în care se semneaza atât pentru predare partiala (în timpul pauzelor de lucru) cât si totala, si pentru primirea de numerar. Registrul se pastreaza de catre persoana desemnata de casieri.

a)    Evidenta si pastrarea numerarului

- Evidenta numerarului existent în casa de circulatie si tezaur precum si a miscarii acestuia, pe categorii si cupiuri, se tine zilnic in Registrul de tezaur, care este completat de catre casierul central.

- Evidenta încasarilor si platilor în numerar se tine cu ajutorul jurnalelor de încasari si plati editate pe calculator, care se întocmesc pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizeaza operatiunile efectuate si stabileste soldul casei.

- Soldul casei de circulatie de la sfârsitul zilei de lucru se transfera în tezaur (casa de bani).

Casierul central, dupa primirea la inchiderea operatiunilor zilnice, a situatilor de încasari si plati, a documentelor de casa de la casieri si dupa verificarea corectitudinii acestora, efectueaza înregistrarea operatiunilor zilei în registrul de tezaur.

Contabilul sef sau înlocuitorul acestuia verifica, în mod obligatoriu, în aceeasi zi sau cel mai târziu a doua zi, documentele de încasari si plati, daca soldul înscris în registrul de tezaur este stabilit corect. De asemenea, verifica si daca documentele de incasari si plati corespund cu cele inscrise în jurnalele de incasari si plati, precum si concordanta dintre soldul înregistrat la sfârsitul zilei de lucru în registrul de tezaur si soldul înregistrat în evidenta contabila.

Numerarul si alte valori ale cooperativelor de credit, punctelor de lucru ale acestora si ale agentiilor Casei Centrale se pastreaza în case de fier, iar documentele de casa în dulapuri metalice care se încuie ori de câte ori casierul paraseste încaperea. La sfârsitul zilei de lucru acestea se încuie si se sigileaza.

Se interzice pastrarea în casele de bani si în casierie a documentelor de plati sau încasari care nu au fost operate în jurnalele de încasari si plati.

Inainte de începerea activitatii zilnice casierul este obligat sa verifice integritatea sigiliilor si încuietorilor de la casele de fier sau de la dulapurile metalice. In cazul în care constata deteriorarea încuietorilor sau a sigiliilor casierul este obligat sa comunice deîndata acest lucru conducerii.

b) Detinerea si pastrarea cheilor si sigiliilor din casierie

- Casele de bani sunt prevazute cu doua chei, care sunt detinute de: casierul central (casier, dupa caz) si presedinte (contabil sef).

Detinatorii de chei vor avea fiecare câte un sigiliu metalic, pe care va fi gravata numarul si functia, respectiv: numarul 1 pentru presedinte (contabil sef), numarul 2 pentru casier central (casier), cu numarul 3 si în continuare pentru casierii punctelor de lucru ale cooperativelor de credit. Acolo unde se considera necesar detinatorii de chei si sigilii pot însarcina si alti salariati cu pastrarea acestora.

Casierul central si casierii de la punctele de lucru sigileaza, personal, zilnic casele de bani.

Detinatorilor de chei si sigilii le revin urmatoarele sarcini principale: sa respecte normele de casierie privind închiderea casei, sa nu încredinteze cheile sau sigiliile altui detinator de chei sau altor persoane.

- Detinatorii de chei sunt obligati sa pastreze cheile si sigiliile metalice în case de bani sau dulapuri metalice în deplina securitate.

In cazul în care unul din detinatorii de chei este nevoit sa lipseasca de la serviciu, acesta este obligat sa predea înlocuitorului sau valorile aflate în casierie, precum si cheile sau sigiliile metalice pe care le detine. Predarea - primirea se consemneaza intr-un proces-verbal, în care se semneaza atât de predator cât si de primitor.

- Dublurile cheilor din casierie se pastreaza în plic sigilat la o destinatie de maxima incredere si securitate stabilita de presedintele cooperativei de credit.

Organizarea si functionarea caselor de circulatie (încasari si plati)

- Inainte de inceperea zilei de lucru casierul principal procedeaza la transferul din tezaur în casa de circulatie a sumelor necesare efectuarii operatiunilor de încasari si plati ale zilei respective. Toate sumele încasate si platite în timpul de functionare a casieriei se înregistreza în casa de circulatie in ziua in care au fost efectuate aceste operatiuni. La incheierea zilei de lucru soldul caselor de circulatie se remite (transfera) în tezaur.

a)    Functionarea caselor de circulatie

- Sursele de numerar ale casieriei cooperativei de credit pot fi:

- depuneri de numerar de la titularii de cont (membrii cooperatori, persoane fizice, si juridice);

- ridicari de numerar de la Agentia Creditcoop la care este arondata sau de la Banca Nationala a României;

- alimentari cu numerar prin transferuri de la alte cooperative de credit sau agentii, prin redistribuirea excedentului de numerar;

- alimentari cu numerar de la punctele de lucru ale aceleiasi organizatii cooperatiste;

- alte incasari in numerar generate de functionarea cooperativei de credit.

- Incasarile in numerar ale cooperativelor de credit si agentiilor altele decât ridicarile de numerar sau alimentarile de la alte institutii de credit, se fac prin casa de circulatie, in baza documentului « Foaie de depunere » editat pe calculator.

Pentru incasarile efectuate pe baza documentului « Foaie de depunere », eliberat de calculator se procedeaza astfel:

- exemplarul 1 editat de calculator, cu stampila unitatii si semnatura casierului de primire a banilor, se elibereaza depunatorului;

- exemplarul 2 editat de calculator, este folosit ca document justificativ de efectuare a incasarilor si se ataseaza la jurnalul de incasari al zilei.

- Casierii organizatiilor cooperatiste pot efectua plati în numerar constând in:

- ridicari de numerar ale clientilor din conturile lor curente, la cererea acestora, plata facandu-se titularului de cont sau imputernicitilor legali;

- depuneri de numerar la Agentia Creditcoop la care este arondata cooperativa de credit sau la Banca Nationala a României;

- transferuri de numerar intre casieriile aceleiasi cooperative de credit;

- transferuri de numerar intre institutiile de credit;

- achitarea obligatiilor, rezultate din activitatea curenta, fata de terti si de salariatii poprii, in baza documentului « Dispozitie de plata ».

Platile în numerar, altele decât ridicarile de numerar ale clientilor persoane fizice, se fac pe baza de documente de plata vizate pentru control financiar preventiv de catre contabilul sef sau înlocuitorul acestuia.

- La primirea acestor documente de plata, contabilul însarcinat cu efectuarea acestor operatiuni verifica:

- existenta, valabilitatea si autenticitatea semnaturilor prin care se dispune plata, prin confruntarea acestora cu semnaturile din fisa de depunere;

- existenta anexelor la documentul de plata.

In cazul nerespectarii uneia din aceste conditii, contabilul înapoiaza documentele pentru completare, si numai dupa aceasta remite casierului documentele respective in vederea efectuarii platilor.

- Platile în numerar se fac numai persoanelor indicate in documente sau celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata.

Pentru platile efectuate catre persoanele fizice, inclusiv membrii cooperatori, casierul solicita acestora actele de identitate, înscriind pe documentele de plata seria si numarul actului respectiv. Persoanele care primesc numerarul semneaza pe documentul de plata, respectiv « Foaia de retragere » indicând data primirii sumei.

Dupa efectuarea platii, casierul aplica pe document stampila cu textul achitat.

b)    Plafonul de casa

Cooperativele de credit solicita agentiilor la care sunt arondate, stabilirea unui plafon pentru casa de circulatie. Acest plafon este solicitat avându-se în vedere nivelul mediei zilnice a platilor efectuate in decursul unei luni considerata semnificativa.

Casa Centrala stabileste pentru fiecare cooperativa de credit arondata un plafon de casa in conformitate cu reglementarile proprii. Periodic, in functie de necesitati, plafonul poate fi revizuit pentru a se asigura efectuarea in bune conditii a platilor, evitându-se, totodata, imobilizarea de numerar în casa de circulatie. Sumele in numerar aflate in casierie, care depasesc plafonul de casa stabilit, pot fi depuse in ziua lucratoare imediat urmatoare la agentia Creditcoop unde cooperativa de credit este arondata, la o alta cooperativa de credit, sau vor fi utilizate, in cazuri justificate, pentru acoperirea necesarului de plati ale unitatii în urmatorele 3 zile.

- Platile în numerar catre persoane juridice furnizori de servicii si utilitati, catre unitatile din cadrul retelei sunt acceptate in limita unui plafon zilnic de maxim 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica de acest tip fiind admise in limita unui plafon de 5.000 lei. Tot in aceasta categorie se incadreaza si platile catre angajatii proprii cu titlul de avansuri pentru aprovizionari diverse. Aceste plafoane se pot modifica in functie de prevederile legale in vigoare.

Pentru aceste exceptii de la regula, cooperativele de credit solicita documentele necesare care sa ateste destinatia sumelor respective.

c)     Verificarea si impachetarea bancnotelor si monedelor metalice

Numerarul incasat se verifica, se numara, si se impacheteaza de catre casier. Verificarea numerarului se face numarându-se bancnotele bucata cu bucata, astfel ca in timpul numararii sa se poata observa intreaga suprafata a acestora. In cazul in care in timpul numararii se observa bancnote sau monede metalice deteriorate acestea vor fi inapoiate deponentului pentru a fi inlocuite.

d) Regularizarea plusurilor sau minusurilor de numerar

In cazul in care la sfârsitul zilei de lucru, odata cu verificarea soldului casei, se constata diferente de numerar in plus sau in minus, se va proceda astfel:

- minusurile de numerar inregistrate se platesc in aceasi zi de catre casierul din vina caruia s-a inregistrat minusul, sau cel mai târziu a doua zi;

- plusurile de numerar constatate la sfârsitul zilei calendaristice se inregistreaza in evidenta contabila in contul "Alti creditori", pâna la clarificare.

e) Evidenta, controlul si închiderea casei

La casieria si ghiseele de la sediul cooperativei de credit si la cele de la punctele de lucru, precum si cele de la agentiile Casei Centrale contabilul sef ori alta persoana imputernicita de presedintele cooperativei este obligat sa efectueze la sfârsitul zilei de lucru controlul si inchiderea casei, semnând in registrul de tezaur.

La sfârsitul zilei de lucru casele de circulatie nu vor prezenta sold acesta urmând a fi transferat in tezaur.

Documentele de casa se claseaza in fiecare zi intr-un dosar in urmatoarea ordine: documentele de incasari atasate jurnalului de incasari, documentele de plati atasate jurnalelor de plati. Documentele astfel arhivate se pastreaza într-un loc sigur în incinta casieriei.

Controlul numerarului si al celorlalte valori gestionate de catre compartimentul casierie se efectueaza astfel:

- lunar de catre contabilul sef;

- cel putin o data pe an de catre organele de control financiar de gestiune desemnate de Creditcoop;

- la 31 decembrie al fiecarui an, ocazie cu care se efectueaza in mod obligatoriu inventarul valorilor aflate in gestiunea casieriei, inventarul efectuându-se de persoanele desemnate de conducerea unitatii in comisia de inventariere;

- de câte ori se considera necesar de catre conducerea unitatii;

- la schimbarea detinatorilor de chei;

- la predarea-primirea gestiunii de casa.

Compartimentul casierie este dimensionat, ca numar si functii în raport cu volumul de activitate. In conditiile unui volum restrâns de activitate toate atributiile compartimentului pot reveni unui singur casier.

Functia de casier nu poate fi exclusa din organigrama organizatiei cooperatiste de credit.

2.3. Trezoreria operatiunilor fara numerar

Cooperativele de credit efectueaza operatiuni de încasari si plati fara numerar prin contul curent deschis la agentia CREDITCOOP, iar Casa Centrala si agentiile sale efectueaza operatiunile de încasari si plati prin contul curent deschis de acestea la B.N.R. si sucursalele acesteia.

La nivelul cooperativelor de credit prin trezoreria operatiunilor de încasari si plati fara numerar se urmareste zilnic stadiul realizarii rezervei minime obligatorii si a necesarului de asigurat pentru perioada ramasa de constituire a rezervei minime obligatorii.

Pentru realizarea cerintelor de mai sus fiecare cooperativa de credit trebuie sa cunoasca pentru ziua urmatoare ce plati se vor efectua prin contul curent, daca disponibilul existent în cont este suficient, ce încasari s-au efectuat în cont si cu ce sold al contului curent se închide ziua.

Functie de aceste informatii se pot lua decizii fie de plasare de surse când acestea sunt excedentare fie de atragere de surse când acestea sunt insuficiente.

Soldul zilnic al contului curent deschis la agentia CREDITCOOP se determina conform "Situatiei" prezentate în anexa nr.1, cu ajutorul careia se determina si stadiul de realizare a rezervei si a necesarului de asigurat pentru zilele ce au ramas din perioada de constituire precum si necesarul de surse ce trebuie atras, sau excedentul ce trebuie plasat pe piata retelei CREDITCOOP.

Operatiunile fara numerar sunt efectuate prin decontarea din contul de disponibilitati al cooperativei, deschis la Agentia Cluj Napoca, prin emiterea ordinelor de plata (OP), în nume propriu al cooperativei sau prin retransmiterea OP-urilor emise de clientii cooperativei, din sumele pe care le au în conturile de disponibilitati, deschise la cooperativa de credit si punctele sale de lucru.

BANCA COPERATISTĂ CRIsUL HUEDIN

Cod informatic: 0600

Anexa.1

Data: 01/07/2008

BAZA DE CALCUL

Sold mediu cont curent

Diferenta zilnica

Data

Sold

Nr.zile

O.K.

Minus




TOTAL

NECESAR

Diferenta

O.K.

Media zilnica

Necesar

Diferenta

O.K.

Nr Zile:

Strategia managementului lichiditatii

Conform prevederilor din normele B.N.R. nr.1/2001 care reglementeaza nivelul minim de lichiditate, pentru limitarea riscului de lichiditate institutiile de credit sunt obligate sa stabileasca strategii în domeniul managenetului lichiditatii.

Managementul lichiditatii este una dintre cele mai importante activitati desfasurate de institutiile de credit al carei obiectiv principal este asigurarea corespunzatoare cu fonduri lichide pentru acoperirea obligatiilor de plata la un moment dat .

Neasigurarea unei lichiditati corespunzatoare la nivelul consolidat al Casei Centrale poate avea efecte negative asupra activitatii de ansamblu a retelei cât si asupra imaginii si a rezultatelor financiare prin cresterea costurilor pentru sursele atrase.

Managementul lichiditatii curente

Managementul lichiditatii curente este monitorizat de catre conducerea Casei Centrale, iar administrarea curenta are loc în cadrul Directiei (Serviciului) de trezorerie - pentru atragerea resurselor necesare satisfacerii obligatiilor de plata rezultate din angajamentele clientilor si ale unitatilor Casei Centrale.

Pentru administrarea curenta a lichiditatii, Directia (Serviciul) de trezorerie colaboreaza cu celelalte directii de specialitate din cadrul Casei Centrale precum si cu agentiile teritoriale ale acesteia.

Managementul lichiditatii curente se realizeaza prin informarile operative transmise de agentiile si directiile Casei Centrale.

4. Activitatea de creditare

4.1. Acordarea de credite persoanelor fizice

Acordarea de credite membrilor cooperatori reprezinta principala activitate a cooperativelor de credit care se desfasoara în conformitate cu strategia de dezvoltare a retelei Creditcoop, cu cerintele de prudentialitate bancara prevazute de OUG nr.97/2000 si de reglementarile BNR.

Creditul bancar este operatiunea prin care cel împrumutat(debitorul) ia în stapînire imediata resurse(bani) în schimbul unei promisiuni- angajament de rambursare viitoare, însotite de plata unei dobânzi ce remunereaza cooperativa de credit.

Obiectul creditului îl constitue banul. Subiectele raportului de credit sunt: Creditorul (Cooperativa de credit) si debitorul ( persoane fizice si juridice).

Promisiunea (angajamentul de rambursare) constitue un element esential al raportului de credit si necesita angajarea unei garantii.

4.1.1. Principii si conditii generale de acordarea a creditelor

Operatiunile privind acordarea de credite membrilor cooperatori, efectuate de catre cooperativele de credit din reteaua Creditcoop, au la baza prudenta, ca pricipiu fundamental, precum si urmatoarele principii si conditii generale:

credibilitatea, care presupune cunoasterea membrului cooperator, solicitant de credit printr-o profunda activitate de informare si documentare cu privire la calitatile morale si profesionale , reputatia la locul de munca, situatia materiala , prin prisma veniturilor pe care le are.

solvabilitatea, reprezinta capacitatea membrului cooperator de a rambursa la scadenta creditul acordat si dobânda aferenta, potrivit obligatiilor asumate prin contractul de credit.Activitatea de acordare de credite membrilor cooperatori, se bazeaza pe identificarea si evaluarea cît mai exacta a capacitatii de plata a solicitantului, ca principala sursa de plata a creditelor.

alte conditii ale activitatii de creditare: respectarea de catre debitori a obligatiilor asumate prin contractul de credit încheiat, aplicarea prevederilor Normelor B.N.R. privind limitarea riscului de credit al cooperativei de credit, consemnarea în documente contractuale a tuturor operatiilor de credit si garantie etc.

Contractele de credit încheiate de cooperativa de credit cu membrii cooperatori, precum si garantiile reale si personale aduse în scopul garantarii creditului, constitue titluri executorii conform prevederilor O.U.G. nr.97/2000 modificata si completata prin Legea nr.200/2002.

De la data investirii cu formula executorie a contractelor de credit, creditul si dobânda aferenta se înregistreaza în afara bilantului contabil, iar dobânzile se vor calcula în continuare si se vor evidentia în afara bilantului contabil, urmând ca la încasarea acestora sa se evidentieze în bilantul contabil în mod corespunzator.

Creditele acordate membrilor cooperatori aflati în relatii speciale cu cooperativa de credit sau salariatii, inclusiv familiile lor, pot fi permise numai în conditiile stabilite de Normele Bancii Nationale a României nr.8/1999, modificate si completate prin Normele nr.20/2002, precum si de normele proprii elaborate în acest scop de catre Creditcoop Casa Centrala.

Resursele de creditare

Resursele proprii - sunt constituite din capitalul subscris si varsat de membrii cooperatori si beneficiile distribuite si înglobate în fonduri de rezerva si risc.

Resurse atrase - Capitalul împrumutat

Capitalul împrumutat- fondurile pe care membrii cooperatori le încredinteaza cooperativei de credit sub forma de depozite colaterale (fondul social), depozite la vedere sau la termen- constitue principalele fonduri care alimenteaza operatiunile de credit ale cooperativei de credit.

Depozite colaterale - pentru a putea beneficia de credite membrii cooperatori trebuie sa constituie un depozit colateral - fond social care sa reprezinte cel putin 2% din valoarea creditului solicitat si care are un caracter de întrajutorare reprezentând sursa de finantare, pentru care membrii cooperatori pot primi o dobânda aprobata de catre adunarea generala, acest fond se poate constitui si din disponibilitatile existente sau constituite în contul clientului în ziua acordarii creditului.

Depozitele la vedere reprezinta o parte importanta a fondurilor depuse de persoanele fizice si juridice la cooperativa de credit. Depunatorii pot retrage(folosi) fondurile când doresc, iar pentru sume mai mari se solicita un preaviz de 24 ore, deoarece sumele respective nu se tin nefructificate.

Depozitele la termen (scadenta) sunt cele pentru perioade fixe între 1 luna si 12 luni.

Soldurile creditoare ale conturilor curente sunt formate din soldurile existente si pe care titularii de cont le lasa neîntrebuintate, pentru o perioada mai mare sau mai mica de timp si pe care cooperativa de credit le foloseste pe durata existentei lor.

Cooperativele de credit pot acorda urmatoarele tipuri de credite:

a)      credite cu rate lunare egale pe toata durata derularii creditului si cu dobânda calculata la sold si încasata lunar.

b)      credite cu rate lunare inegale (anuitate) si cu dobânda calculata la sold pe toata durata derularii creditului

c)      cu rate de credit egale sau inegale, a caror scadente sunt stabilite la termene mai mari de o luna, în acest caz dobânda se va calcula si încasa lunar.

4.1.2. Destinatia si conditiile de acordare a creditelor, termene de creditare

B1. Destinatia creditului: în functie de destinatie cooperativele de credit din reteaua Creditcoop acorda membrilor cooperatori credite cu urmatoarele destinatii:

a)      constituirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa.

b)      practicarea unor activitati de prestari servicii, inclusiv pentru achizitionarea de masini si utilaje specifice pentru persoane fizice autorizate.

c)      dezvoltarea productiei agricole în gospodariile proprii (procurarea de seminte, material saditor, îngrasaminte, erbicide, fungicide; executarea lucrarilor agricole; înfiintarea de plantatii pomicole si viticole; de culturi agricole si legumicole; achizitionarea de animale de productie, reproductie si tractiune; achizitionarea de masini, utilaje, mijloace de transport, inventar agricol etc.)

d)      comercializarea produselor obtinute din productia agricola în gospodariile proprii si efectuarea unor activitati de agroturism, alimentatie publica si achizitionarea de masini, utilaje de mijloace de transport specifice acestor activitati.

e)      pentru evenimente deosebite (plata unor forme de scolarizare; vacanta si calatorii; participarea la conferinte si simpozioane organizate în strainatate; proteze si tratamente medicale; decese; casatorii; accidente grave; calamitati naturale etc.)

f)        credite de consum pentru achizitionare de bunuri, nevoi personale sau ale familiei si gospodariei acestora, cu exceptia celor prevazute la literele a)-e).

Membrii cooperatori au obligatia de a declara scopul pentru care solicita creditul.

B2. Conditii generale de creditare - pentru a putea beneficia de credite, membrii cooperatori trebuie sa constitue la cooperative de credit un fond social care sa reprezinte cel putin 2% din valoarea creditului solicitat, acest fond se poate constitui si din disponibilitatile existente sau constituite în contul clientului în ziua acordarii creditului. Membrii cooperatori care au beneficiat de credite pot retrage fondul social, în conditiile stabilite prin actul constitutiv al cooperativei, numai dupa 2 ani de la data achitarii ultimei rate(principal si dobânda) din creditul respectiv. In situatia când un membru cooperator este exclus din cooperativa de credit conform prevederilor actului constitutiv, fondul social detinut de acesta va fi lichidat la data excluderii pentru acoperirea totala sau partiala a debitului respectiv.

4.1.3. Tipuri de credite

Credite pe termen scurt (pâna la 12 luni)

Credite pe termen mediu (între 1 si 5 ani).

4.1.4. Analiza documentatiei, aprobarea si garantarea creditelor

D1. Analiza documentatiei -pentru a putea beneficia de credite membrii cooperatori completeaza o cerere de credit, în care consemneaza datele sale de identificare( numele si prenumele, domiciliul si adresa, codul numeric personal, ocupatia, unitatea la care lucreaza si alte date de identificare), precum si valoarea creditului solicitat, destinatia acestuia si termenul de rambursare.

Aprobarea creditelor solicitate de membrii cooperatori, se face în baza unei documentatii de credit care cuprinde:

cererea de credit

copia actului de identitate

adeverinta de venit din salariu, pentru solicitant si giranti

adeverinte din care sa rezulte ca detin teren agricol, pentru solicitantii care obtin venituri din agricultura.

documente privind alte venituri ale solicitantului

angajamente de plata

acte care sa ateste proprietatea asupra bunurilor mobile sau imobile ce vor servi la garantarea creditului.

alte acte pe care cooperativa de credit le considera necesare pentru aprecierea solvabilitatii si bonitatii solicitantului de credite.

Analiza bonitatii clientului si evaluarea riscului de creditare revine inspectorului de credite.

In cadrul acestei analize se urmareste prezentarea tuturor documentelor necesare întocmirii dosarului de credit, procedîndu-se si la verificarea pe teren a patrimoniului si a bunurilor mobile si imobile ce se propun a fi aduse în garantie, pentru a constata existenta si starea fizica a fiecarui bun în parte, gradul de uzura si respectiv daca evaluarea a fost facuta corect. Aceasta operatiune este facuta de catre evaluatorul tehnic, respectiv persoana împuternicita de Consiliul de Administratie al cooperativei de credit. In situatia în care se constata ca nu au fost respectate conditiile de evaluare, se fac interventiile de completare a garantiilor.

Analiza serviciului datoriei se face pe toata perioada derularii creditului prin aplicarea prevederilor Regulamentului B.N.R. nr.5/2002 completat si modificat de Regulamentul B.N.R. nr.7/2002 referitor la clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si la constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

D2. Garantarea creditului- reprezinta asigurarea recuperarii creditului în cazul în care debitorul nu respecta obligatiile contractuale se face pe baza garantiilor asiguratorii care sunt:

a)      Garantii reale - reprezinta mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin afectarea unui bun al debitorului sau al unui tert. Ele pot fi:

gajul asupra bunurilor mobile achizitionate din credit;

gajul asupra altor bunuri mobile aflate în proprietatea solicitantului, fara deposedarea bunurilor garantate;

ipoteca imobiliara asupra imobilelor aflate în proprietatea titularului creditului sau ale garantilor.

Contractul de garantie reala este titlu executoriu. In cazul în care debitorul nu îsi îndeplineste obligatiile fata de cooperativa de credit, garantia reala îi da dreptul creditorului garantat de a intra în posesie sau de a retine bunul afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pentru a-si obtine plata obligatiilor garantate. Bunurile cumparate din credit se pot lua în garantie daca celelalte elemente (ipoteca, gajul) nu acopera valoarea creditului si a dobânzilor datorate.

b)      Garantii personale - garantia personala este mijlocul juridic de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane fizice se angajeaza printr-un contract accesoriu încheiat cu cooperativa de credit, sa plateasca acesteia datoria debitorului, în cazul în care nu o va putea plati el insusi.Aceste garantii personale sunt:

Fidejusiunea sau cautiunea- care reprezinta un contract accesoriu unilateral prin intermediul caruia o persoana numita fidejusor se obliga fata de un creditor(cooperativa de credit) sa execute obligatia asumata de debitorul cooperativei, în cazul în care acesta n-ar executa-o el însusi.

depozite pe termen - reprezinta o garantie materiala sub forma baneasca depusa de debitor sau de garant la cooperativa. Pentru ca depozitul sa fie acceptat ca o garantie a creditului, este necesar ca inspectorul de credite sa verifice îndeplinirea urmatoarelor conditii: valoarea depozitului sa acopere valoarea creditului solicitat si dobânda aferenta, termenul de valabilitate al depozitului, semnaturile autorizate ale agentului economic care constitue depozitul.

depozite colaterale constituite pentru garantarea creditului,

garantii banesti din câstigurile realizate conform adeverintei de venit eliberata de firma unde este angajat debitorul sau girantii.

Se poate opta pentru o forma sau alta de garantare astfel încât garantia sa acopere în proportie de 120% valoarea creditului plus dobânda aferenta. Procentul de 120% se obtine din însumarea elementelor:

valoarea bunurilor mobile aduse în garantie;

valoarea ipotecii bunurilor imobiliare;

depozitele pe termen constituite;

depozitele colaterale constituite;

valoarea câstigurilor nete ale titularilor si garantilor conform adeverintelor de venit.

Pentru bunurile mobile gajate se încheie contract de garantie mobiliara (gaj) fara deposedare, care se înregistreaza în arhiva electronica de garantii reale mobiliare din judetul respectiv.

Pentru bunurile imobile (cladiri) aduse drept garantii asiguratorii se încheie contracte de garantii imobiliare, numite si ipoteci. Contractul de ipoteca se poate încheia cu debitorul, în cazul în care imobilul este proprietatea sa, ori cu garantii pentru imobile proprietatea acestora. Evaluarea bunurilor gajate si/sau ipotecate, constituite drept garantii pentru creditul acordat, se efectueaza la valoarea justa a acestora (suma la care poate fi tranzactionat un activ, de buna voie, între parti aflate în cunostinta de cauza). Pentru creditele garantate cu bunuri ipotecate sau gajate si a caror perioada de rambursare este mai mare de 12 luni, cooperativa de credit are obligatia verificarii faptice a garantiilor, cel putin o data pe an.

D3. Aprobarea creditului - Inspectorul de credite, un membru al comitetului de credite, garantii si risc sau al Consiliului de administratie, dupa caz, analizeaza documentatia depusa de solicitantul de credit si întocmeste referatul pentru îndeplinirea conditiilor de aprobare a creditului. Referatul este prezentat comitetului de credite, garantii si risc sau Consiliului de Administratie, dupa caz, cu propunerea de aprobare sau respingere. Comitetul de credite, garantii si risc delibereaza, propunînd aprobarea sau respingerea creditului. Creditele acordate de cooperativa de credit se aproba de catre Consiliul de Administratie. Consiliul de Administratie poate delega atributia de aprobare a creditelor conducatorilor cooperativei, în conditiile prevazute în actul constitutiv si cu respectarea normelor de acordare a creditelor. Creditele astfel aprobate sunt ratificate de Consiliul de Administratie, în prima sa sedinta. Solicitantii ale caror cereri nu au fost aprobate sunt înstiintati asupra motivelor respingerii, în termen de 15 zile de la data când s-a luat hotarârea respectiva.

D4. Acordarea creditului - se face în raport cu sursele disponibile ale cooperativei de credit prin virarea sumei respective din contul de împrumut în contul curent al clientului, suma din contul curent fiind la dipozitia titularului. Acordarea creditului se face numai la solicitarea membrului cooperator, si este însotita de emiterea scadentarului (schemei de reambursare a creditului), dobânda asupra creditului se calculeaza din ziua acordarii. Contractul de credit si anexa sa - scadentarul , întocmit în doua sau trei exemplare, dupa caz, sunt repartizate astfel: primul exemplar se pastreaza la unitatea creditoare, al doilea se înmâneaza beneficiarului, iar al treilea se utilizeaza numai pentru solicitantii încadrati cu contract de munca, care achita ratele prin retineri din salariu si se trimite la unitatea unde este angajat beneficiarul de credit.

4.1.5. Scadentarea, rambursarea, reesalonarea si rescadentarea creditului.

E1. Scadenta creditului - durata de rambursare a creditului este perioada de timp care curge de la data stabilita pentru rambursarea primei rate a creditului sau data stabilita pentru plata primei dobânzi pâna la data prevazuta în scadentar si în contractul de credit pentru rambursarea ultimei rate.

Pentru toate categoriile de credite ce se acorda de cooperativa de credit se stabilesc scadente certe, care se înscriu în scadentarele anexe la contractele de credite încheiate cu beneficiarii.

Scadentele se stabilesc prin negociere între cooperativa de credit si clienti, având la baza capacitatea de plata a clientilor si încasarile si platile pe perioada de creditare.

E2. Rambursarea creditului - se face în rate platibile la termenele stabilite în scadentar, anexa obligatorie la contractul de credit. Rambursarea creditelor se face din încasarile realizate de clienti sau din depuneri de numerar în contul ratelor. Diferenta ramasa neachitata se trece la credite restante.



E3. Reesalonarea ratelor de credit - în cazuri justificate economic, cooperativa poate aproba reesalonarea datoriilor existente în sold sau prelungirea scadentei finale daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

reesalonarea datoriilor existente în sold sau prelungirea scadentei finale vor conduce la refacerea capacitatii de plata a debitorului si vor crea premisele pentru achitarea datoriilor;

aceste facilitati nu vor afecta lichiditatea curenta a cooperativei.

Rata neachitata la termen intra în restanta în prima zi dupa scadenta, de când începe sa se calculeze dobânda de penalizare si urmeaza sa se actioneze pentru recuperarea creditului restant si a dobânzilor, potrivit prevederilor legale.

Pentru creditul restant, debitorul plateste, în plus fata de dobânda practicata pentru creditul curent, o dobânda penalizatoare de 10% pe an, calculata de la data intrarii la restanta pâna la data achitarii acesteia, si este clauza care se înscrie obligatoriu în contractul de credit. Cheltuelile legate de urmarirea ratelor si a dobânzilor restante reprezentând contravaloarea telefoanelor, a deplasarilor la domiciliul debitorului, a cheltuelilor postale etc. se suporta de catre debitor. Pentru membrii cooperatori beneficiari de credite care nu au venituri lunare sigure (producatori agricoli) termenele de rambursare pot fi esalonate la intervale mai mari de o luna, respectiv la doua, trei sau sase luni, situatie în care dobânda se va încaseaza, în mod obligatoriu, lunar.

În cazul în care debitorul nu-si executa obligatiile asumate prin contractul de credit si nu se reuseste determinarea acestuia sa-si achite datoriile restante se va trece la investirea cu formula executorie a contractului de credit si a contractelor de garantie si la executarea silita, conform prevederilor Codului de Procedura Civila.

E4. Rescadentarea creditului- aceasta procedura presupune schimbarea termenului final al platii creditului în sensul prelungirii acestuia. Rescadentarea creditului se practica numai în cazuri exceptionale bine justificate, constituind cea mai buna solutie pentru refacerea capacitatii de plata a clientului cu implicatii benefice asupra cooperativei de credit, în scopul recuperarii creditului si dobânzilor aferente.

Daca, în urma analizei s-a ajuns la concluzia aprobarii cererii pentru rescadentare se urmareste ca valoarea de piata a garantiilor sa acopere, conform normei actuale, creditul si dobânzile aferente, altfel se solicita completarea garantiilor.

Dupa aprobarea prelungirii scadentei si a noilor termene de plata se încheie Actul aditional la contractul de credit, semnat de cooperativa de credit si client.

Creditele de consum sunt acele credite acordate în vederea achizitionarii de bunuri, satisfacerii nevoilor personale ale membrilor sau ale gospodariilor acestora fiind altele decât cele mentionate la litera a-e. Pentru a beneficia de un credit de consum trebuie ca în evaluarea bonitatii clientului sa se tina cont de faptul ca ratele de platit respectiv principalul plus dobânda sa nu depaseasca 30% din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei sale. Daca creditul de consum are ca destinatie achizitionarea de bunuri solicitantul trebuie sa prezinte garantii personale din partea unor terti sau sa achite un avans de minim 25% din valoarea respectivelor bunuri.

În conformitate cu prevederile legii privind transparenta creditelor de consum nr. 289/24.06.2004 începând cu anul 2005 bancile si magazinele trebuie sa afiseze dobânda anuala medie DAE care include în formula de calcul toate costurile pe care trebuie sa le suporte un client pentru a beneficia de un credit.

Specific pentru solicitarea creditelor de consum de catre membrii cooperatori este Declaratia pe proprie raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si familiei acestuia, în care mentioneaza în mod special obligatiile de venit exigibile si neonorate la scadenta.

4.2. Acordarea de credite persoanelor juridice

Cooperativele de credit pot acorda credite si persoanelor juridice care au sediu social si îsi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei pe urmatoarele termene:

1. Creditele pe termen scurt se acorda pe o durata ce nu depaseste 12 luni, pentru:

Aprovizionari în vederea constituirii de stocuri de materii prime si materiale,energie,combustibil,marfuri etc. necesare realizarii si finalizarii productiei de marfuri care au desfacere asigurata, executarii de lucrari si prestari servicii, comert si altele;

Stocuri si cheltuieli sezoniere. Aceste credite se acorda pentru stocuri si cheltuieli sezoniere de materii prime si produse, numai agentilor economici care constituie astfel de stocuri;

Destinatii speciale conform hotarârilor guvernamentale.

Creditele speciale acordate în baza unor hotarâri guvernamentale au la baza conventiile încheiate de Casa Centrala Creditcoop cu alte ministere si institutii financiare, beneficiarii creditelor fiind clientii mentionati în hotarârile guvernamentale.

2. Credite pe termen mediu se acorda pentru realizarea unor obiective, respectiv:

amenajarea spatiilor comerciale si a cladirilor proprii,închiriate,preluate în concesiune sau în locatie de gestiune;

achizitionarea unor masini si utilaje pentru agricultura,comert, mijloace de transport etc.;

achizitionarea de animale de productie,reproductie,si de tractiune;

achizitionarea de tehnologii noi, linii de fabricatie etc.

Acordarea de credite pe termen mediu se va efectua numai pentru clientii care desfasoara operatiuni prin unitatile din reteaua Creditcoop si care prezinta garantii materiale si morale cu privire la posibilitatile de rambursare a obligatiilor asumate prin contracte.

Din punct de vedere al termenului creditele pe termen mediu se acorda pe o perioada de 1-5 ani.

Principiul fundamental este "prudenta" cu efect direct în limitarea riscului insolvabilitatii, o cerinta prudentiala este aceea ca expunerea fata de un singur debitor sa fie de maxim 25% din fondurile proprii, iar totalul creditelor acordate persoanelor juridice nu poate depasi 25% din totalul activelor.

Cooperativele nu pot acorda credite urmatoarelor categorii de persoane juridice:

clienti cu situatie financiara necorespunzatoare si cu performanta financiara în categoria C, D, E, rai platnici

clienti cu credite restante sau dobânzi neachitate la scadenta

clienti cu o conducere de o profesionalitate si moralitate îndoielnica

clienti de tipul organizatii non profit.

Instrumentarea unui dosar de credit presupune în mod obligatoriu parcurgerea urmatoarelor etape:

identificarea si documentarea - presupune identificarea clientului si stabilirea conditiilor de principiu

documentatia tehnico-economica - presupune analizarea cererii de creditare si a documentelor societatii

analiza bonitatii clientilor si evaluarea riscului de creditare presupune:

analiza formala - vizeaza prezentarea documentelor si evaluarea pe teren a bunurilor mobile si imobile propuse pentru garantie;

analiza afacerii;

analiza situatiei patrimoniale si a indicatorilor de eficienta: lichiditate, solvabilitate, gradul de îndatorare, situatii preluate pe baza situatiilor financiare periodice;

analiza performantelor financiare - reprezinta potentialul si soliditatea financiara stabilita pe baza unui ansamblu de factori calitativi si cantitativi. Performanta financiara se evalueaza pe o scala de la A la E în ordinea descrescatoare a calitatii în functie de punctajul obtinut. Pot beneficia de credite numai clientii cu performante financiara A sau B

garantarea creditelor se face sub forma de:

garantii reale: imobiliare (ipoteca) sau mobiliare (bunuri mobile corporale sau necorporale)

garantii personale - modalitatea prin care una sau mai multe persoane fizice sau juridice se angajeaza printr-un contract accesoriu sa plateasca datoria debitorului în caz ca nu o va putea plati el. garantiile personale sunt de forma:

fidejusiunea sau cautiunea

garantia bancara

depozitul

Aprobarea creditului se face de catre Consiliul de Administratie pe baza documentatiei întocmite. În cazuri deosebite se poate proceda la reesalonarea si rescadentarea creditelor.

În conformitate cu prevederile art.169 din O.U.G. nr.97/2000, contractele de credite încheiate de organizatiile cooperatiste de credit, precum si garantiile reale si personale constituite în scopul garantarii creditelor acordate de acestea, constituie titluri executorii.

4.3. Costul creditelor

1. Dobânzile

Pentru creditele acordate clientilor, cooperativa de credit încaseaza o dobânda a carui nivel concret se stabileste de Consiliul de Administratie al cooperativei de credit. Nivelul dobânzii poate fi modificat pe parcursul derularii creditului cu încadrarea în limitele de dobânzi practicate în reteaua Creditcoop.

2. Comisioanele

Cooperativa de credit poate percepe comisioane la acordarea creditelor care sa acopere din cheltuielile gestionarii riscului de credit precum si din cheltuielile de administrare si evidenta creditului.

Nivelul comisioanelor ce sunt aplicate de cooperativa de credit se stabilesc de consiliul de administratie al acesteia.

3. Calculul si încasarea dobânzilor si comisioanelor

Dobânzile la credite se calculeaza de regula la scadenta si la fiecare sfârsit de luna si se încaseaza din sumele existente în soldul contului de disponibilitati al beneficiarilor de credite. Dobânzile datorate si neachitate la scadenta se trec la dobânzi restante. În situatia în care un client are neachitate mai multe obligatii ce au fost scadente, acestea se încaseaza automat din disponibilitatile existente în contul curent al clientului în urmatoarea ordine: comisioane si alte taxe, dobânzi neachitate la scadenta, dobânzi scadente în ziua curenta, rate neachitate la scadenta, rate scadente în ziua curenta. Pentru soldul creditelor nerambursate la scadenta se calculeaza o dobânda penalizatoare al carui nivel se stabileste de Casa Centrala CREDITCOOP si se comunica cooperativelor de credit.

4.4. Clasificarea creditelor si plasamentelor, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor de risc

Clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc se face conform Regulamentului BNR nr.7/2002 care modifica si completeaza Regulamentul nr. 5/2002 si Normele metodologice nr. 12/2002. provizioanele specifice de risc se constituie pentru acoperirea riscului de credit si provizioanelor specifice de risc de dobânda.

Clasificarea creditelor si a plasamentelor se face prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii:

serviciul datoriei - numarul de zile de întârziere la plata de la data scadentei

performanta financiara - reflecta potentialul economic si soliditatea financiara pe baza analizarii cumulative a unor factori calitativi si cantitativi. Se evalueaza pe o scara notata de la A la E în ordinea descrescatoare a calitatii. Pentru clientii din sectorul institutiilor de credit si în cazul persoanelor fizice, asociatii familiale si persoane fizice cu profesii liberale, performanta financiara este considerata în categoria A.

Factorii cantitativi luati în calculul performantei financiare sunt: lichiditatea imediata, solvabilitatea patrimoniala, rentabilitatea în functie de cheltuieli, gradul de îndatorare, gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri. Pentru fiecare din acesti indicatori se acorda un punctaj în functie de valoarea lor astfel:

pentru lichiditate între 0-100% se acorda punctaj între 0 si 10 punte

pentru solvabilitate între 0 si 50% se acorda punctaj între 0 si 10 puncte

pentru rentabilitatea în functie de cheltuieli între 0 si 10% se acorda punctaj între 0 si 10 puncte

pentru gradul de îndatorare între 0 si 80% se acorda invers proportional între 10 si 0 puncte

pentru gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri între 0 si 120% se acorda între 0 si 10 puncte

Factorii calitativi se refera la calitatea actului managerial si la conditiile de piata cum ar fi:

situatia sectorului economic si pozitia de piata a clientului între 4 si 12 puncte

durata de creditare si graficul de rambursare între 4 si 10 puncte

calitatea garantiilor reale între 4 si 10 puncte

calitatea relatiei banca-împrumutat si informatii generale asupra credibilitatii clientului între 2 si 8 puncte

Prin însumarea punctajului obtinut pentru indicatorii calitativi, cât si pentru cei cantitativi vor rezulta urmatoarele categorii de clienti:

categoria I (A) - 77-90 puncte - credite standard

categoria II (B) - 57-76 puncte - credite de supraveghere sau în observatie

categoria III (C) - 31-56 puncte - credite substandard

categoria IV (D) - 14-30 puncte - credite îndoielnice

categoria V (E) - 0-13 puncte - pierdere

Indicatorii se calculeaza pe baza datelor cuprinse în situatiile întocmite periodic conform reglementarilor M.F. cu aceeasi periodicitate.

Creditele acordate unui singur debitor se încadreaza într-o singura categorie de clasificare pe baza principiului declasarii prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe din categoriile individuale de clasificare.

Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc

Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent unui credit sau plasament, se parcurg doua etape principale în functie de deducerea sau nu din expunerea fata de debitor a garantiilor constituite de acesta.

Astfel, determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc prin deducerea din expunerea organizatiilor cooperatiste de credit fata de debitor a garantiilor acceptate a fi luate in considerare în situatia în care nu s-au initiat proceduri judiciare si în situatia în care toate sumele creditului respectiv înregistreaza un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile, se face prin încadrarea creditului sau plasamentului în categoriile de risc de credit corespunzatoare dupa cum urmeaza:

a) Elemente de activ cu grad de risc 0

-credite garantate cu depozite colaterale si alte depozite primite de organizatiile cooperatiste de credit plasate la cooperativa de credit însasi. In aceasta categorie se încadreaza fondul social si alte depozite la termen constituite de debitor sau girant in scopul garantarii împrumutului acordat.

b) Elemente de activ cu grad de risc 50%

- credite acordate persoanelor fizice, garantate cu ipoteci în favoarea organizatiilor cooperatiste de credit, asupra locuintelor ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de catre acesta. In aceasta categorie se includ numai creditele acordate membrilor cooperatori, care au fost garantate cu ipoteci asupra locuintelor proprietate a debitorilor însisi. Deci nu se includ creditele acordate, garantate cu ipoteci asupra locuintelor altele decât proprietatea debitorului însusi, respectiv proprietatea girantilor.

c) Elemente de activ cu grad de risc 100%

elemente de activ constituind creante din afara sectorului institutiilor de credit respectiv toate celelalte categorii de credite din portofoliul Creditcoop care nu se pot încadra în primele doua ( creditele garantate cu gajuri mobile sau cu ipoteci asupra locuintelor proprietate a girantilor).

d) In cazul unui element de activ garantat cu doua sau mai multe tipuri de garantii acestea se vor lua în considerare începând cu cele care permit încadrarea activului respectiv în categoriile cu riscul de credit cel mai mic.

In situatia în care nu s-au initiat proceduri judiciare, si toate sumele creditului inregistreaza un serviciu al datoriei ( numar de întarziere la plata de la data scadentei) de cel mult 90 de zile, pentru determinarea bazei de calcul se pot întâlni urmatoarele situatii:

credite garantate numai cu depozite colaterale . Daca suma aferenta creditului si dobânzii este mai mica sau egala cu suma aferenta depozitului colateral, gradul de risc este 0 si respectiv baza de calcul este 0 si ca urmare nu se constituie provizioane specifice de risc. Daca suma aferenta creditului si dobânzii este mai mare decât valoarea depozitului colateral, atunci baza de calcul este egala cu diferenta dintre valoarea cumulata a creditului si dobânzii si valoarea depozitului colateral. Pentru aceasta diferenta se constituie provizioane specifice de risc.

credite garantate cu ipoteca asupra locuintei proprietate personala a debitorului. Daca suma aferenta creditului si dobânzii este mai mica sau egala cu valoarea ipotecii, baza de calcul este egala cu 50% din suma aferenta creditului si dobânzii (gradul de risc 50%). Daca suma aferenta creditului si dobânzii este mai mare decât valoarea ipotecii atunci baza de calcul rezulta prin aplicarea procentului de 50% din valoarea ipotecii plus diferenta dintre datorie (credit si dobanda) si valoarea ipotecii.

credite garantate cu fond social si ipoteca asupra locuintei proprietate a debitorului. Daca suma aferenta creditului si dobânzii este mai mica sau egala cu suma dintre fondul social si valoarea ipotecii, atunci baza de calcul se va calcula luându-se în considerare garantiile care permit încadrarea debitului în categoria cu riscul de credit cel mai mic. Ca urmare din valoarea creditului si dobânzii aferente se scade valoarea fondului social ( grad de risc 0) iar valoarea ramasa acoperita de valoarea ipotecii se imparte la 2 (grad de risc 50%). Daca suma aferenta creditului si dobanzii este mai mare decât valoarea fondului social si valoarea ipotecii atunci baza de calcul este egala cu 50% din valoarea ipotecii si diferenta dintre suma creditului si dobânzii si suma aferenta fondului social si ipotecii.

credite garantate cu fond social si gajuri mobile sau credite garantate cu fond social si ipoteca care nu este proprietatea debitorului sau credite garantate cu fond social si giranti (contract de fidejusiune) . In acest caz, creditele garantate cu gajuri, ipoteci care nu sunt proprietatea debitorului sau girantilor, gradul de risc este 100% iar baza de calcul se determina scazând din valoarea creditului si dobânzii valoarea fondului social (grad de risc 0).

Dupa ce se determina baza de calcul aplicarea coeficientului de provizionare se face dupa cum urmeaza:

- pentru creditele acordate persoanelor fizice coeficientul de provizionare este dat numai de serviciul datoriei ( performanta financiara se considera în categoria A).

Initierea de proceduri judiciare sau înregistrarea unui serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile determina clasificarea expunerii institutiei de credit fata de debitor în categoria " pierdere", astfel nu se deduc garantiile, iar baza de calcul pentru determinarea necesarului de provizioane de risc de credit o constitue expunerea însasi.

Clasificarea creditelor dupa serviciul datoriei, pentru persoane fizice

Nr. crt.

Serviciul datoriei

Categoria de clasificare

Coeficient de provizionare

0-15 zile

Standard

16-30 zile

În observatie

31-60 zile

Substandard

61-90 zile

Îndoielnic

Peste 91 zile

Pierdere

Pentru creditele intercooperatiste avem situatiile:

s-au initiat proceduri judiciare - categoria pierdere

nu s-au initiat proceduri judiciare - clasificarea dupa serviciul datoriei.

Clasificarea creditelor dupa serviciul datoriei pentru creditele intercooperatiste

Nr. crt.

Serviciul datoriei

Categoria de clasificare

Coeficient de provizionare

0-30 zile lucratoare

Standard

Minim 31 zile lucratoare

Pierdere

Pentru creditele acordate persoanelor juridice se face o combinare a categoriei de clasificare în functie de serviciul datoriei si performanta financiara.

Constituirea provizioanelor specifice de risc se realizeaza prin crearea acestora prin intermediul conturilor bilantiere de provizioane si cheltuieli cu provizioane. Regularizarea se refera la reglarea provizioanelor la nivelul rezultat din calcul prin constituirea pe cheltuieli a necesarului sau reluarea la venituri din provizioane a excedentului. Utilizarea provizioanelor se refera la anularea provizioanelor si reluarea pe venituri a provizioanelor cumulate. Provizioanele se constituie si regularizeaza lunar prin includerea pe cheltuieli sau reluarea pe venituri.

La data de 31.12.2006, din punct de vedere al serviciului datoriei portofoliul de credite si dobânzi aferente are urmatoarea structura:

Portofoliul de credite si dobânzi la 30.06.2008

Sursa: Balanta împrumuturilor la data de 30.06.2006

5. Studiu de caz privind acordarea de credite persoanelor fizice

5.1. Prezentarea clientului:

D-na Popescu Maria, fiica lui Ion si Maria, posesoare a cartii de identitate seria KX. nr. 999999, eliberat de Politia Huedin la data de 30.09.1998, CNP 2691029125999, domiciliata în orasul Huedin, P-ta Republicii nr.99, Bl.99, sc.9, et.9, ap.9, judetul Cluj, salariata la S.C. XXX Impex.SRL Huedin, str.Horea nr.99, se prezinta la sediul Crisul Cooperativa de Credit Huedin pentru a solicita un credit în valoare de 10.000 lei. Inspectorul de credite poarta o discutie cu d-na Popescu Maria, cu caracter de informare-documentare, care este axata în principal pe: informatii privitoare la locul de munca, date privind veniturile salariale sau alte cîstiguri ale solicitantei sau familiei acesteia, modalitatea de garantare a creditului, perioada de rambursare, se verifica daca a mai beneficiat de credite, valoarea acestora si daca a achitat sau nu la scadenta ratele si dobânda.

Inspectorul de credite, din discutia purtata si în urma investigatiilor efectuate, constata ca solicitanta este un bun platnic, prezinta suficiente garantii asiguratorii si trece la instrumentarea dosarului de credit.

5.2. Documentatia necesara obtinerii unui credit

Documentatia de credit, pe care solicitantul trebuie sa o prezinte cooperativei în vederea obtinerii unui credit, va cuprinde urmatoarele:

cererea de credit care cuprinde : datele de identificare a solicitantului, valoarea creditului solicitat , scopul solicitarii creditului, numarul de rate în care doreste sa îl achite împreuna cu dobânzile aferente , sursele din care se vor achita ratele de credit si dobâna, numarul membrilor de familie, din care cu venituri permanente, declaratia pe proprie raspundere, conform prevederilor art. 292 din Codul Penal privind falsul în declaratii, declararea daca este/nu este ruda si/sau afin de gradul I si II cu nici un salariat al cooperativei de credit, data intocmirii cererii si semnatura solicitantului;

copia actului de identitate;

adeverinta cu venitul propriu din salariu si acte doveditoare cu veniturile celorlalti membri ai familiei conform sumelor declarate în cererea de credit;

adeverinte de venit ale girantilor.

angajamente de plata.

Analiza bonitatii clientului si evaluarea riscului de creditare

In cadrul acestei analize inspectorul de credit urmareste prezentarea tuturor documentelor necesare întocmirii dosarului de credit. In evaluarea bonitatii solicitantei de credit, se are în vedere ca ratele de platit, respectiv principalul si dobânda, sa reprezinte cel mult 30% din veniturile nete ale solicitantei si ale familiei sale.

Destinatia creditului: Renovare locuinta.

Tipul creditului solicitat: credit pe termen mediu - 36 rate lunare.

Garantarea creditului:

Garantiile acceptate de cooperativa de credit, trebuie sa acopere în proportie de cel putin 120% valoarea creditului plus dobânda aferenta perioadei de creditare.

Pentru asigurarea recuperarii creditului în situatia în care debitorul nu-si respecta obligatiile contractuale de rambursare a ratelor scadente de plata, a dobânzilor si a celorlalte obligatii rezultate din contract s-au solicitat garantii banesti din câstigurile realizate din activitatea de baza, atât de beneficiarul creditului cât si de la garanti(fidejusori).

venitul net propriu din salariu debitor ..... 670 lei

venitul net din salar al sotului..........580 lei

venit net girant Gavrilut Ioan ...................725 lei

venit girant Vulpescu Laura .................... 440 lei

TOTAL VENITURI......................2.415 lei

Modul de calcul: Total venituri*nr.rate*30%> 120%(Credit + dobânda din scadentar).

2.415*36 luni*30% = 26.082

Suma totala de rambursat: 13.267,59 lei (credit + dobânda + comision gestiune)

13.268 * 120% = 15.921 < 26.082

Dupa verificarea documentelor prezentate de solicitant, inspectorul de credite întocmeste Referatul privind îndeplinirea conditiilor de aprobare a creditului care cuprinde:

- Numele si prenumele solicitantului : Popescu Maria

- Domiciliul în localitatea Huedin, judetul Cluj, P-ta Republicii nr.99, Bl.99, sc.9, et.9, ap.9

- Ocupatia si locul de munca: Barman la SC.XXX Impex SRL Huedin

- Valoarea creditului solicitat: 10.000 lei

- Termenul de rambursare 36 luni

- Numarul de rate:36

- Destinatia creditului: Renovare locuinta

- Dobânda anuala-19%, comisionul de risc-4%.

- Situatia partilor sociale subscrise si varsate: numar-35, valoarea acestora- 350 lei

- Valoarea fondului social depus- 200 lei.

- Daca a mai beneficiat de credite, valoarea acestora si daca s-au respectat scadentele acestora,

- Garantiile oferite: 2 garanti

- Sursele din care se achita creditul si dobânda:

-venit propriu din salariu -670 lei/ luna(net)

-venituri ale celorlalti membrii ai familiei- 580 lei/ luna(net).

Fata de cele de mai sus , inspectorul de credite propune cererea pentru acordarea creditului în suma de 10.000 lei.

Comitetul de credite, garantii si risc întrunit în data de 07.07.2008, proces-verbal nr.14, este de acord cu aprobarea cererii de credit, cu un numar de 3 voturi pentru si 0 împotriva

Cererea fiind aprobata se întocmeste contractul de credit..

