Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DOBANDA SI MANAGEMENTUL RATEI DOBANZII

Finante












ALTE DOCUMENTE

NECESITATEA DE A COMBATE SPALAREA BANILOR
CONFIGURATIA Sistemelor Bancare Contemporane
MASA MONETARA
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate
ORGANIZATIA SI ORGANIZAREA
Principalele institutii financiare internationale
LISTA DOCUMENTELOR NECESARE ACORDARII CREDITELOR DE CONSUM/ CARD DE CREDIT
Analiza fluxurilor de trezorerie
Servicii oferite de BCR

DOBANDA sI MANAGEMENTUL RATEI DOBANZII

4.1. Teorii asupra dobânzii

Persoanele fizice si juridice acorda o atentie deosebita miscarilor nivelului ratei dobânzii. Creditorii bancilor prefera un nivel ridicat al ratei dobânzii care sa le aduca venituri mari, debitorii, în schimb, prefera un nivel scazut al ratei dobânzii pentru a plati mai putin.



Altii privesc schimbarile în nivelul ratei dobânzii ca un semnal privind directia spre care se îndreapta economia, fie spre o crestere agregata, fie spre recesiune.

Presa financiara si televiziunea ofera analize privind evolutiile ratei dobânzii si impactul asupra consumului si a investitiilor. Nu de putine ori însa informatiile au un caracter contradictoriu.

Daca toti am sti ce s-ar întâmpla, atunci nu ar mai exista riscul ratei dobânzii, nu ar mai fi nevoie de strategii privind investitiile.

Ratele scad când oferta de fonduri de împrumut creste fata de cererea de fonduri de împrumut si cresc când situatia este inversa.

Nivelul ratei dobânzii variaza direct proportional cu evolutia ratei inflatiei si a ciclului de afaceri (crescând în perioadele de expansiune si scazând în perioadele de recesiune).

Ratele dobânzii sunt în general mai mari daca riscul de inflatie este mai mare, dar si cu cât titlul de valoare are un grad de lichiditate scazut.

Ratele dobânzii sunt mai scazute când riscul de inflatie este minim, titlul de valoare are un grad de lichiditate mare, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozitate.

Economistii clasici si neoclasici au acordat atentia cuvenita dobânzii elaborând teorii care, fie definesc dobânda, fie identifica factorii care determina nivelul acesteia.

4.1.1. Teoria fondurilor de împrumut

Conform teoriei, participantii pe piata sunt: persoane fizice, persoane juridice, guvernul si investitorii straini. Teoria defineste fondurile de împrumut ca totalitatea disponibilitatilor pe care le ofera cei care dau cu împrumut si nevoia de credite a solicitantilor.

Nivelul ratei dobânzii este determinat de punctul de intersectie "i" (punctul de echilibru) al cererii si ofertei fondurilor de împrumut (figura 7.1.). Cererea de credit este determinata de nevoia de bani a tuturor participantilor pe piata. Oferta reprezinta disponibilul celor care dau cu împrumut.


0 %                                          O

rata dobânzii

                                                                                                C

                                                                                                            lei

                                                                            


                                            

                                                                               q    fonduri de împrumut    

                                                           

O - oferta de fonduri

C - cererea de fonduri

Fig. 4.1. Cadrul fondurilor de împrumut

Curba cererii de fonduri are o evolutie descrescatoare; deoarece solicitantii de fonduri prefera sume mari de fonduri de împrumut la un nivel scazut al ratei dobânzii.

Curba ofertei de fonduri are o evolutie crescatoare, indicând faptul ca, cei care ofera fonduri sunt dispusi sa ofere la un nivel ridicat al ratei dobânzii.Volumul ofertei si al cererii fondurilor de împrumut este determinat de o serie de factori care influenteaza comportamentul participantilor pe piata astfel:

Oferta de fonduri de împrumut

·Persoanele fizice pot avea exces de venituri fata de cheltuielile pentru bunurile de consum sau pot sa-si reduca sumele de bani în cash prin transformarea acestora în active financiare cu grad ridicat de lichiditate sau vor sa-si investeasca stocul de bogatie în active financiare, fie economisesc în prezent pentru cheltuielile viitoare cu sanatatea, achizitii de bunuri etc.

 Oferta de fonduri de împrumut ale persoanelor fizice este determinata de nivelul ratei de recuperare a investitiei în active financiare fata de câstigurile prognozate din investitiile reale si gradul de risc pe care-l comporta investitiile financiare. Nu este suficient ca un activ financiar sa ofere un câstig mai mare daca probabilitatea de a-l recupera este extrem de scazuta. Deci, oferta de fonduri de împrumut ale persoanelor fizice variaza asadar cu câstigurile prognozate, variabilitatea câstigului (ca o masura a riscului) nevoile pentru cheltuielile viitoare si bogatia lor totala.

·Persoanele juridice au deseori exces de cash (care apare datorita unor nepotriviri dintre fluxurile de venituri si cheltuieli) pe care-l investesc în vederea fructificarii. Factorul determinant al ofertei de fonduri de împrumut a persoanelor juridice este marimea câstigului prognozat ajustat cu riscul pe care-l comporta investitiile financiare fata de intestiliile reale.

·Guvernul afecteaza oferta de fonduri, fie marind-o, fie micsorând-o. Micsorarea ofertei de fonduri se realizeaza prin vânzarea titlurilor de valoare de catre stat, iar marirea ofertei de fonduri se realizeaza prin rascumpararea titlurilor, influentând astfel cresterea masei monetare. Cresterea masei monetare duce la cresterea volumului fondurilor disponibile pentru consum si economii.

·Investitorii straini vad în titlurile de valoare ale unei tari ca alternative la titlurile de valoare proprii, interne, Daca câstigurile prognozate ajustate cu  riscul pe care-l comporta titlurile unei tari sunt mai mari decât în propria tara, atunci fondurile de împrumut migreaza spre tara respectiva si astfel, investitorii straini maresc oferta de fonduri de împrumut.

Cererea de fonduri de împrumut

·Persoanele fizice împrumuta pentru a-si cumpara bunuri de folosinta îndelungata, facând apel mai mult la credite în conditiile când costul creditului le este accesibil. Apelarea la credite pentru automobile si locuinte este determinata în primul rând de marimea avansului si a ratelor lunare si  mai putin de costul creditului.

·Persoanele juridice împrumuta pentru a-si finanta nevoile de stocuri, fie pentru realizarea unor investitii.

Volumul creditului pe care-l pot împrumuta depinde de cash-flow-ul intern generat de activitatea întreprinderii. Daca cash-flow-ul este mare, ei vor împrumuta mai putin decât daca cash-flow-ul este mic.

·Guvernul este "clientul semnificativ",

Statul face apel la împrumuturi fie pentru finantarea dezechilibrelor bugetare temporare ca urmare a necorelarii veniturilor cu cheltuielile, fie pentru realizarea unor investitii productive sau pentru acoperirea deficitului bugetar.

Împrumuturile statului sunt contractate atât pe piata interna, cât si pe piata externa. Împrumuturile statului nu sunt sensibile la rata dobânzii, deoarece cheltuielile trebuie efectuate indiferent de costul creditului.

·Investitorii straini cauta cele mai ieftine surse de fonduri.

Fondurile sunt puse la dispozitia investitorilor straini de catre institutii financiar-bancare nationale.

De cele mai multe ori, împrumuturile sunt solicitate de întreprinderile straine care actioneaza pe teritoriul statului creditor.

4.1.1.1. Schimbari în oferta si cererea fondurilor de împrumut

Dupa teoria fondurilor de împrumut, nivelul dobânzii este determinat de punctul de echilibru dintre cererea si oferta de fonduri de împrumut.

Nivelul ratei dobânzii va creste când cererea pentru fonduri de împrumut devanseaza oferta de fonduri si va scadea când cererea de fonduri de împrumut scade fata de oferta de fonduri de împrumut.

Problema care se pune este aceea de a determina cauzele care determina schimbarile în cererea si oferta de fonduri de împrumut.

Examinând curbele C si O (figura 4.1) se constata ca orice schimbare în nivelul ratei dobânzii determina o miscare de-a lungul curbelor C si O.

Astfel, schimbarile în nivelul ratei dobânzii antreneaza schimbari în volumul cererii sau volumul ofertei de fonduri. Orice factor care afecteaza oferta de fonduri de împrumut va determina o deplasare a curbei O. Orice factor care afecteaza cererea pentru fondurile de împrumut va determina o deplasare a curbei C.

Sa consideram situatia când statul îsi va creste cheltuielile pentru investitii în infrastructura oraselor.

Aceasta crestere va fi finantata prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung. Impactul acestui împrumut de stat asupra volumului fondurilor de împrumut poate fi evidentiat printr-o crestere a cererii fondurilor de împrumut de la q la q1 si deci o deplasare a curbei cererii de fonduri de împrumut de la C la C1 (în conditiile în care comportamentul celorlalti participanti pe piata ramâne constant) si ridicarea punctului de echilibru al ratei dobânzii de la i la i1 (figura 4.2)


                       

0 %                                  O

rata dobânzii i1                                           C1

                                                          i                                                 C

                                                                                                            lei

                                                                           


                                                                             q   q1         

                                                                                               fonduri de împrumut      

Figura 4.2. Cresterea cheltuielilor statului

Sa presupunem o alta situatie când, datorita riscului de tara, investitorii straini au o retinere în achizitionarea titlurilor de valoare de pe piata.

Acesta va determina o diminuare a ofertei fondurilor de împrumut de la q la q1 si din o deplasare a curbei ofertei fondurilor de împrumut de la O la O1.

Cu investitori mai putini, titlurile de valoare pot fi vândute numai la un nivel al dobânzii mai mare, ceea ce atrage modificarea punctului de echilibru de la i la ii deci cresterea nivelului ratei dobânzii (figura 4.3)

                       

0 %                                  O1      O

rata dobânzii i1                                      C1

                                                          i                                     C

                                                                                                            lei

                                                                            

                                                                              q1 q              

                                                                                                  fonduri de împrumut   


Fig. 4.3. Investitorii straini reduc oferta de fonduri

Aceste exemple demonstreaza utilitatea aplicarii teoriei fondurilor de împrumut în previziunea sau explicarea tendintelor în evolutia ratei dobânzii prin schimbarile în cererea fondurilor de împrumut fata de oferta fondurilor de împrumut.

Aplicarea teoriei însa impune o analiza atenta a comportamentului celorlalti participanti pe piata.

4.1.2. Inflatia si nivelul ratei dobânzii

Analistii considera ca schimbarile în nivelul ratei dobanzii sunt consecinta inflatiei actuale sau a inflatiei prognozate. Exista o relatie directa între nivelul ratei dobânzii si nivelul ratei inflatiei. Ratele dobânzii scad când nivelul ratei inflatiei este mic. Daca rata inflatiei creste, bancile vor avea retineri în acordarea creditelor, deoarece câstigurile viitoare din dobânzi vor scadea. Clientii, dimpotriva, vor solicita mai multe credite, pentru a plati o 13513g619n dobânda care se devalorizeaza în timp.

În aceasta situatie, cererea de fonduri de împrumut creste, iar oferta de fonduri de împrumut scade si deci ratele dobânzii de piata vor creste (figura 4.4).

0 %                                  O1      O

rata dobânzii i1                                      C1

                                                          i                                     C

                                                                                                            lei

                                                                            

                                                                             

                                                                              q1 q  

                                                                                               fonduri de împrumut

Figura 4.4. Rata dobânzii în conditiile cresterii ratei inflatiei

Relatia lui Irving Fisher

În 1896 Fischer a publicat un articol în care prezenta relatia dintre rata dobânzii nominale (de piata) si rata dobânzii reale:

i = r + pe                          (4.1)

 în care:

i - rata dobânzii nominale (de piata)

r - rata dobânzii reale

pe - premium de inflatie

Rata dobânzii reale reprezinta câstigul investitorului pentru a-si compensa consumul amânat.

Aceasta rata este ex-ante - înainte ca rata inflatiei actuale sa fie cunoscuta.

Premium de inflatie reprezinta câstigul necesar compensarii investitorilor pentru pierderea puterii de cumparare datorita cresterii inflatiei pe perioada investitiei.

Daca rata reala ex-ante este constanta, atunci schimbarile în nivelul ratei inflatiei vor determina schimbari în nivelul ratei dobânzii nominale.

Cu o rata a dobânzii ex-ante constanta, din relatia lui Fisher rezulta ca dobânzii nominale (de piata) se va modifica în aceeasi directie, cu acelasi proc al ratei inflatiei.

Relatia lui Mundell-Tobin

Relatia lui Fisher a provocat o serie de critici aduse de unii economisti.

Criticile cele mai recente au fost cele ale lui Robert Mundell si James Tobin, care sustin ca schimbarile în nivelul ratei inflatiei modifica nivelul ratei dobânzii reale ex-ante în directia opusa.

Daca rata inflatiei creste "r" descreste si invers.

Cresterea ratei inflatiei diminueaza valoarea reala a investitiei. Pentru a contracara diminuarea valorii investitiei, investitorii vor trebui sa economiseasca mai mult. Cresterea economiilor în conditiile cresterii ratei inflatiei micsoreaza câstigul pentru compensarea consumului amânat si deci rata dobânzii reale ex-ante descreste.

Inflatia scazuta produce efectul opus, deoarece valoarea reala a investitiei creste si economiile scad.

Mundell si Tobin sustin ca rata dobânzii reale ex-ante nu este constanta si deci rata dobânzii nominale (de piata) se schimba în aceeasi directie cu rata inflatiei, dar nu cu acelasi procent, ci mai mic.

Relatia lui Darly Feldstein

Michel Darly si Martin Feldstein au extins dezbaterile asupra relatiei Fisher, luând în calcul si efectul impozitului pe venitul din dobânzi.

Ambii autori sustin ca bancile sunt preocupate de ratele reale ale dobânzii dupa ce au fost impozitate si nu de "r" din ecuatia 4. 1.

Dupa cei doi autori, tinând cont de impozit, relatia lui Fisher devine:

ra = i (1 - t) - pe                                              (4.2)

în care:

ra - rata reala ex-ante dupa impozit

t - rata impozitului

de unde            i =                              (4.3)

Diferenta dintre ecuatiile (4.1) si (4.3) consta în aceea ca luarea în considerare a impozitului are ca efect multiplicarea premiumului inflatiei. Daca rata impozitului este mai mica decât 100%, factorul de impozit va fi mai mare decât 1, de unde rezulta ca dobânda nominala (de piata)  se modifica mai mult decât se modifica inflatia. Aceasta ipoteza este extrem de fragila, deoarece impozitul se aplica pe venitul aferent ratei dobânzii nominale (de piata) si creste odata cu cresterea inflatiei.

Din punct de vedere al investitorilor, teoria le este favorabila: ratele dobânzii nominale trebuie sa creasca mai mult decât rata inflatiei pentru ca prin plata impozitului pe venitul din dobânda nominala, sa nu li se modifice si nivelul ratei dobânzii ex-ante.

Cele trei teorii propun trei relatii diferite între dobânda pietei si inflatia asteptata, dar ignora inflatia actuala.

Rata reala ex-post (dupa ce rata inflatiei actuale este cunoscuta) se calculeaza scazând rata inflatiei prezente (p) din rata dobânzii nominale:

r=i-p                (4.4)

Dar inflatia actuala poate sa fie mai mare sau mai mica decât dobânda nominala si deci rata reala ex-post poate sa fie pozitiva sau negativa.

Ratele reale ex-post vor fi negative când participantii pe piata subestimeaza inflatia prezenta si pozitiva când participantii supraestimeaza inflatia prezenta.

Daca se ia în calcul si impozitul, rata reala ex-post ar trebui sa fie egala cu rata dobânzii de piata dupa impozit mai putin rata inflatiei si ar putea fi negativa si mai mica decât "r" din relatia (4.4).

În general, rata dobânzii urca si scade în functie de rata inflatiei, chiar daca procentul schimbarilor în rate variaza substantial.

4.1.3. Rata dobânzii si ciclul întreprinderii

Multi analisti considera ca nivelul ratei dobânzii si cresterea economica variaza proportional în timp. Rata dobânzii are tendinta sa creasca când cheltuielile cresc si scade când cheltuielile scad.

Economia unei tari este evaluata în functie de evolutia produsului intern brut (P.I.B.)

P.I.B. creste când productia creste, cresc exporturile, persoanele fizice îsi cresc cheltuielile cu bunuri si servicii. În general, ratele dobânzii cresc deoarece clientii împrumuta pentru a-si finanta cheltuielile.

P.I.B. scade când cheltuielile cu productia si investitiile se reduc, se reduc exporturile, iar consumatorii îsi reduc cheltuielile.

Reducerea cheltuielilor conduce la scaderea ratei dobânzii.

Grafic, economia în conditiile unei inflatii constante în functie de P.I.B. are o variatie ciclica (figura 4.5).                                     

maxim

        %

rata dobâuzii                          declin

                                                   crestere                             minim

timp


Figura 4. 5. Rata dobânzii si ciclul întreprinderii în conditiile unei inflatii constante

În perioada de crestere economica, cresc cheltuielile consumatorilor si întreprinderilor.

Aceste cresteri determina o presiune asupra preturilor deoarece productia, în general, ramâne în urma fata de cererea de bunuri si servicii.

Ratele dobânzii cresc, deoarece cererea pentru fonduri de împrumut depaseste oferta de fonduri de imprumut.

În punctul de maxim al P.I.B.-ului cheltuielile au tendinta de a se stabiliza.

Pentru a contracara inflatia, se impune restrângerea creditului din economie, ceea ce atrage presiuni asupra ratei dobânzii ca urmare a restrângerii ofertei de fonduri de împrumut, în timp ce cererea de fonduri de împrumut este relativ mare.

În perioada de declin economic scad cheltuielile si deci si cererea de fonduri de împrumut, ceea ce atrage scaderea ratei dobânzii.

În punctul de minim al P.I.B.-ului se impune stimularea productiei si a cheltuielilor, reducerea somajului ca urmare a restrângerii consumului, productiei si investitiilor.

Modelul în sine este destul de simplist si nu reda cu fidelitate realitatea, nu întotdeauna perioada de crestere economica este egala cu perioada de descrestere economica; de obicei, perioada de crestere este mai lunga decât perioada de descrestere economica.

           

4.2. Factorii care determina nivelul ratei dobânzii

            Fiecare banca îsi calculeaza o rata activa de baza a dobânzii, rata în jurul careia graviteaza ratele diferitelor categorii de credite.

            La stabilirea ratei active de baza a dobânzii manageementul ia în considerare urmatorii factori:

a)nivelul ratei dobânzii de pe piata monetara (interbancara);

b)nivelul prognozat al inflatiei;

c)politica monetara practicata de B.N.R.;

d)costul de achizitie a resurselor;

e)rata de recuperare a investitiei actionarilor în banca.

a.Nivelul ratei dobânzii practicate pe aceasta piata constituie pentru banci costul dobânzii aferent resurselor pe care acestea le achizitioneaza fie pentru a depasi probleme de lichiditati, fie pentru a-si asigura resurse în vederea realizarii unor investitii.

b.Exista o relatie directa între nivelul ratei dobânzii si nivelul inflatiei.

Ratele scad când inflatia scade si cresc când inflatia creste.

Inflatia este prezenta în orice economie însa difera în functie de intensitatea cresterii preturilor; acest lucru impune a lua în considerare cele doua ipostaze de existenta a dobânzii: dobânda reala si dobânda nominala,

Relatia dintre cele doua rate ale dobânzii este data de relatia (4.1)

i = r + pe      daca    pe = 0,     atunci    i = r    (4.1)

în care:

i - rata nominala a dobânzii,

r - rata reala a dobânzii,

pe- rata inflatiei.

Pentru calculul ratei nominale a dobânzii pe perioada urmatoare se impune deci înlocuirea lui pe cu rata inflatiei prognozate. Începând cu anul 1990, în România au fost perioade când s-au înregistrat rate real negative ale dobânzii, dobânda nominala situându-se sub nivelul inflatiei: (perioada 1991-1993; mai, iulie, noiembrie 1996 - pâna în martie 1997; octombrie 1997 pâna în februarie -1998).

Bancile trebuie sa ia în considerare nivelul inflatiei din urmatoarele motive:

- pentru a-si proteja capitalul propriu împotriva eroziunii generate de inflatie;

- pentru a proteja deponentii.

c.Prin intermediul politicii monetare conduse de B.N.R., statul intervine în economie pentru a asigura controlul lichiditatii economiei în scopul de a asigura stabilitatea monedei nationale.

Pentru atingerea acestui obiectiv, B.N.R. elaboreaza politica monetara, valutara si de credit în cadrul politicii generale a statului.

Pentru stavilirea procesului inflationist declansat odata cu liberalizarea preturilor (octombrie 1990), Banca Nationala a intervenit printr-o serie de intrumente de politica monetara, cum ar fi: taxa scontului, dobânda de refinantare, rata rezervelor minime obligatorii, dobânzile practicate la licitatii în cadrul operatiilor pe piata libera, introducerea, începând cu 9 iulie 1997, a noului instrument de politica monetara - atragerea de depozite de la societatile bancare de catre B.N.R.

Utilizarea acestor instrumente de politica monetara au vizat reducerea lichiditatilor din economie si stoparea inflatiei.

Masurile promovate de B.N.R. pentru stavilirea procesului inflationist în perioada 1990-1998 nu au fost însotite însa si de masuri în economia reala, care sa duca la cresterea productiei si a cererii.

Practicarea unor dobânzi înalte pe o perioada atât de mare, 1990-1998, s-a dovedit a fi o masura ineficienta, care s-a materializat în alimentarea blocajului financiar în economie, blocaj care a generat cresterea soldurilor creditelor si dobânzilor restante înregistrate de banci.

d.Costurile de achizitie a resurselor cuprind atât costurile cu dobânda pe care banca o bonifica, cât si alte costuri, cum ar fi: costuri de operare, costuri de asigurare a resursei, costuri de marketing (de promovare), costuri privind rezervele minime obligatorii.

Costurile de achizitie sunt specifice fiecarei categorii de resurse, constituind un reper functie de care fiecare banca îsi restructureaza structura pasivelor (resurselor).

e.Asigurarea unui nivel ridicat al ratei de recuperare a investitiei proprietarilor în banca - return on equity (ROE) constituie obiectivul fundamental al managementului din fiecare banca.

La stabilirea nivelului ROE-ului managementul trebuie sa ia în considerare rata inflatiei prognozate si rata dobânzii la depozitele la termen practicate în sistemul bancar, pentru ca nivelul ROE-ului sa se situeze peste nivelul inflatiei si dobânzilor practicate de banci.

4.3. Determinarea nivelului ratei active de baza.

Studiu de caz

Pentru perioada urmatoare, banca "X" are posibilitatea de a-si majora activul prin cresterea plasamentelor în credite cu 80 mild. lei. Estimarea are la baza oportunitatile de creditare oferite de economie.

Aceasta majorare este posibila datorita faptului ca rata solvabilitatii (norma Cooke) înregistrata de banca este de 27% (fata de 8% impusa de autoritati) deci banca nu trebuie sa-si mareasca capitalul în vederea sustinerii cresterii activelor.

Conform normei Cooke, pentru fiecare 100 mild. lei active ajustate în functie de risc, banca trebuie sa dispuna de un capital propriu de 8 mild. lei. Se estimeaza, de asemenea, ca rata pasiva a dobânzii ramâne neschimbata ca urmare a faptului ca nivelul ratei inflatiei ramâne neschimbat pentru perioada urmatoare.

Pentru anul în curs, conducerea bancii si-a propus sa atinga un ROE de 75% care sa permita obtinerea unei rate de recuperare a capitalului mai mare decât rata inflatiei prognozate pentru anul în curs (32%) si a ratei dobânzii la termen.

Pentru sustinerea celor 80 mild. lei credite banca va împrumuta 50 mild. lei de pe piata interbancara cu o dobânda de 50%/an, iar 30 mild. lei le va sustine din provizioanele constituite pentru riscul de credit.

Din experienta s-a constatat ca soldul mediu permanent al provizioanelor constituite pentru riscul de credit este de circa 10% din provizioanele constituite de banca, sold pe care banca îl fructifica prin plasamente pe termen scurt si foarte scurt. Datorita situatiei economice, nivelul provizioanelor variaza între 16% - 20% din creditele acordate.

Pentru determinarea ratei active de baza, bancile utilizeaza metoda costului marginal al resurselor totale (metoda expusa în capitolul 2, pct. 2.3).

Calculul costului marginal al resurselor este redat în tabelul 4.1.

Estimarea costului mediu marginal al resurselor

resurse

sold

existent

mild.lei

crestere

prognoz.

mild.lei

sold

final

mild.lei

pondere

în total

resurse %

chelt. cu. asig

depozite

chelt. cu asig.

depozite

chelt.cu

rezerve

min.

depozite%

chelt.

generale

%

cost

marginal

%

disponib.

la vedere

941120

-

941120

39

10

-

-

25

38,8

Depozite la termen pers.fiz.

635256

-

635256

26

40

0,3

4,5

25

77,55

Depozite de la banci

8820

50000

58820

2,43

50

-

-

25

83,33

Disponibilitati ale bancilor

77642

-

77642

3,6

10

-

-

25

38,8

Provizioane

30000

-

30000

12,4

-

-

-

25

27,7

Fonduri proprii

399926

-

399976

16,57

75(ROE)

-

25

111,1

Total resurse

                                             2.412.814

                                                               m

Costul marginal al,resurselor totale = Σ rj cj                                                            (2.3)

                                                              j=1                          

= 0,39 x38,8% + 0,26 x 77,55% + 0,0243 x 83,33% + 0,036 x38,8% + 0,124 x27,7% + 0,165 x1 1 l,l % = 59,08%

Nivelul dobânzilor bonificate (cheltuielile cu dobânzile), asa cum am precizat, ramân neschimbate pe perioada urmatoare.

Cheltuielile cu asigurarea depzitelor în sistemul bancar. Conform Legii privind Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, bancile contribuie cu 0,3% aplicat la soldul depozitelor persoanelor fizice.

Cheltuielile cu rezerva minima obligatorie. Bancile sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii aferente depozitelor si disponibilitatilor atrase de la persoane fizice si juridice (exclusiv banci).

Rata rezervei minime, obligatorie pe perioada urmatoare, ramâne cea stabilita de catre B.N.R., adica 15%, dobânda bonificata a bancilor de B.N.R. pentru aceasta perioada este de 10%.

Conform reglementarilor mentionate, banca constituie rezerve minim obligatorii la urmatoarele categorii de resurse:

-disponibilitati la vedere;

-depozite la termen.

Pentru rezerva aferenta disponibilitatilor la vedere banca nu suporta cheltuieli suplimentare, deoarece rata dobânzii încasate de la B.N.R. este la acelasi nivel cu rata dobânzii bonificate pentru aceste depozite.

Pentru rezervele aferente depozitelor la termen banca suporta o cheltuiala, deoarece încaseaza 10% de la B.N.R. dar trebuie sa bonifice 40% clientilor.

 Cheltuiala suportata de banca va fi:

-rezerva constituita la B.N.R.: 635256 x 15% = 95288 mil. lei

-dobânda primita de la B.N.R.: 10% x 95288 = 9529 mil lei

-dobânda bonificata de banca aferenta rezervei minime obligatorii,

 95288 x 40% = 38115 mil. lei

mai putin 9529 mil. lei încasata de la B.N.R, adica 28586 mil. lei.

Cheltuiala aferenta depozitelor la termen cu rezerva obligatorie

=  

Cheltuielile generale cuprind urmatoarele: cheltuieli cu salarii, asigurari sociale, întretinere, chirii, amortizari, taxe, administrativele, reclama, publicitate etc. Nivelul acestor cheltuieli este aproximativ de 25% determinat pe baza BVC pe anul în curs.

Costul marginal aferent fiecarei categorii de resurse se determina conform relatiei 5.2.

c j = rata dob. bonificate + cost asig. + cost privind rezerva oblig. + chelt.gen.

                            1 - % din activele care nu aduc câstig

A ctivele care nu aduc câstig (imobilizari corporale si numerar) au o pondere de 10 % în total active.

Costul marginal aferent resurselor totale se determina conform relatiei 5.3,

            m

Cm = Σ rj cj                                                       (5.3)

                                                         j=1                     

 în care:

Cm - costul marginal al resurselor totale,

rj  - ponderea fiecarei resurse în total resurse,

cj - costul marginal aferent fiecarei resurse,

m - numarul resurselor inclusiv capitalul.

Valoarrea costului marginal calculat este de 59,08%. Acest cost reprezinta rata de baza activa care acopera toate cheltuielile inclusiv obtinerea unui ROE de 75%.

Banca trebuie sa încaseze la creditele pe care le va promova o dobânda de minim 59,08%; în general, fiecare banca are o politica proprie privind stabilirea nivelului dobânzilor la credite.

Elementele care stau la baza stabilirii nivelului dobânzii practicate sunt:

-   gradul de risc al creditului - pentru creditele cu risc banca îsi va adauga un premium de risc;

- structura socioprofesionala a clientilor; în relatia cu clientii din vârful ierarhiei socioprofesionale, banca practica dobânzi mai mari;

- relatia cu clientul; pentru clientii care ruleaza sume mari prin banca sau care fac apel des la credite, banca practica un nivel mai scazut al dobânzii.

Aceasta metoda de calcul este simpla si permite bancii sa-si puna la adapost capitalul propriu fata de eroziunea inflatiei; în plus, permite ca banca sa aloce fondurile în functie de profitul pe care si l-a propus.

Problema dificila si greu de rezolvat ramâne estimarea cu precizie a evolutiei inflatiei si a conjuncturii economice.

4.4. Managementul ratei doânzii

Exemplul anterior demonstreaza dificultatea proiectarii cu precizie a costurilor resurselor. Schimbarile neanticipate în nivelul ratei dobânzii si compozitia pasivelor bancii pot ridica sau coborî în mod semnificativ profiturile bancii deoarece cheltuiala cu dobânda poate creste sau scade mai mult decât venitul din dobânda. Aceste schimbari pun în pericol si pozitia bancii fata de riscul de dobânda.

Asupra riscului ratei dobânzii managerii îsi concentreaza atentia în mod deosebit, deoarece fluctuatia ratei dobânzii pune în pericol atât câstigurile, dar si întregul portofoliu bancar (active, pasive, capital propriu).

Variatiile mari ale ratei dobânzii, potentate de inflatie si conjunctura economica, pot influenta în mod drastic costurile, rambursarile si valoarea activelor bancii. Bancile care dau împrumuturi cu rata dobânzii fixa si sustin aceste împrumuturi prin depozite pe termen scurt cu rata dobânzii fluctuanta au, în mod cert, rezultate dezastruoase, fiind condamnate la faliment.



Situatia ideala ar fi ca frecarei categorii de activ sa-i corespunda un pasiv cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al valorii, volatilitatii si duratei.

Or, aceasta situatie în mod real nu exista, în schimb, se poate crea printr-o corelare (echilibrare) a resurselor si plasamentelor bancii de catre managementul bancii.

O banca care îsi asuma un risc mic al dobânzii va fi insensibila modificarile ratei dobânzii.

Fluctuatiile ratei dobânzii modifica valoarea de piata a unei banci daca managementul nu elaboreaza strategii în vederea reducerii impactului. Riscul ratei dobânzii depinde de aceasta volatilitate a ratelor dobânzii. Toate bancile dispun de un management al activelor si pasivelor care evalueaza în mod regulat riscul ratei dobânzii.

Politicile elaborate de managementul active-pasive vizeaza nevoia de fonduri, veniturile din afara dobânzilor pentru acoperirea cheltuielilor indirecte si de asemenea monitorizeaza resursele lichide.

În functie de caracteristicile cash-flow-ului pasivelor si activelor unei banci, schimbarile în ratele dobânzii pot creste sau scadea venitul net din dobânda si valoarea de piata a activelor si pasivelor,

Sa consideram ca o banca da un împrumut cu rata fixa pe o perioada de 10 ani, sustinerea împrumutului îl face din depozite pe termen scurt pâna la 1 an. În marja initiala dintre dobânda încasata de banca si cea platita se considera atât venitul bancii, cât si schimbarile prognozate în ratele dobânzii pe perioada derularii împrumutului.

Daca cresc ratele dobânzii (atât la active, cât si la pasive) peste ceea ce a prognozat banca, cheltuiala cu dobânda pe depozite va creste mai mult decât venitul din dobânda la active, astfel încât venitul net din dobânda si valoarea bancii scad.

Daca ratele dobânzii scad sub pragul prognozat, diferenta dintre venitul dobânda si cheltuiala cu dobânda se va mari, iar valoarea bancii va creste.

4.4.1. Metode de gestionare a ratei dobânzii

- prezentare generala -

Bancile au facut fata în ultimii ani la presiuni asupra câstigului lor atât din partea ratei dobânzii, cât si din partea concurentei exercitate de celelalte institutii financiare, ca urmare a unor tehnici de aparare împotriva riscului ratei dobânzii care au fost introduse în politica bancilor.

Printre ele se afla managementul discrepantei activ-pasiv (G.A.P.) si calculul duratei (D.G.A.P.) care ajuta pe manageri sa echilibreze rata dobânzii aferenta activelor cu rata dobânzii aferenta pasivelor, precum si durata activelor cu durata pasivelor. Riscul ratei dobânzii nu este singurul risc caruia banca trebuie sa-i faca fata în viitor.

Banca trebuie sa se confrunte si cu riscurile modificarilor valorilor activelor,  pasivelor si capitalului, datorita procesului inflationist, trebuind sa gaseasca cai de solutionare a lor pentru a asigura supravietuirea bancii în conditiile unei piete în continua modificare.

Managementul discrepantei activ-pasiv (G.A.P.) presupune o monitorizare continua a fiecarei parti a bilantului contabil al bancii divizat în grupuri de elemente (în functie de vechime) al caror flux de lichiditati este fluctuant (nefluctuant) la fluctuatiile ratei dobânzii pe termen scurt.

Grafic aceasta metoda este redata în tabelul 7.2.

ACTIV

PASIV

RSAs

SA

RSPs

GA

RNA

NA

K

SA - sustinerea pariiala a activelor sensibile cu pasive sensibile

GA     - sustinerea partiala a activelor sensibile cu pasive insensibile

NA     - suspnerea activelor insensibile cu pasive insensibile si capital propriu

RSAs  - active sensibile la fluctuatiile ratei dobânzii

RSPs  - pasive sensibile la fluctuatiile ratei dobânzii

RNA  - active insensibile la fluctuatiile ratei dobânzii

RNP  - pasive insensibile la fluctualiile ratei dobânzii

K       - capital propriu

Tabelul 7.2 reprezinta o banca în care valoarea activelor sensibile la rata dobânzii este mai mare decât valoarea pasivelor sensibile la rata dobânzii.

În aceasta situatie, activele sensibile la raTa dobânzii (RSAs) sunt sustinute partial (SA) de pasive sensibile la rata dobânzii (RSPs) si partial (GA) de pasive insensibile la rata dobânzii (RNP)

Activele insensibile la rata dobânzii (RNA) sunt sustinute (NA) atât din pasive insensibile la rata dobânzii (RNP), cât si din capitalul bancii (K).

Diferenta dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante poate fi negativa când pasivele fluctuante depasesc activele fluctuante si pozitiva când activele fluctuante depasesc pasivele fluctuante; si raportul dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante poate fi folosit: un raport supraunitar arata ca activele fluctuante depasesc pasivele fluctuante, un raport subunitar arata ca pasivele fluctuante depasesc activele fluctuante.

Pozitia echilibrata a fluctuatiei ratei dobânzii este considerata atunci când diferenta dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante este egala cu 0 sau raportul lor este egal cu 1.

De mentionat ca metoda G.A.P. nu tine cont de evolutia valorii de piata a activelor, pasivelor si capitalului bancii, valorile cu care opereaza sunt valori contabile, nu valori de piata.

Managementul discrepantei duratei D.G.A.P. permite ca prin comparatia dintre durata portofoliului de active cu durata portofoliului de pasive o banca sa-si controleze ratele dobânzilor aferente întregului portofoliu de active-pasive.

Daca duratele activului coincid cu duratele pasivului si fluctuatia dobânzii are aceleasi efecte asupra valorii activelor si pasivelor bancii.

Intervalul de durata masoara nepotrivirea duratelor activului si pasivului si cel putin teoretic, ofera un indice al expunerii la fluctuatia dobânzii a întregului portofoliu.

Metoda opereaza cu valoarea de piata a portofoliului bancii, deci tine cont de modificarile neregulate care au loc în structura activului si pasivului bancii ca urmare a fluctuatiei ratei dobânzii.

4.4.2.  Factorii care influenteaza marimea,

 venitului net din dobânda pe termen scurt.

- Studiu de caz ­-

Factorii care influenteaza marimea venitului net din dobânda sunt urmatorii: fluctuatiile ratei dobânzii, diferenta dintre dobânzile încasate si cele platite de banca, compozitia si volumul activelor si pasivelor bancii. Unii factori pot fi controlati de managementul bancar, altii nu.

Managementul active-pasive trebuie sa examineze impactul tuturor factorilor asupra venitului net din dobânda.

Exemplu:

Vom considera un orizont de timp de 1 an cu urmatoarea structura active-pasive, carora li s-a determinat si pretul (dobânzi ce se vor încasa-bonifica de banca).

Tabelul 7.3 (mild. lei )

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

50

12

60

9

Rata fixa

35

15

22

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.12 x 50 + 0.15 x 35 - 0.09 x 60 - 0.08 x 22 = 11.25 - 7.16 = 4.09 mild.lei

                                               

Rata venitului net din dobânda    =                 =  

 

G.A.P. = RSAs - RSPs = 50 - 60 = -10

Activele si pasivele sensibile la rata dobânzii fie au scadenta la un an sau mai mare de un an, li se poate calcula pretul aferent unui an (orizontul considerat).

Ratele dobânzilor încasate (bonificate) de banca apar lânga fiecare categorie de activ (pasiv). Daca ratele respective reprezinta valorile medii care se pot înregistra în orizontul de timp considerat, atunci venitul net din dobânda se estimeaza în jurul valorii de 4,09 mild. lei la 100 mild. lei valoarea activului.

Aceasta cifra reprezinta un reper, în timpul anului nivelul ratei dobânzii se schimba, la fel se schimba si compozitia, structura si volumul activelor si pasivelor bancii.

Bancile care gestioneaza venitul net din dobânda pe termen scurt pun accent pe discrepanta (G.A.P.). Semnul si marimea discrepantei ofera informatii privind riscul ratei dobânzii.

4.4.2.1. Fluctuatiile ratei dobânzii

            Modificarile în ratele dobânzii pot sa afecteze venitul net din dobânzi al bancii, ca urmare a compozitiei si structurii portofoliului active-pasive si a valorii discrepantei (G.A.P.).

Un  G.A.P. negativ indica faptul ca banca are mai multe pasive sensibile (RSPs) decât active sensibile (RSAs), caz în care evolutiile ratelor dobânzii produc urmatoarele efecte asupra venitului net din dobânda:

·Daca ratele cresc cu acelasi procent în acelasi timp, cheltuielile cu dobânzile cresc mai mult decât veniturile din dobânda, deoarece mai multor pasive li se fixeaza noul pret. Marja dintre câstigul mediu al bancii pe activele valorificate (care aduc câstiguri) si costul mediu al pasivelor purtatoare de dobânda scade. Deci venitul net din dobânda scade.

·Când ratele dobânzii scad cu acelasi procent în acelasi timp, mai multor pasive decât active li se atribuie un nou pret la rate mai scazute, ceea ce duce la cresterea venitului net din dobânda.

Un G.A.P. pozitiv indica faptul ca o banca are mai multe active sensibile (RSAs) decât pasive sensibile (RSPs), caz în care evolutiile ratei dobânzi au urmatoarele influente asupra venitului net din dobânda:

·Când rata pe termen scurt creste, venitul din dobânda creste mai milt decât cheltuiala cu dobânda, deoarece mai multor active li se fixeaza un pret nou, efectul fiind cresterea venitului net din dobânda.

·Scaderile ratelor pe termen scurt au efect opus, venitul net din dobânda scade mai mult decât cheltuiala cu dobânda, ducând la diminuarea venit net din dobânda.

Daca banca are un G.A.P egal  cu 0, activele sensibile la fluctuatiile ratei dobânzii (RSAs) sunt egale cu pasivele sensibile la fluctuatiile ratei dobânzii (RSPs), iar evolutiile dobânzii (indiferent de sens) nu modifica venitul net din dobânda, deoarece schimbarile din venitul net din dobânda sunt egale cu schimbarile în cheltuielile cu dobânda.

Pentru exemplificare, pornim de la situatia initiala (tabelul 7.3.), presupunând mai întâi ca toate ratele vor creste cu o medie de 1% pe parcursul orizontului considerat (1 an), în conditiile în care structura si volumul portofoliului de active-pasive ramân neschimbate, iar G.A.P. este negativ.

Tabelul 7.4 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

50

13

60

10

Rata fixa

35

15

22

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.13 x 50 + 0.15 x 35 - 0.1 x 60 - 0.08 x 22 = 11.75 - 7.76 = 3.99 mild.lei

                                               

Rata venitului net din dobânda    =                 =  

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Cresterea dobânzii cu 1% a determinat o crestere a venitului din dobânda cu 0,5 mild. lei (11,75 - 11,25), iar cheltuiala cu dobânda creste cu 0,6 mild. lei (7,76 - 7,16) astfel încât venitul net din dobânda scade cu 0,1 mild. lei (4,09 -3,99) fata de situatia initiala.

Consideram ca toate ratele scad cu 1% fata de situatia initiala (Tabelul 7.3), iar conditiile ramân neschimbate ca în cazul precedent (Tabelul 7.4).

Tabelul 7.5 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

50

11

60

8

Rata fixa

35

15

22

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.11 x 50 + 0.15 x 35 - 0.08 x 60 - 0.08 x 22 = 11.75 - 6.56 = 4.19 mild.lei

                                               

Rata venitului net din dobânda    =                 =  

            G.A.P. = 50 - 60 = - 10

            Scaderea dobânzii cu 1 % a determinat o scadere a venitului din dobânda cu 0,5 mild. Lei (10,75 - 11,25) în timp ce cheltuielile cu dobânzile au scazut cu 0,6 mild. Lei (7,76 - 7,16), iar venitul net din dobânda creste cu 0,1 mild. Lei (4,19 - 4,09).

            Venitul net din dobânda creste datorita faptului ca banca plateste rate mai scazute pe un volum mai mare de pasive (60 mold. lei) decât are active (50 mild. lei) care acum produc câstiguri mai scazute.

            Schimbarea în venitul net din dobânda apare ca urmare a faptului ca volumul activelor cu rate sensibile difera de volumul pasivelor cu rate sensibile, cu cât diferenta este mai mare si impactul este mai mare.

Daca cele doua ar fi egale, schimbarea în venitul net din dobânda ar fi egala cu schimbarea în cheltuiala cu dobânda, astfel încât venitul net din dobânda ar ramâne neschimbat. Indiferent daca venitul net din dobânda creste si scade,pe rând, depinde daca G.A.P-ul este pozitiv sau negativ.

În mod asemanator daca G.A.P. - în situatia considerata - ar avea valoare pozitiva, venitul net din dobânda va creste când ratele cresc si se va diminua când ratele scad.

Presupunem ca în pozitia initiala a bancii volumul activelor cu rata sensibila este de 65 mild. lei si 20 mild. lei active cu rata fixa, celelalte date ramânând constante.

G.A.P.-ul pe orizontul considerat este de + 5 mild. lei, iar venitul din dobânda prognozat este de 10,8 mild. lei în timp ce cheltuiala cu dobânda este de 7,16 mild. lei rezultând 3,64 mild. lei venit net din dobânda.

Daca ratele cresc cu 1% venitul din dobânda creste cu 0,65 mild. lei în timp ce cheltuiala cu dobânda creste numai cu 0,6 mild. lei. Cu un G.A.P. pozitiv venitul din dobânda creste acum cu 0,05 mild. lei si scade când ratele scad.

În acest context, semnul si marimea G.A.P.-ului ofera informatii privind pozitia de risc a ratei dobânzii.

4.4.2.2. Diferenta dintre dobânzile încasate si cele bonificate de banca

Câstigurile din active variaza fata de costul pasivelor si din cauza unor schimbari neegale în nivelul ratei dobânzii la active si pasive (crestere sau descrestere).

Plecând de la situatia initiala (Tabelul 7.3) vom presupune ca rata dobânzii la active creste cu 0,5%, iar rata dobânzii la pasive creste cu 1,5% în conditiile în care structura si volumul activelor si pasivelor ramân neschimbate.

Tabelul 7.6 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

50

12,5

60

10,5

Rata fixa

35

15

22

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.125 x 50 + 0.15 x 35 - 0.105 x 60 - 0.08 x 22 = 11.5 - 8.06 = 3.44 mild.lei

            Rata venitului net din dobânda    =                 =

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Venitul net din dobânda scade la 3,44 mild. lei de la 4,09 mild. lei deci cu 0,65 mild. lei.

Plecând de la situatia initiala (Tabelul 7.3.) presupunem ca ratele dobânzilor scad atât la active, cât si la pasive cu procente diferite. Astfel, la active scade cu 2%, iar la pasive cu 1,5%, în conditiile în care structura si volumul active-pasive ramân neschimbate. Venitul net din dobânda scade la 3,99 mild. lei de la 4,09 mild. lei, deci cu 0,1 mild. lei.

Tabelul 7.7 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

50

10

60

7,5

Rata fixa

35

15

22

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.1 x 50 + 0.15 x 35 - 0.075 x 60 - 0.08 x 22 = 10.25 - 6.26 = 3.99 mild.lei                   

Rata venitului net din dobânda    =                 =   

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Desigur, venitul net din dobânda va creste în conditiile în care diferenta dintre nivelul dobânzii la active fata de nivelul dobânzii la pasive este mai mare.

4.4.2.3. Variatia în volumul active-pasive

Venitul net din dobânda variaza direct proportional cu schimbarile în volumul activelor care aduc câstiguri si pasivelor purtatoare de dobânda indiferent de nivelul ratei dobânzii.

Plecând de la situatia initiala (Tabelul 7.3.) presupunem ca banca îsi dubleaza activele si pasivele în conditiile în care structura portofoliului si dobânzile ramân neschimbate.

Tabelul 7.8 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

100

12

120

9

Rata fixa

70

15

44

8

Fara câstig/plata

30

-

36

-

TOTAL

200

200

Venit net din dobânda = 0.12 x 100 + 0.15 x 70 - 0.09 x 120 - 0.08 x 44 = 8.18 mild.lei

            Rata venitului net din dobânda    =                 =  

            G.A.P. = 100 - 120 = -20

           

Se observa ca venitul net din dobânda se dubleaza, deoarece banca si-a dublat volumul la active valorificate la acelasi procent.

Cresterea portofoliului duce la marirea volumului câstigului, dar nu modifica profitabilitatea bancii (marja neta a dobânzii ramâne aceeasi).

Invers, descresterea portofoliului determina scaderea venitului net din dobânda.

4.4.2.4. Schimbarile în structura portofoliului

Orice variatie în structura portofoliului modifica venitul net din dobânda. Managerii pot creste rata activelor în mod sensibil prin fixarea unor dobânzi mai mari, fluctuante la diferite categorii de credite (credite pentru bunuri de folosinta îndelungata care oricum au o piata stabila) sau prin micsorarea scadentelor investitiilor financiare (investind mai mult în bonuri de trezorerie, credite interbancare etc.)

Ei pot, de asemenea, sa micsoreze rata pasivelor, în mod sensibil, prin substituirea lor în certificate de depozit pe termen lung cu dobânda fixa pentru sustinerea plasamentelor acordate peste noapte.

Aceasta tehnica implica automat schimbari în venitul net din dobânda fata de ceea ce a prognozat initial managementul bancii.

Sa urmarim aceste schimbari pornind de la situatia initiala (Tabelul 7.3). Consideram ca managementul bancii a diminuat activele cu rata fixa cu 4 mild. lei crescând activele cu rata sensibila cu aceeasi suma pe seama pasivelor cu rata fixa în conditiile în care nivelul ratei dobânzilor ramâne neschimbat.

Tabelul 7.9 (mild.lei)

ACTIV

Nivelul dobânzii

Încasate (%)

PASIV

Nivelul dobânzii bonificate (%)

Rata sensibila

54

12

56

9

Rata fixa

31

15

26

8

Fara

câstig/plata

15

-

18

-

TOTAL

100

100

Venit net din dobânda = 0.12 x 54 + 0.15 x 31 - 0.09 x 56 - 0.08 x 26 = 4.01 mild.lei

                                               

Rata venitului net din dobânda    =                 =  




            G.A.P. = 54 - 56 = -2

Se observa ca venitul net din dobânda a scazut cu 0,08 mild. lei (4,09 ­4,01) fata de ceea ce s-a prognozat initial. Acest declin este cauzat de diminuarea câstigului mediu pe active care aduc câstiguri fixe si cresterea cheltuielilor aferente pasivelor cu dobânda fixa. Aceasta schimbare modifica si G.A.P.-ul la ­2 mild. lei si astfel se modifica riscul ratei dobânzii.

Nu exista o relatie fixa între schimbarile în portofoliul bancii si venitul net din dobânda. Impactul este în functie de câstigurile aferente activelor cu rata fixa si sensibila, iar, pe de alta parte, dintre costurile cu dobânda si amploarea schimbarilor în structura pasivelor. Daca schimbarea ar fi inversa (diminuarea pasivelor cu rata fixa si cresterea activelor cu rata fixa) venitul net din dobânda ar creste. Venitul net din dobânda ar creste, de asemenea, daca schimbarile ar viza doar portofoliul de pasive. În multe cazuri, bancile schimba structura portofoliului ca o masura de protectie împotriva schimbarilor contradictorii anticipate în marja neta a dobânzii.

În conditiile când se înregistreaza un declin în nivelul general al dobânzilor bancare, aceasta tehnica de schimbare în portofoliul bancilor atenueaza riscul dobânzii. Schimbarile în volumul activelor si pasivelor care nu aduc câstig influenteaza, venitul net din dobânda. Daca banca îsi reduce activele care nu aduc câstig, venitul net din dobânda creste automat.

Plecând de la situatia initiala, vom considera o reducere a activelor care nu aduc câstig si cresterea activelor cu rata sensibila cu 5 mild. lei efectul va fi cresterea venitului din dobânda cu 0,65 mild. lei daca reducem cu aceeasi valoare activele care nu aduc câstig si crestem activele cu rata fixa tot cu 5 mild. lei, venitul net din dobânda va creste cu 0,75 mild. lei. În ambele cazuri cresterea se datoreaza faptului ca, costurile cu pasivele bancii ramân neschimbate.

4.5. Metoda discrepantei (G.A.P)

4.5.1. Consideratii teoretice

Modelul de discrepanta este utilizat de catre management în planificarea venitului net din dobânda pe termen scurt.

Bancile au un control minim asupra miscarilor ciclice ale economiei a cererii de credite, asupra politicii fiscale, monetare si a fluctuatiilor ratei dobânzii.

Cu toate ca fluctuatiile economice au un caracter particular (determinat de amplitudinea, durata, factorii determinanti, efectele etc.), analistii pietei au conceput un model simplificat al ciclului economic.

Astfel, împrumuturile pentru afaceri sunt minime la începutul unui ciclu economic, excedente si maxime în stadiile finale. Împrumuturile statului cresc la începutul ciclului si descresc cu mult înaintea împrumuturilor pentru afaceri, politica monetara si de credit influenteaza în cea mai mare masura împrumuturile statului. O data cu cresterea disponibilitatilor pentru sustinerea creditelor, cresc si ratele dobânzii ducând la diminuarea împrumuturilor statului.

În aceste conditii, cresc cererile de credite pentru afaceri, considerânduse ca este profitabil sa se împrumute în conditiile unor rate în crestere pentru toata perioada expansiunii economice.

Descresterea ciclului economic determina diminuarea cererii pentru împrumuturi. În aceasta faza cresc deficitele bugetare, care sustin sau sporesc cheltuielile bugetare planificate, ca urmare a diminuarii veniturilor bugetare.

Din punct de vedere al bancii, perioada de expansiune a ciclului economic produce urmatoarele efecte:

1. Cresc pasivele bancii - cererea intensa de credite determina si o rata mai mare a dobânzii, sustinerea creditelor la nivelul cererii este conditionata de existenta resurselor, deci de un nivel înalt al pasivelor bancii.

2. Cresterea gradului de eterogenitate a activelor si a pasivelor bancii. Politica bancilor se orienteaza spre promovarea unor active cu profit mare, sustinute din resurse care provin din certificate de depozit si fonduri împrumutate pe termen scurt.

În perioada de descrestere a ciclului economic, managementul bancar este preocupat de mentinerea marjei dobânzii la un nivel care sa nu dauneze valorii de piata a bancii, dobândit în perioada de expansiune a ciclului economic.

Practic, indiferent de evolutia ciclului economic, managementul ratei dobânzii trebuie sa monitorizeze continuu activele si pasivele bancii în vederea stabilizarii venitului net din dobânda sau îmbunatatirea lui.

Managementul ratei dobânzii impune în mod obligatoriu ca bancile sa-si stabileasca obiectivele specifice atât pentru venitul net din dobânda, cât si pentru valoarea de piata a bancii si sa-si formuleze strategii pentru atingerea obiectivului.

Riscul ratei dobânzii este masurat prin calcularea discrepantelor în intervalul de timp considerat pe baza datelor din bilantul bancii în raport cu un moment de referinta.

Aceste valori de discrepanta sunt examinate, iar pe baza rezultatelor se pot determina variatiile venitului net din dobânda ca urmare a schimbarilor în ratele dobânzii.

Metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape;

1. Selectarea de catre management a orizontului de timp în cadrul caruia se va face analiza activelor si pasivelor sensibile la rata dobânzii.

2. Gruparea activelor si pasivelor pe orizonturi de timp în functie de scadenta sau termenul la care li se pot stabili pretul.

3. Stabilirea pretului pe orizonturile considerate pentru activele si pasivele sensibile la rata dobânzii.

4. Calcularea discrepantei ca diferenta dintre activele sensibile la rata dobânzii (RSAs) si pasivele sensibile la rata dobânzii (RSPs) pentru fiecare orizont de timp.

5. Interpretarea rezultateior în functie de valoarea discrepantei G.A.P.

G.A.P. = RSAs - RSPs,

unde activele si pasivele sensibile la rata sunt cele din orizonturile considerate.

Valoarea rezultatului ofera posibilitatea gasirii unor solutii în vederea protejarii venitului net din dobânda fata de variatia ratelor dobânzii.

Protejarea presupune reducerea volatilitatii venitului net din dobânda prin ajustarea directa a volumului activelor si pasivelor sensibile la rata sau prin utilizarea unor instrumente de hedging a riscului ratei dobânzii.

Modificarea în mod intentionat a discrepantei are un caracter speculativ, managementul bancii "prognozând" rate ale dobânzii mult mai favorabile decât oferta de piata.

4.5.2. Managementul ratei dobânzii prin metoda G.A.P.

- Studiu de caz ­

Câstigurile din active si costurile cu dobânzile nu se schimba concomitent si prin sume egale chiar în cadrul intervalelor de timp distincte, dobânzile la active si pasive nu evolueaza la aceleasi intervale de timp.

Pentru o analiza eficienta cu ajutorul G.A.P.-ului, managerii trebuie sa-si fixeze orizonturi de timp scurte. Frecventa schimbarilor în rata dobânzii nu pot fi prognozate cu acuratete datorita imposibilitatii anticiparii momentului schimbarii.

Pentru asigurarea protectiei bancii la riscul de credit, managementul active-­pasive trebuie sa monitorizeze continuu rata dobânzii, structura si volumul portofoliului.

Multi manageri îsi monitorizeaza pozitia de risc a bancii si schimbarile potentiale în venitul net din dobânda, structurând activele si pasivele pe orizonturi de timp asa cum reiese din urmatorul tabel (7.10):

Tabelul 7.10

ACTIVE

1 ian1998

1 - 7

zile

8 - 30

zile

31 - 90

zile

91 - 180

zile

181 - 365

zile

> 1 an

Insensibile la rata

Total

(mild.)

Numerar

20

20

Disp.si rezerve la BNR

82

82

Disp. si depozite la banci

50

136

90

60

336

Certificate de trezorerie

32

93

125

Investitii financiare

130

130

Credite acordate clientilor nebancari

20

130

32

160

175

517

Mijloace fixe

65

65

Alte active

36

36

TOTAL ACTIV

50

270

313

32

160

365

121

1311

ACTIVE

1 ian1998

1 - 7

zile

8 - 30

zile

31 - 90

zile

91 - 180

zile

181 - 365

zile

> 1 an

Insensibile la rata

Total

(mild.)

Credite de refinantare BNR

21

21

Depozite si disponib. Banci

35

140

80

30

285

Disponibilitati clienti

200

200

Depozite clienti

16

130

204

100

40

490

Rezerve

15

85

100

200

Capital social

35

80

115

TOTAL PASIV

51

351

344

115

120

150

180

1311

G.A.P. orizonturi

-1

-81

-31

-83

-40

215

-

G.A.P. cumulativ

-1

-80

-113

-196

-236

-21

-

Structura activelor si pasivelor s-a facut în functie de scadenta pe orizonturi de timp de la o saptamâna pâna la 1 an, Toate soldurile apar în orizontul de timp la termenul cel mai apropiat.

În cazul plasamentelor si împrumuturilor pe piata interbancara, durata variaza de la câteva ore pâna la o saptamâna, modificarea dobânzii se face în functie de cererea si oferta de pe piata interbancara. De obicei, acestea sunt cele mai scumpe credite, bancile apelând în caz de forta majora - criza de lichiditati.

Celorlalte active si pasive, chiar daca intra la scadenta în orizontul respectiv, li se poate modifica dobânda si pentru câteva zile pâna la termenul scadent.

De exemplu, cele 517 mild. lei credite existente în sold, 20-mild. lei intra la scadenta între 8 - 30 zile fata de momentul de referinta, 130 mild. lei intra la scadenta între 31 - 90 zile fata de momentul de referinta, 32 mild. lei intra la scadenta între 91 - 180 zile, 160 mild. lei intra la scadenta între 181 - 365 zile si 175 mild. lei intra la scadenta peste 365 zile.

Pe baza structurii, se poate calcula G.A.P.-ul periodic aferent fiecarui orizont de timp si G.A.P.-ul cumulativ începând cu primul orizont 1 - 7 zile pâna la 1 an.

Se constata ca pasivele sensibile la rata dobânzii depasesc activele sensibile la rata dobânzii pe toate orizonturile de pe perioada unui an, G.A.P.-ul cumulativ masoara suma G.A.P.-urilor periodice, astfel G.A.P.-ul pe perioada 1 - 90 zile este egal cu suma G.A.P.-urilor periodice de pe cele 3 orizonturi: 1 - 7 zile, 8 - 30 zile si 31 - 90 zile, suma G.A.P.-ului pe perioada 91 zile - 1 an este egal cu G.A.P.-ul cumulativ pe perioada 31 - 90 zile plus G.A.P.-urile aferente orizonturilor de timp pâna la 1 an.

Semnul G.A.P.-ul periodic si cumulativ indica evolutia venitului net în functie de schimbarile care au loc în nivelul ratei dobânzii.

Valoarea G.A.P.-ului cumulativ pune în evidenta sensibilitatea dobânzii fiecarui orizont de timp, practic indica valoarea activelor si pasivelor carora trebuie sa li se modifice nivelul dobânzii în ultima zi a orizontului.

Se constata ca G.A.P.-ul cumulativ este negativ pe toate orizonturile mai putin cele de peste un an. Deci banca va obtine o crestere a venitului net din dobânda daca ratele dobânzilor scad uniform în timpul anului, în conditiile în care atât în structura, cât si în volumul portofoliului nu intervin schimbari majore.

Daca ratele pe termen scurt cresc, venitul net din dobânda se va diminua. Marimea G.A.P.-ului indica o variatie mare a venitului net din dobânda pe ultimele 6 luni ale anului, G.A.P.-ul curnulativ este de 236 mild. lei reprezentând aproape 20% din activele purtatoare de dobânda.

Consideram ca între luna aprilie si mai are loc o scadere generala a ratelor dobânzilor:

Dobânzi pe piata interbancara

împrumuturi

plasamente

aprilie

mai

aprilie

mai

1 sapt.

57.39%

13.68%

74.96%

47.61%

1 luna

56.82%

29.11%

79.25%

57.60%

3 luni

56.31%

34.96%

82.64%

63.04%

6 luni

51.54%

36.32%

84.14%

65.00%

9 luni

50.19%

36.75%

84.84%

68.18%

12 luni

48.50%

37.00%

83.50%

69.16%

Dobânzi bonificate de banca:

·Pentru disponibilitati si carnete de economii la vedere

- 13% aprilie

- 12% mai

·Carnete de economii:

aprilie

mai

1 luna

53%

45%

3 luni

54%

46%

6 luni

54%

47%

9 luni

55%

48%

12 luni

56%

52%

           

·Certificate trezorerie:

- aprilie 75%

- mai 60%

Dobânzi încasate de banca pentru credite pe termen scurt:

 - aprilie 61%

 - mai 58%

Între luna aprilie si mai, în structura volumului activelor si pasivelor bancii au loc urmatoarele schimbarii:

- intra la scadenta 100 mild. lei depozite constituite la banci, scadenta 30 zile, cu dobânda 68,42% /an;

- intra la scadenta 32 mild. lei, certificate de trezorerie cu dobânda 75%/an scadenta 90 zile;

- achizitioneaza certificate de trezorerie în valoare de 132 mild. Lei cu dobânda de 60% scadenta 90 zile;

- acorda credite clientilor în valoare de 3 mild. lei cu dobânda 61% / an termen scurt;

- diminuarea soldului depozite clienti pe o luna cu 130mild. lei cu dobânda de 49%/an;

- cresterea soldului depozite clienti la 3 luni cu 130 mild. lei cu dobânda de 50%/an.

În vederea analizei variatiei la performanta a bancii în luna mai fata de luna aprilie vom urmari schimbarile care au loc în structura, volumul si ratele dobânzii:

aprilie

(mild)

mai

(mild)

diferenta

(mild)

ACTIVE

Disp. si depozite la banci

Certificate de trezorerie

Credite acordate clientilor

336

125

517

236

225

520

-100

+100

+3

Total activ

978

981

+3

PASIVE

Depozite clienti

Depozite si disp. de la banci

Disponibilitati clienti

490

285

200

490

289

200

0

0

0

Total pasiv

975

975

0

Variatii ale ratei dobânzii

(rata medie)

aprilie

%

mai



%

diferenta

%

ACTIVE

Disp. si depozite la banci

1 luna

Certificate de trezorerie

Credite acordate clientilor

79,25

75

64

57,6

60

58

-27,5

-15

-6

Variatia dobânzii medii

65,64

PASIVE

Depozite clienti 1 luna

Depozite clienti 3 luna

53

54

45

46

-8

-8

Variatia dobânzii medii

49,5

Diferenta

+16,14%

            Valorile din bilant si cifrele ratei dobânzii sunt medii.

            Evolutia veniturilor si cheltuielilor în perioada aprilie-mai are urmatoarea structura:

Venituri din dobânzi:

            Disponibilitati si depozite la banci:

            Certificate de trezorerie:  ;  

           

Credite acordate clientilor: 

            Total venituri:         14,24 mild.lei

           

Cheltuieli cu dobânzi:

            Depozite clienti - 1 luna: 

            Depozite clienti - 3 luni: 

            Total cheltuieli:                       10,57 mild.lei

            Variatia venitului net:              +3.67 mild. lei

            Asa cum rezulta din variatiile dobânzii medii, banca a câstigat în medie 65,64% la activele care s-au schimbat si a platit în medie 49,5% la pasivele care s-au schimbat.

            Dat fiind G.A.P. - ul negativ pe tot anul, diminuarea ratelor a dus la cresterea venitului net din dobânda, desi evolutia portofoliului a fost modesta (+3 mild. lei la active) în schimb, structura activelor a determinat ca banca sa încaseze venituri mari datorita plasamentelor în certificate de trezorerie cu dobânda fixa în timp ce volumul portofoliului de pasive sensibile a ramas neschimbat.

            Decizia managementului de a investi 132 mild. lei în certificate de trezorerie pe 3 luni cu dobânda fixa de 60% în loc sa investeasca tot pe 3 luni la banci cu dobânda sensibila medie de 72,84% / an este discutabila deoarece banca a pierdut 1,4 mild. lei (7,9 - 6,5).

           

            Totusi, pe fundalul general al diminuarii ratei dobânzii (economistii, anticipând un declin în nivelul ratei) managementului I se pot acorda circumstante atenuante.

            Estimarile G.A.P. -ului pun în evidenta câstigurile viitoare ale bancii. Orice estimare este subiectiva deoarece se bazeaza pe evolutia ratei dobânzii. Totusi, pe baza unor scenarii privind evolutia ratelor dobânzii se pot obtine informatii privind amploarea riscului ratei dobânzii.

            Pe baza informatiilor se pot stabili preturile noi activelor în scopul mentinerii stabilitatii venitului net din dobânda în conditiile schimbarii ratelor si a volumului de active - pasive. Se poate estima, practic, cum s-ar putea mentine stabilitatea venitului net din dobânda fie prin modiflcari în portofoliu, fie prin schimbarea pretului.

Pe exemplul considerat (Tabelul 7.10) consideram pozitia sensibilitatii ratei dobânzii la sfârsitul lunii martie. Banca are G.A.P. de -31 mild. lei pe urmatoarele 30 zile si 313 mild. lei active sensibile la rata dobânzii.

Pentru sustinerea unor noi plasamente, managementul bancii decide contractarea de pe piata a noi împrumuturi prin emisiunea unor certifcate de depozit în valoare totala de 10 mild. lei.

Economistii preconizeaza pentru urmatoarea perioada de timp un declin substantial al ratei dobânzii. Impactul potential al descresterii generale pe termen scurt a dobânzii poate fi pus în evidenta pentru banca pe luna aprilie, plecând de la situatia lunii martie privind portofoliul, G.A.P.-ul si nivelul dobânzilor.

La sfârsitul lunii martie portofoliul de active sensibile la rata era de 313 mild. lei; portofoliul de pasive sensibile 344 mild. lei. Se estimeaza o scadere cu 9% a dobânzilor bonificate de la banca de 1a 62% la 53%.

În aprilie 313 mild. lei active si 344 mild. lei pasive pot primi dobânzi noi. Pentru active banca încaseaza 78% iar pentru pasive plateste 62%. Daca ratele dobânzii, volumul si structura ramân neschimbate banca poate câstiga în urmatoarele 30 zile 1,99 mild. lei

            -

Sa presupunem ca rata medie bonificata la pasivele cu preturi noi scade cu 11%, banca contracteaza si împrumuturi de 10 mild. lei prin emisiunea de certificate de depozit cu dobânda de 53%. Aceasta cadere anticipata a ratei micsoreaza cheltuiala bancara prognozata cu pasivele existente cu 2,6 mild. lei.

Dobânda platita pe certificatele de depozit noi este egala cu:

Practic, întreg procesul este redat în urmatoarea schema:

1. Dobânzi neschimbate:

·active cu pret nou                         313 mild. lei

·pasive cu pret nou                                     344 mild. lei

·G.A.P.                                                     -31 mild. lei

·venit din dobânda                         20,06 mild. lei

·cheltuiala cu dobânda                                18,03 mild. lei

·venit net din dobânda                                1,99 mild. lei

2. Dobânzi schimbate:

·cheltuiala cu dobânda noua pentzu pasivele existente 15,42 mild. lei

·cheltuiala cu dobânda pentru 10 mild. lei la certificate de depozit 0,43 mild. lei

·venit net din dobânda pe care banca trebuie sa-l pastreze pentru mentinerea stabilitatii

1,99 mild.lei

·venit net din dobânzi necesar a fi încasat de banca 17,84 mild. lei

·dobânda noua pe care banca trebuie sa o practice la active pentru a mentine venitul net din dobânda:

Deci banca poate sa îsi micsoreze dobânzile la active de la 78% la maxim 67% daca doreste sa nu-si modifice venitul net din dobânda în noile conditii. Usurinta cu care banca poate sa faca acest lucru depinde de cât de mult se diminueaza câstigurile ei din active. Rata de baza a dobânzii bancii în jurul careia graviteaza celelalte rate se micsoreaza cu întârziere fata de dobânzile de pe piata.

Acest mod de analiza prezinta urmatoarele lacune:

- greutatea prognozarii directiei si amplitudinii ratei dobânzii chiar pe termen foarte scurt. Managementul trebuie sa faca o analiza de sensibilitate a venitului net din dobânda luând în calcul diverse scenarii ale dobânzii.

- masurile G.A.P. nu indica cu precizie riscul ratei dobânzii, deoare nu releva si nesincronizarile în cash-flow-urile pentru activele si pasivele care pot sa apara, chiar daca au aceeasi scadenta. G.A.P. apreciaza riscul ratei dobânzii. Chiar la un G.A.P. egal cu zero, venitul net din dobânda variaza ca urmare a nesincronizarii cash-flow-ului activelor cu cel al pasivelor.

4.5.3. Managementul G.A.P.-ului

G.A.P.-ul cumulativ indica marimea riscului pe care poate sa-l gestioneze o banca în ceea ce priveste ratele dobânzii. Variatia venitului net din dobânda se determina conform formulei:

DN = G.A.P. (Diexp)

unde:

DN - variatia venitului net din dobânda

G.A.P. - G.A.P. cumulativ pe orizont

Diexp - schimbarea prognozata în ratele dobânzii

Expresia demonstreaza faptul ca o banca poate creste venitul net din dobânda daca poate prognoza ratele în functie de care îsi poate varia si G.A.P.-ul. Daca se asteapta ca ratele dobânzii sa creasca atunci managementul va trebui sa creasca G.A.P.-ul pentru a obtine un venit net din dobânda mai mare.

În caz contrar, când ratele dobânzii se asteapta sa scada, un G.A.P. negativ va duce la o crestere în venitul net din dobânda. G.A.P.-ul (valoarea. absoluta) indica marimea riscului pe care si-l poate asuma o banca.

Daca bancile doresc sa câstige profituri peste medie, atunci si marimea riscului asumat trebuie sa fie peste medie. O banca care nu si-a asumat riscul dobânzii trebuie sa aiba un G.A.P. zero.

Daca banca doreste sa-si creasca sistematic venitul net din dobânda, atunci va trebui sa prognozeze cu precizie evolutia ratei dobânzii în functie de care apoi îsi variaza G.A.P.=ul:

Strategii pentru micsorarea G.A.P.-ului la zero

În vederea micsorarii G.A.P.-ul la zero pot fi (teoretic) adoptate una din urmatoarele strategii:

a. calcularea G.A.P.-urilor periodice pe orizonturi mici de timp;

b. corelarea activelor cu dobânzi noi cu pasivele cu dobânzi noi în asa fel încât G:A.P.-urile periodice sa tinda spre zero;

c. Sustinerea activelor pe termen lung din pasive nepurtatoare de dobânda (capital propriu).

Câstiguri consistente din variatia G.A.P.-ului sunt greu de obtinut, datorita faptului ca prognozele privind evolutia si amplitudinea ratelor dobânzii sunt în mod frecvent eronate. În plus, cresterea venitului net din dobânda prin schimbarea G.A.P.-ului trebuie sa fie precedata si de o prognoza asupra pietei în conditiile noilor rate ale dobânzii.

Depasirea acestor dificultati este posibila prin ajustari ale G.A.P.-ului, selectiv (active, pasive) pe intervale scurte de timp.

Chiar în conditiile în care schimbarile privind ratele dobânzii sunt prognozate corect, flexibilitatea bancii este limitata, când G.A.P.-ul variaza, iar rezultatele scontate se diminueaza. În plus, clientii sunt cei care au posibilitatea de a selecta bancile alegând banca care le ofera cele mai bune conditii referitoare la scadente si pret, bancile au doar control limitat la preturi si scadente.

Pentru exemplificare vom considera o banca care a operat cu un G.A.P negativ timp de un an. Managementul spera ca rata dobânzii pe termen scurt sa creasca si îsi propune sa diminueze G.A.P.-ul pâna la zero.

Atingerea obiectivului se poate realiza în doua moduri:

·Prima modalitate consta în scurtarea scadentelor portofoliului de active financiare si fixarea unor dobânzi atractive la certificatele de depozit pe termen lung pentru a atrage mai multe depozite pe termen lung decât pe termen scurt.

Prima modalitate va determina ca banca sa obtina initial câstiguri scazute prin plasamente în investitii financiare pe termen scurt platind mai mult la depozite pe termen lung fata de cele pe termen scurt.

Banca va câstiga din plasamente în investitii financiare pe termen scurt mai mult decât cele pe termen lung numai daca ratele dobânzii curente sunt mai mari decât ratele la termen. La fel, depozitele pe termen lung sunt mai favorabile pentru banca în cazul când ratele de pe piata sunt mai mari decât ratele la termen în cazul în care ratele ramân sub ratele la termen, banca va pierde.

·A doua modalitate consta în cresterea activelor cu rata sensibila deoarece se asteapta cresterea ratei dobânzii. În timp ce banca doreste sa acorde numai împrumuturi cu rata variabila, clientii cauta împrumuturi cu rata fixa deoarece si ei "simt" cresterea ratei dobânzii.

În aceste conditii banca acorda stimulente prin practicarea unor dobânzi variabile mult mai scazute decât dobânzile fixe. În acest caz G.A.P.-ul va creste, dar marja dobânzii se va diminua afectând si partea de profit din cresterea G.A.P. ului. Daca activele cu rata variabila au o pondere covârsitoare în total active banca nu va fi competitiva, va câstiga foarte putin.

Prin ajutarea scadentelor si dobânzilor bancile fie fac unele concesii, fie îsi asuma riscul ratei dobânzii. Ajustarile G.A.P.-ului din active pot avea un caracter speculativ. Daca banca obtine avantaje prin ajustarea G.A.P.-ului si din micsorarea ratei dobânzii, clientii ei, indiferent în ce postura se afla (debitori, creditori), pierd.

Legatura dintre coeficientul G.A.P. si marja dobânzii nete

Coeficientul G.A.P. se determina astfel:

            Coeficientul G.A.P. =

unde:

-RSAs - active sensibile la rata dobânzii,

-RSPs - pasive sensibile la rata dobânzii:

Daca G.A.P.-ul este pozitiv coeficientul este mai mare decât 1, un G.A.P. negativ presupune un coeficient mai mic decât 1.

Nici G.A.P. nici coeficientul G.A.P. nu ofera informatii directe asupra variatiei câstigurilor ca urmare a fluctuatiei ratei dobânzii. Coeficientul G.A.P. în plus ignora marirea RSAs si RSPs.

De exemplu, doua banci au 500 mild. active, prima banca are 3 mild. RSAS si 2 mild. RSPS, astfel încât G.A.P.-ul ei este 1 mild., iar coeficientul G.A.P. 1,5.

A doua banca are 300 mild. RSAs si 200 mild. RSPs, G.A.P.-ul ei este 100 mild. si are acelasi coeficient G.A.P. de 1,5. Practic, a doua banca îsi asuma un risc mai mare al ratei dobânzii deoarece venitul net din dobânda se va schimba mai mult daca ratele dobânzii se schimba.

O analiza eficienta a riscului trebuie sa ia în considerare atât valoarea absoluta a G.A.P.-ului, cât si activele care aduc câstig. Marimea coeficientului G.A.P. este direct proportionala cu riscul ratei dobânzii. Cu cât coeficientul este mai mare, cu atât riscul este mai mare.

Acest coeficient mai are avantajul de a putea fi corelat cu variatiile din marja dobânzii. Practic, managementul poate sa-si determine G.A.P.-ul în functie de marja dobânzii bancii pe care banca si-o propune.

Consideram ca banca are 50 mild. lei active case aduc câstig, banca se asteapta sa câstige o marja a dobânzii de 5%. Riscul de nerealizare a marjei dobânzii pe care banca si-l propune sa-l accepte este de 20% pe perioada anului.

Deci variatia marjei dobânzii acceptate poate fi între 4% si 6%. Evaluarea riscului în corelatie cu ratele dobânzii prognozate impune limitarea G.A.P.-ului.

 Relatia generala este:

G.A.P (de atins)              procent acceptat în                x          procent prognozat de   

                              =   variatia marjei dobânzii              câstig în marja dobânzii

active cu câstig                                     variatia ratei dobânzii

Deci, daca managementul a prognozat ca rata dobânzii sa varieze pâna la 4% în cursul anului, variatia G.A.P.-ului va trebui sa fie:

G.A.P. (de atins)        -     20 x 5

Active cu câstig                     4             = 25%

Deci, limitarea variatiei marjei dobânzii la numai 20% va limita G.A.P.­-ul care va trebui sa varieze între -12,5 mild. si +12,5 mild.

           

4.6 Metoda discrepantei duratei (D.G.A.P.)

4.6.1 Consideratii teoretice

Schimbarile în valoarea portofoliului de active fata de schimbarile în valoarea portofoliului de pasive influenteaza valoarea de piata a capitalului bancii. Pe lânga analiza G.A.P. bancile examineaza si posibilitatea unor masuri de durata pentru întreg portofoliul active - pasive. Durata este atributul oricarui tip de activ si pasiv din portofoliul bancii.

Riscul ratei dobânzii poate fi determinat comparând durata activelor cu cea a pasivelor din portofoliul bancii. Managementul poate ajusta acest G.A.P. de durata (DGAP) pentru a proteja sau accepta riscul ratei dobânzii în scopul speculativ de a câstiga din schimbarile în rata dobânzii.

Din punct de vedere conceptual, durata reprezinta timpul mediu de recuperare a valorii initiale a unui instrument de valoare. Durata de recuperare este si un indicator de sensibilitate, care exprima variatia valorii unui activ la variatia dobânzii.

Analiza duratei ia în considerare faptul ca nesincronizarea intrarilor de cash cu iesirile de cash duce la aparitia riscului ratei dobânzii. Daca analiza traditionala a G.A.P.-ului compara active aproximative si cash-flow-ul de pasive prin structurarea acestora în orizonturi de timp, analiza de durata stabileste marimea portofoliului de active si pasive care îsi schimba valoarea la modificarile care apar în ratele dobânzilor permitând sincronizarea perfecta a cash-flow-ului de active cu cash-flow-ul de pasive si din punct de vedere al marimii acestora, astfel încât valoarea de piata a capitalului bancii sa nu fie influentata de fluctuatiile ratei dobânzii.

Bancile sunt preocupate de reducerea expunerii la riscul pe care-l pot genera atât activele, cât si pasivele din portofoliul lor. Daca banca încaseaza rambursaririle la active înainte de a face plati la pasive apare riscul ca ea sa reinvesteasca rambursarile încasate la rate mai reduse.

Daca banca ramburseaza pasive înainte de a încasa rambursari la active apare riscul de a plati mai mult la rambursarile din active. Diferentele care apar ca urmare a nesincronizarii cash-flow-ului activelor si pasivelor se reflecta în duratele medii ale activelor si pasivelor din portofoliul bancii.

Fie un activ V1 plasat pe o perioada (scadenta) de "n" ani cu plata dobânzii (C) la scadenta aferenta unei rate a dobânzii R. Valoarea actuala a dobânzii primite peste "n" ani în conditiile în care rata dobânzii R ramâne neschimbata va fi:

                                    V1 =                              (7.5)

Daca rata dobânzii variaza pe perioada celor "n" ani atunci si valoarea de piata a lui V1 se va modifica.

Pentru determinarea schimbarii lui V1 vom aplica calculul diferential ecuatiei (7.5) astfel:

                        V1 = n+1 dR                               (7.6)

împartind ecuatia (7.6) la (7.5) obtinem variatia activului astfel:

                                                             (7.7)

Din ecuatia (7.7) se constata ca exista o variatie aproximativ liniara între variatia valorii activului dV1 si variatia ratei dobânzii dR.

Daca consideram un activ (Vm) plasat pe o perioada (scadenta) de "n" ani, a carui dobânda (C) se plateste anual la o rata de dobânda R, valoarea actuala a fluxurilor de dobânzi primite anual la o rata de dobânda R neschimbata va fi:

 (7.8)

Vm =  Σ                                                    

Daca rata dobânzii variaza pe perioada celor "n" ani atunci si valoarea de piata a lui Vm se va modifica. Pentru determinarea schimbarii Vm vom aplica calculul diferential la ecuatia (7.9) astfel:

                                                                                                            (7.9)

            dVm=-

Împartind ecuatia (7.9) la (7.8) obtinem variatia lui Vm astfel:

                       

                            (7.10)

deci :

                                    (7.12)

           

de unde;

            D* = -                              (7.13)

Se observa ca forma ecuatiei (7.12) este aproape identica cu ecuatia (7.7). Numaratorul ecuatiei (7.11) indica faptul ca durata unui activ este practic o medie în timp a valorii prezente a unei serii de fluxuri în numerar.

Ecuatia (7.13) exprima durata ca o valoare aproximativa a elasticitatii valorii de piata a dobânzii, caz în care durata este egala cu raportul dintre variatia valorii de piata a unui activ si variatia ratei dobânzii.

Conform formulei, durata unui activ variaza liniar cu valoarea de piata a activului. Formula poate permite sa se calculeze variatia valorii de piata a unui activ la fluctuatiile ratei dobânzii a carei durata este cunoscuta.

Analiza duratei compara variatia valorii de piata a portofoliului de active a bancii cu variatia valorii de piata a portofoliului de pasive, permitând egalarea fluctuatiilor acestora, astfel încât valoarea de piata a capitalului sa ramâna insensibila la fluctuatiile ratei dobânzii.

Capitalul bancii va ramâne insensibil la fluctuatiile ratei dobânzii atunci când intervalul de durata D.G.A.P. = 0.

DGAP = DA - μDP

În care:

·DGAP - diferenta de durata active, pasive

·DA - durata compusa a activului determinata ca suma a duratei fiecarui activ înmultit cu ponderea valorii de piata a fiecarui activ în total activ.

·DP - durata compusa a pasivului determinata ca suma a duratei fiecarui pasiv înmultit cu ponderea valorii de piata a fiecarui pasiv în total pasiv.

·μ - ponderea pasivelor în total active (p. = P/A)

Daca DGAP-ul este pozitiv valoarea de piata a capitalului scade când ratele dobânzii cresc si creste când ratele dobânzii scad. Daca DGAP-ul este negativ, valoarea de piata a capitalului creste când ratele dobânzii cresc si scade când ratele dobânzii scad. Cu cât valoarea absoluta a DGAP-ului este mai mare, cu atât riscul ratei dobânzii este mai mare.

Pentru a mentine capitalul sau pentru a-i creste valoarea de piata, în conditiile în care banca vrea sa fie protejata, ea va trebui sa aiba durata activelor sensibil mai mica decât durata pasivelor.

Determinarea duratei discrepantei poate fi folosita pentru aproximarea variatiei valorii de piata a capitalului la variatiile ratei dobânzii cu ajutorul ecuatiei:

           

în care:

DK - variatia valorii de piata a capitalului

A - total activ

DGAP - durata (discrepanta) activ-pasiv.

DR - variatia dobânzii

R - rata dobânzii

4.6.2. Managementul ratei dobânzii prin metoda D.G.A.P.

- Studiu de caz -­

            Pentru analiza de durata a D.G.A.P. vom considera bilantul unei banci cu urmatoarea structura:

Activ

Rata dobânzii încasate

(%)

Pasiv

Rata dobânzii bonificate

(%)

Cash                         100

Titluri de stat           200

Credit comercial      700

12%

14%

depozite atrase de la banci   520

certificate depozite clienti    400

capital propriu                        80

9%

10%

TOTAL                  1000

Total                                  1000

Scadentele pentru portofoliul de active si pasive sunt urmatoarele:

- titluri de stat - 9 ani;

- creditul comercial - 3 ani;

- depozite atrase de la banci - 1 an;

- certificate de depozit - 4 ani.

În analiza vom considera ca nu exista nerambursari de active, plati si pasive înainte de scadenta si nici retrageri înainte de termen.

Calculul duratei pentru fiecare post de activ si pasiv conform ecuatiei (7.10):

Titluri de stat:

            D1 =

Creditul comercial:

D2 =

            Depozit atras de la banci:

            D3 =

            Certificat de depozit:

            D4 =

Calculul duratei medii a activului si pasivului:

            DA = D1

            DP = D3

Durata activelor:

DA = 5,97 x

Durata pasivelor:

DP = 1 x

            Venitul net din dobânda prognozat:

0,12 x 200 + 0,14 x 700 - 0,09 x 520 - 0,1 x 400 = 3 5,20

 DGAP = DA - μDP                μ = P/A

DGAP = 3,05 -

Durata medie a activelor depaseste durata medie a pasivelor cu aproape un an. Venitul net din dobânda prognozat în conditiile în care nu apare nici o schimbare în ratele dobânzii este de 35,20 mild. lei.

Riscul ratei dobânzii este pus în evidenta prin nepotrivirea dintre durata medie a activelor si durata medie a pasivelor.

În cazul când ratele dobânzilor se modifica, valoarea activelor si pasivelor se va schimba ceea ce va determina si modificari în valoarea venitului net din dobânda fata de valoarea initiala (prognozata).

Presupunem ca ratele dobânzilor cresc cu 1%, caz în care valoarea de piata a activelor si pasivelor se va modifica conform ecuatiei (7.13).

            D = -                                      (7.13)

            de unde:

            dVm =                              (7.14)

Titluri de stat:

            dVm1 =

Credit comercial:

            dVm2 =

Depozit atras de la banci:

            dVm3 =

Certificat de depozit:

            dVm4 =

Valoarea de piata a activelor, pasivelor va fi:

 Titluri de stat                  200 - 10,66 = 189

Credit comercial              700 - 16,30 = 684

 Valoarea de piata activ   973 mild. lei

Depozit atras de la banci     520 - 4,77 = 515

Certificat de depozit            400 - 12,7 = 387

Valoarea de piata pasiv         902 mild. lei

Se observa ca, cresterea ratelor a determinat ca valoarea de piata a activelor sa scada cu 27 mild. lei, iar a pasivelor cu 18 mild. lei.

Valoarea activelor scade mai mult decât valoarea pasivelor deoarece durata medie a activelor este mai mare (3,05 ani) decât durata medie a pasivelor (2,08 ani).

Venitul net din dobânda prognozat va fi:

0,13 x 189 + 0,15 x 684 - 0,1 x 515 - 0,11 x 387 = 33,l mild.lei

deci mai mic cu 33,1 mild. lei decât în situatia initiala.

Diminuarea venitului net este efectul unor plati mai mari la pasive (datorita cresterii ratei dobânzii) fata de câstigurile obtinute de banca prin reinvestirea rambursarilor din active la rate mai mari.

Diminuarea ratelor produce efecte opuse. Astfel, valoarea de piata a activelor creste mai mult decât valoarea de piata a pasivelor din cauza nepotrivirii duratei creste si venitul net din dobânda.

Diminuarea ratelor dobânzilor determina obtinerea unor rezultate opuse fata de rezultatele generate de cresterea ratelor dobânzii.

Valoarea de piata a activelor creste mai mult decât valoarea de piata a pasivelor, iar venitul net din dobânda creste.

În cazul de fata D.G.A.P.-ul este pozitiv, valoarea de piata a capitalului scade ca urmare a cresterii ratei dobânzii.

În vederea determinarii variatiei capitalului vom folosi ecuatia (7.14):

                                    (7.14)              

DK = 9,2 mild. lei

Deci, valoarea capitalului bancii s-a diminuat cu 9,2 mild. lei (de la 80 mild. lei la 71 mild. lei).

Calculul duratei activelor si pasivelor pentru fiecare post din bilant conform ecuatiei (7.10).

Titluri de stat:

D1 =

Creditul comercial:

D2 =

            Depozit atras de la banci:

            D3 =

            Certificat de depozit:

            D4 =

Calculul duratei medii a activului si pasivului:

            Durata activelor:

            DA = 5.89x

         durata pasivelor

            DP = 1x

Se constata ca durata medie a activelor fata de durata medie a pasivelor s-a diminuat cu 0,03 ani (de la 0,97 ani la 0,94 ani) ceea ce a condus si la reducerea riscului ratei dobânzii ca urmare a reducerii amplititudinii dintre duratele medii ale activelor si pasivelor.

            DGAP = 3 -

Protejarea valorii capitalului propriu la schimbarile ratei dobânzii

Pentru a proteja capitalul propriu la variatiile ratei dobânzii, banca va trebui sa aiba D.G.A.P. = 0, situatie pe care o poate obtine fie diminuând durata activelor, fie crescând durata pasivelor.

Plecând de la situatia initiala unde:

DGAP = 3,05 -

Reducând durata activelor cu 1,14 ani se obtine D.G.A.P. = 0.

Cresterea duratei pasivelor cu 1,23 ani va determina obtinerea D.G.A.P. = 0

3,05 -                       X                        3,31 - 2,08 = 1,23 ani

Cresterea duratei medii a pasivelor de la 2,08 ani la 3,31 ani se poate realiza în mai multe moduri prin diverse modificari în structura portofoliului de pasive. Vom considera ca postul de pasiv depozite atrase de la banci în valoare de 52 mild. lei se modifica astfel: 240 mild. lei depozite atrase de la banci scadenta 1 an, iar 280 mild. lei certificate de depozit a carui termen trebuie sa-l determinan plecând de la relatia de calcul a duratei medii a pasivului unde durata medie are valoarea de 3,31 ani fata de 2,08 ani - valoarea initiala.

0,26 + 0,30X + 1,518 = 3,31

X = 5 ani

Deci, scadenta depozitului de 280 mild. lei va trebui sa fie peste 5 ani.

Structura bilantului pentru D.G.A.P. = 0 va fi:

Tabelul 7.13.

active

valoare

rata

încasata

durata

- ani -

pasiv

valoare

rata

bonificata

durata

ani

Cash

100

Depozit atras de la banci pe 1 an

240

9%

1

Titluri de stat

200

12%

5,97

Certificat de depozit pe 5 ani

280

9%

5

Credit comercial

700

14%

2,65

Certificat de depozit pe 4 ani

400

10%

3,49

capital

80

-

-

3,05

3,31

DGAP = 3,05-0,92x3,31=0

            Orice schimbare în nivelul ratei dobânzii nu va influenta valoarea de piata a capitalului atâta timp cât DGAP = 0.

            Daca banca doreste ca venitul net din dobânda sa nu fie influentat de fluctuatiile ratei dobânzii pe un orizont de 1 an, DGAP - ul se va determina astfel:

DGAP = MVRSA (1-DRSA) - MVRSP (1-DRSP)

În care:

·MVRSA - valoarea de piata cumulativa a activelor sensibile la rata dobânzii

·MVRSP - valoarea de piata cumulativa a pasivelor sensibile la rata dobânzii

·DRSA - durata compusa a activelor sensibile la rata dobânzii determinata ca suma a duratei fiecarui activ înmultit cu ponderea activului în total active

·DRSP - durata compusa a paasivelor sensibile la rata dobânzii determinata ca suma a duratei fiecarui pasiv înmultit cu ponderea pasivului în total pasiv

Daca DGAP este pozitiv venitul net din dobânda se va diminua când cresc ratele dobânzii si va creste în caz contrar. Daca D.G.A.P. este negativ situatia este inversa. Daca D.G.A.P. este zero, riscul ratei dobânzii est eliminat.



 John Stuart Hill, Principiile economiei politice 1848.












Document Info


Accesari: 7081
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )