Climatul investitional si cadrul legislativ si institutional privind regimul investitiilor in Romania

Climatul investitional si cadrul legislativ si institutional privind regimul investitiilor în România

Potrivit Planului National de Dezvoltare pentru perioada - 2004 - 2006, întârzierea procesului de privatizare a determinat atât mentinerea importantei statului în economie, în special, în industria prelucratoare, cât si un nivel scazut al investitiilor în sectorul productiv, în general, si în ramurile cu valoare adaugata mare, în special. În prezent, ca urmare a accelerarii procesului de privatizare din ultimii ani, importanta statului a ramas însemnata numai în sectorul industriei extractive si al energiei electrice.

Sectorul privat s-a dezvoltat în principal în comert si servicii, domenii cu valoare adaugata redusa, însa, în ultimii ani, datorita cresterii ponderii proprietatii private în sectorul productiv, procesul de formare a capitalului s-a reluat.

Cele mai importante investitii straine directe atrase sunt: Daewoo Automobile România, ISPAT SIDEX Galati, Renault Dacia Automobile Pitesti, Combinatul de Oteluri Speciale Târgoviste, ALRO Slatina, ALPROM Slatina.

Datorita costului scazut al fortei de munca, România a reusit cu destul de mult succes sa atraga investitii ale firmelor straine ale caror activitati se bazeaza pe folosirea intensiva a fortei de munca si pe prelucrarea resurselor naturale.

Potrivit Planului National de Dezvoltare pentru perioada - 2004 - 2006 industria prelucratoare prezinta unele puncte tari care confera oportunitati reale pentru relansarea sa:

are un important potential productiv, incomplet utilizat, partial uzat fizic si moral;

foloseste forta de munca înalt calificata, cu costuri scazute;

se adreseaza unei piete interne cu un mare potential de absorbtie, al doilea ca marime din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia;

utilizeaza o proportie importanta a resurselor naturale interne (petrol, gaze naturale, lemn, piele, lâna, minereuri feroase si neferoase etc.);

functioneaza într-o zona geo-strategica favorabila dezvoltarii fluxurilor comerciale si anume între Europa de Vest si Marea Neagra - Orientul Mijlociu - regiunea din Asia Centrala si de Est.

Din punct de vedere al cererii, sectorul IMM-urilor este perceput ca fiind prea riscant - companiile mici sunt subcapitalizate, bilanturile contabile ale acestora sunt considerate a fi lipsite de credibilitate, informatiile strategice si de piata sunt sarace, activele oferite pentru garantarea creditelor au o piata limitata etc.

Din punct de vedere al ofertei, instabilitatea macroeconomica, în special contextul înca puternic inflationist al economiei României reprezinta o constrângere clara pentru finantarea pe termen lung a investitiilor de capital ale IMM-urilor.

Lanturile de furnizori si investitiile straine - Relatia dintre firmele mari si cele mici este importanta pentru economia României.

Relatia dintre lanturile de furnizori si investitiile straine este importanta în mod special pentru sectorul IMM-urilor, unde numarul companiilor mixte a crescut ca urmare a performantelor pozitive ale întreprinderilor românesti, ca furnizori si/sau subcontractori si/sau parteneri comerciali ai întreprinderilor straine. 

Servicii de consultanta în afaceri - În România, serviciile de consultanta în afaceri ramân subdezvoltate, în special în ceea ce priveste calitatea si specializarea. Dar, România are o traditie importanta în cercetarea aplicata, desi în trecut aceasta era legata mai ales de activitatea întreprinderilor mari, majoritatea acestora dispunând de compartimente specializate de cercetare si dezvoltare.

Dezechilibrele regionale în domeniul dezvoltarii întreprinderilor - Între regiunile de dezvoltare ale României exista diferente semnificative în dezvoltarea întreprinderilor, atât în ceea ce priveste densitatea acestora, cât si cifra de afaceri, profitabilitatea, domeniul principal de activitate si rezultatele economice globale.

Cea mai ridicata profitabilitate economica a micro-întreprinderilor este înregistrata în  Regiunea Sud-Muntenia, fiind cu 9% mai mare decât media nationala si cu 162% mai mare decât în Regiunea Sud-Vest Oltenia, regiune ce a înregistrat cel mai scazut nivel de profitabilitate economica.

Regiunea Bucuresti-Ilfov are cel mai mare numar de companii active în domeniile comertul cu amanuntul si constructii, Nord-Est în domeniul textilelor, Sud-Vest Oltenia în turism si reciclarea deseurilor, Nord-Vest în transporturi si constructii metalice, Sud-Muntenia în agricultura, iar Regiunea Centru în domeniul prelucrarii lemnului.

Constrângeri privind formarea si dezvoltarea afacerilor - Comparativ atât cu UE, cât si cu alte economii aflate în tranzitie, în România sectorul IMM este înca slab dezvoltat. Acest fapt poate fi explicat printr-o serie de constrângeri:

Cultura antreprenoriala este în general slaba;

Legislatia este stufoasa si fiscalitatea împovaratoare;

În general, bancile nu acorda credite întreprinderilor nou înfiintate si celor aflate la începutul activitatii, garantiile solicitate de banci depasind posibilitatile IMM-urilor sub-capitalizate, care au insuficiente active proprii pentru a putea garanta creditele bancare. Alte forme de sprijin financiar (capital de risc si leasing) sunt înca putin dezvoltate;

Serviciile de consultanta, instruire si informare sunt inadecvate, desi exista atât o nevoie reala, cât si o cerere de servicii pentru sustinerea IMM-urilor. Aceste tipuri de servicii sunt subventionate în tarile UE din fonduri publice;

Între calificarea fortei de munca si cerintele pietei exista o neconcordanta;

Disponibilitatea spatiilor pentru desfasurarea afacerilor reprezinta o problema.

Absenta conditiilor pentru initierea activitatilor de inovare determinata de lipsa contactelor cu universitatile, institutele de cercetare&dezvoltare, locatiilor special destinate, abilitatilor de transfer tehnologic;

Lanturile de furnizori între întreprinderile mari si IMM-uri sunt slabe, din cauza insuficientei dotari tehnologice a IMM-urilor, ca si a riscului mare la care sunt expuse acestea în afacerile cu marile întreprinderi de stat, afectate de probleme financiare.

În conformitate cu actele normative în vigoare care reglementeaza activitatea investitionala în România, drepturile si obligatiile investitorilor sunt de mentionat, în principal, aspectele care statueaza termenii cheie, drepturile si obligatiile.

Prin investitie directa se întelege participarea la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în oricare dintre formele juridice prevazute de lege, dobândirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societati comerciale. De asemenea prin investitie directa se întelege înfiintarea si extinderea în România a unei sucursale de catre o societate comerciala straina, prin aport financiar, în natura de bunuri imobile sau mobile, participarea la cresterea activelor unei firme prin orice mod legal de finantare.

Conform cadrului legal, investitorul este persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau sediul permanent în România sau în strainatate, care investeste în România.

Profituil reinvestit reprezinta sumele utilizate din profitul realizat pentru modernizarea tehnologiilor si extinderea activitatii societatii comerciale.

Investitorii în România beneficiaza, în principal de urmatoarele drepturi:

Posibilitatea efectuarii investitiilor în orice domeniu, în conditiile legii

Egalitatea de tratament pentru investitorii români si straini

Garantii împotriva nationalizarii sau expropierii

Facilitati vamale si fiscale

Dreptul la transferul valutei în tara de origine

În România, o societate comerciala poate dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor pentru derularea activitatilor sale.

Investitorii nerezidenti în România au dreptul de a transfera în strainatate, dupa plata impozitelor si taxelor, urmatoarele venituri în valuta: dividendul sau profitul obtinut, sumele obtinute din lichidarea unei societatii comerciale.

Prin investitii directe cu impact semnificativ în economie se înteleg investitiile cu o valoare care depaseste 1 milion de dolari, si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a României.

Participarea la investitiile directe cu impact semnificativ în economie se poate realiza doar în capital lichid în lei sau în valuta liber convertibila.

Investitiile în zonele libere, zonele defavorizate si parcurile industriale pot beneficia de facilitati.

Cadrul institutional care reglementeaza politica investitionala în România este reprezentat de ministerele si autoritatile subordonate Gunernului (ex: ARIS, ANIMMC).