Contractul de credit este înregistrat într-un registru special privind evidenta contractelor de credit sub nr. 14 din 08.07.2008, încheiat între Crisul Cooperativa de Credit Huedin, cu sediul în orasul Huedin, str.Luceafarului nr.1, judetul Cluj, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului al Judetului Cluj sub nr. J12/3727/1992, C.U.I. 2888207, reprezentata prin presedinte, Pandrea Rodica Viorica si contabil sef, Flore Teodora Luminita, în calitate de CREDITOR, pe de o parte si D-na Popescu Maria, nascuta în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, la data de 29.10.1969 fiica lui Ion si Maria, membru cooperator cu cod.client- 1999, la Crisul Cooperativa de Credit Huedin, cu domiciliul în localitatea Huedin, P-ta Republicii nr.99, Bl.99, sc.9, et.9, ap.9, posesor al C.I. seria KX nr.999999, eliberat de Politia Huedin, la data de 30.09.1998 având C.N.P. 2691029999999, salariata la SC.XXX Impex SRL, cu sediul în localitatea Huedin, str.Horea nr.99, în functia de barman, în calitate de DEBITOR, s-a încheiat prezentul CONTRACT DE CREDIT în urmatoarele conditii:

1.Obiectul contractului

Creditorul acorda debitorului un credit în suma de 10.000 lei,adica (zecemiilei) .

Creditul va fi utilizat pentru renovare locuinta.

2. Acordarea creditului

2.1 Creditul se acorda cu o dobânda de 19% pe an si cu un comision de risc de 4% din valoarea creditului, care se va retine la acordare.

In caz de nerambursare la scadenta a ratelor, dobânzilor si comisioanelor datorate, debitorul va plati în plus o dobânda penalizatoare de 10% pe an, care se va calcula la soldul ratelor restante, de la data scadentei pâna la achitarea integrala a acestora.

2.2 Creditul se va pune la dispozitia împrumutatului prin contul de disponobilitati.

3.Durata creditului

3.1 Creditul se acorda pe o perioada de 36 luni.

3.2 Creditul împreuna cu dobânda aferenta se va rambursa în lei în 36 rate lunare. Esalonarea ratelor din creditul acordat si a dobânzilor aferente este stabilita de comun acord prin graficul de rambursare anexa la contract,fiind parte integranta din acesta.

3.3 Creditul va putea fi rambursat si cu anticipatie la cererea împrumutatului numai daca acesta dispune de disponibilitati suficiente în cont pentru a plati în întregime rata sau ratele stabilite conform graficului de rambursare.

3.4 Rambursarea cu anticipatie a creditului se poate face numai dupa achitarea integrala a datoriilor restante si a dobânzilor scadente.

3.5 Neplata la termen a unei rate lunare si a dobânzii aferente, conform scadentarului, da dreptul cooperativei de credit sa rezilieze unilateral contractul si sa treaca la recuperarea întregii sume care a mai ramas de achitat, a dobânzii aferente si, dupa caz, a dobânzii penalizatoare si a cheltuelilor de urmarire, fara a mai fi necesara notificarea debitorului.

3.6 Contractul de credit , conform prevederilor art.169 din O.U.G.nr. 97/ 2000, constitue titlu executoriu în temeiul caruia creditorul poate trece la executarea silita asupra debitorului si girantilor fara ca acestia sa poata opune beneficiul discutiunii sau al diviziunii.Cheltuelile ocazionate de urmarire, executare, precum si dobânda majorata vor fi suportate de debitor si giranti.

3.7 Debitorul se obliga sa constitue un fond social în suma de 200 lei (care nu poate fi retras mai devreme de 2 ani de la achitarea ultimei rate si a dobânzilor aferente, respectiv de la stingerea integrala a debitului).

4. Dobânda.

4.1 Rata anuala a dobânzii ce se plateste de împrumutat este fluctuanta, fiind supusa modificarii(majorarii, micsorarii) pe toata perioada creditarii.

4.2 La data încheierii prezentului contract, rata anuala a dobânzii este de 19% pe an si poate fi modificata fara consimtamântul împrumutatului. Modificarea ratei anuale a dobânzii obliga creditorul sa afiseze la sediul unitatii noul nivel de dobânda si data de la care se aplica. Imprumutatul va lua la cunostiinta de aceasta modificare a nivelului de dobânda, la prima prezentare a acestuia la sediul cooperativei de credit.

4.3 Dobânda aferenta creditului acordat se determina utilizând urmatoarea formula de calcul:

Sld .cred *nr.zile * proc.dob.

Dob.calc.= _____ _______ ______ _________

365*100

unde: Dob.calc. dobânda calculata

Sld.cred= soldul creditului

Nr.zile = numarul de zile luate în calcul

Proc.dob.= procentul de dobânda

365 = zilele calendaristice anuale

5. Garantii asiguratorii

5.1 Subsemnata Popescu Maria, în calitate de debitor si subsemnatii: Gavrilut Ioan si Vulpescu Laura în calitate de giranti, ne obligam solitar sa garantam creditul acordat prin prezentul contract si dobânzile aferente la scadentele stabilite, astfel:

Cu veniturile si întreaga avere mobila si imobila ale fidejusorilor GARANTI pentru creditul acordat d-nei Popescu Maria, în suma de 10.000 lei, plus dobânzile aferente si alte cheltueli (de urmarire, de executare, etc.) conform contractelor de fidejusiune nr.5 si 6 din 08.07.2008.

GARANTI:

1.Numele si Prenumele: Gavrilut Ioan

Adresa: localitatea Huedin, judetul Cluj, str.Horea, nr.9993, telefon 359999.

Actul de identitate: seria KX. Nr.309999, emis de Politia Huedin, la data de 09.10.2003 având C.N.P.1620419999999.

Ocupatia permanenta la S.C. ZZZ Impex SRL cu sediul în orasul Huedin, judetul Cluj, str.Horea nr.9, în functia de muncitor, ma oblig solidar cu beneficiarul împrumutului la rambursarea creditului contractat în suma de 10.000 lei, a dobânzii aferente si, dupa caz, a dobânzii penalizatoare si a cheltuelilor de urmarire, la scadentele stabilite, pâna la achitarea integrala a datoriilor, renuntând la beneficiul de diviziune si discutiune.

Semnatura, LS

2. Numele si Prenumele: Vulpescu Laura

Adresa: localitatea Huedin , judetul Cluj, str.Horea nr.19, bl.X, ap.9, telefon 399999.

Actul de identitate: seria GV. Nr.179999, emis de Politia Huedin, la data de 30.09.1997,

având C.N.P. 2730722999999.

Ocupatia permanenta la Centrul de Plasament nr.8, cu sediul în localitatea Huedin, judetul Cluj, str.A.Iancu nr. 99 în functia de îngrijitor, ma oblig solidar cu beneficiarul împrumutului la rambursarea creditului contractat în suma de 10.000 lei, a dobânzilor aferente si, dupa caz, a dobânzii penalizatoare si a cheltuelilor de urmarire, la scadentele stabilite, pîna la achitarea integrala a datoriilor, renuntând la beneficiul de divizare si discutiune.

Semnatura, LS

3. Subsemnatul Popescu Ioan, în calitate de sot ma oblig solidar cu titularul de credit, la rambursarea creditului acordat în suma de 10.000 lei , si a dobânzilor aferente si dupa caz a dobânzii penalizatoare si a cheltuelilor de urmarire, la scadentele stabilite pâna la achitarea integrala a datoriei renuntând la beneficiul de diviziune si discutiune.

Act de identitate: seria KX. Nr.269999 emis de Politia Huedin la data de 14.04.2005,

având C.N.P. 1681006999999.

Semnatura, LS

5.3. Graficul de rambursare a ratelor si dobânzilor aferente contractului de credit nr.14 din 07.07.2008, titular Popescu Maria, este anexa la prezentul contract.

Contractul de fidejusiune se întocmeste pentru fiecare garant, în care fidejusorul(garantul) se obliga conform art.2 din contract ca în caz de neplata de catre debitor la scadenta a creditului conform contractului de credit sus amintit, sa i se retina din salariu cota prevazuta de lege pâna la acoperirea totala a debitului sau sa se porneasca executare silita asupra averii sale mobile sau imobile.Totodata contractul de fidejusiune constitue titlu executoriu de la data neplatii d-nei Popescu Maria a obligatiilor asumate prin contractul de credit nr.14/07.07.2008.



loading...











Document Info


Accesari: 5292
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )