Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































EFICIENTA ECONOMICA nivel greu

Finante












ALTE DOCUMENTE

Investitii în instrumente financiare si valori mobiliare
Originea, evolutia si functiile banilor
EXERCIŢIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1999 - STOCURI - VERIFICAREA CALCULELOR COSTULUI MEDIU
CREDIT PERSONAL
Banca Transilvania - perspective pentru viitor
INDICATORI DE ANOMALIE PENTRU AGENTIILE IMOBILIARE SI CASELE DE LICITATIE
Regimul juridic al autorizarii bancilor
Cadrul legal al activitatii bancilor
RISCUL IN ACTIVITATEA BANCARA
FENOMENUL INFLATIONIST

EFICIENTA ECONOMICA nivel greu



MULTIPLE CHOICE

1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

a.

V1, V2, V3;

b.

V2, V3, V1;

c.

V3, V2, V1.

ANS:  B

2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

a.

V1, V2, V3;

b.

V1, V3, V2;

c.

V3, V2, V1.

ANS:  C

3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

500 838d317i

500 838d317i

a.

V1, V3, V2;

b.

V2, V3, V1;

c.

V3, V1, V2.

ANS:  A

4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

V1

V2

V3

500 838d317i

500 838d317i

TOTAL

a.

V1, V2, V3;

b.

V1, V3, V2;

c.

V3, V1, V2.

ANS:  C

5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

a.

V1, V3, V2;

b.

V2, V1, V3;

c.

V3, V1, V2.

ANS:  B

NUMERIC RESPONSE

1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

590

2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in primul an este de 2.500 838d317i lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 = 13,48).

ANS: 

3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

V4



Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.

ANS: 

4. Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:

Indicatori

P1

P2

P3

Ita

VNAT

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS: 

P1P3

5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,057 = 1,407).

ANS: 

6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).

ANS: 

7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).

ANS: 

8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:

Indicatori

P1

P2

P3

Ita

1500 838d317i

VNAT

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS: 

P1P2P3

9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

V4

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.

ANS: 

10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

V4

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.

ANS: 

11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 900 mil.; VNAT= mil.

- pentru PII: = 33%; = 28%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

ANS: 

12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 49%; = 37%; VNAT= 750 mil.; VNAT= - 400mil.

- pentru PII: = 31%; = 29%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.

Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

ANS: 

13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

500 838d317i

500 838d317i

500 838d317i

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL




Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 800 u.m..; VNAT= -200 u.m.

- pentru PII: = 33%; = 29%; VNAT= 700 u.m.; VNAT= -300 u.m.

Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient.

ANS: 

19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.

ANS: 

20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.

ANS: 

21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

500 838d317i

TOTAL

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3



TOTAL

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 

25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anul

V1

V2

V3

TOTAL

Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2?

ANS: 

26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele estimari:

Variante de proiect

E (VNAT)

A

B

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

ANS: 

27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:

Proiect

A

B

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

ANS: 

28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:

anul

P1; = 0,5

P2; = 0,4

Ia

Cha

Ia

Cha

Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,52= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

ANS: 

29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente

Suma

Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

Marja costului variabil

Costuri fixe

Rezultat curent

Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].

ANS: 

30. Stiind ca = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:

INDICATORI

ANII

 

Va (mil. lei)

Ka mil. lei)

Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].

ANS: 

31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente

Suma

Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.500 838d317i

Marja costului variabil

Costuri fixe

200

Rezultat curent

Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

ANS: 

32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente

Suma

Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

Marja costului variabil

Costuri fixe

200

Rezultat curent

Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

ANS: 

33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

ANS:

34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

ANS: 



loading...











Document Info


Accesari: 1320
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )