Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE

Finante












ALTE DOCUMENTE

Cota Bursei de Valori
INDICII DE ANOMALIE PENTRU COMPANIILE DE ASIGURARI
Oferta de moneda
FINANTE-subiecte
INFORMATII DESPRE SOT/SOTIE/CO-DEBITORI/GARANTI
INDICATORII UTILIZATI IN PROCESUL DE ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA
Eficienta investitiilor - Sursele de finantare a investitiilor
Retragerea autorizatiei de functionare a bancii
REGLEMENTARI SI PROCEDURI ACTUALE IN ROMANIA PRIVIND AUDITUL PUBLIC INTERN
Banca europeana de investitii

1.Dobanzi

Dobanda este o suma de bani primita pentru un capital plasat (dat cu imprumut sau depus la banca).Dobanda este direct proportionala cu capitalul plasat,dar depinde si de durata plasamentului.



Raportul procentual dintre dobanda si capitalul plasat se numeste rata dobanzii.

Relatia dintre dobanda,timpul de plasament si rata dobanzii depinde de tipul de plasament ales. Astfel exista plasamente cu dobanda simpla si plasamente cu dobanda compusa.

Dobanda simpla:

Daca un capital este plasat cu dobanda simpla,dobanda este direct proportionala cu timpul de plasament si cu rata dobanzii.

Fie S capitalul initial,plasat cu dobanda simla pe o perioada de n ani,cu rata anuala a dobanzii d. Dobanda corespunzatoare fiecarui an de plasament este D=Sd.

Astfel,dupa un an capitalul S produce o dobanda D1=D=Sd,iar suma obtinuta va fi S1=S+D1=S+Sd=S(1+d).

Dupa n ani,dobanda va fi Dn=nD=nSd,iar suma obtinuta va fi Sn=S+Dn=S+nSd=S(1+nd).

Dobanda compusa:

Daca un capital este plasat cu dobanda compusa,dobanzile produse pentru fiecare perioada de plasare sunt integrate in capital (capitalizare)si produc la randul lor dobanda.

Fie S capitalul intial,plasat cu dobanda compusa pe o perioada de n ani,cu rata anuala a dobanzii d. Dupa un an,dobanda obtinuta este: D1=Sd.

Aceasta dobanda se adauga la capitalul intial S,astfel ca suma S1=S+D1=S+Sd=S(1+d) devine capitalul care va produce dobanda in al doilea an. Dupa n ani,dobanda obtinuta va fi Dn=Sd(1+d),iar suma totala va fi Sn=S(1+d) .

1

Exemplu:

Sa se calculeze suma totala obtinuta prin plasarea unui capital de 10 milioane lei pe o perioada de 4 ani,cu rata anuala a dobanzii 60%, in plasament cu: a)dobanda simpla; b)dobanda compusa.

a)Dobanda simpla:

Sn=S+Dn=S+nSd=S(1+nd)

S=10.000.000

d=60%

S4=10.000.000+6.000.000

S4=10.000.000+4 6.000.000

S4=10.000.000+24.000.000

S4=34.000.000 lei

b)Dobanda compusa:

Sn=S(1+d)

S4=10.000.000(1+60%)

S4=10.000.000*6.5536

S4=65.536.000 lei. Cel ce ia bani cu imprumut se numeste debitor(datornic), iar cel ce ofera acesti bani se numeste creditor. Dobanda este suma de bani platita (anual) pentru imprumut. Intrucat capitalul imprumutat se numeste credit,dobanda este pretul creditului. De obicei, dobanda este stabilita ca o marime procentuala anuala convenita intre debitor si creditor, numita rata dobanzii.

Rata dobanzii este insa influentata si de alti factori. Dintre acestia deosebit de importanta este inflatia,care introduce o crestere a ratei dobanzii si,o data cu ea, alte influente negative in economie.

Ca urmare, rata dobanzii cere o marime nominala (Dn) si o marime reala (Dr). Rata nominala a dobanzii este egala cu rata reala a dobanzii plus rata modificarii preturilor (rata inflatiei Ri).

2

2.Credite

Prin credit se intelege o suma de bani data cu imprumut,care urmeaza a fi restituita insotita de o dobanda.Actiunea de acordare a unui credit se numeste creditare.In procesul creditarii intervin doi factori:creditorul (cel care acorda imprumutul) si debitorul (cel care primeste imprumutul). Restituirea creditului se numeste rambursare.Rambursarea unui credit insotit de dobanda se poate face intr-o singura transa sau esalonat.Termenul pana la care trebuie rambursat creditul se numeste scadenta.

In functie de perioada de rambursare,exista credite pe termen scurt (cu rambursarea in cel mult un an),credite pe termen mijlociu (cu rambursarea in 1-5 ani) si credite pe termen lung (cu rambursarea in mai mult de 5 ani).

Rambursarea creditului intr-o singura transa:

Pentru creditele pe termen scurt sau mijlociu rambursarea creditului se poate face intr-o singura transa (la scadenta) astfel: fie S valoarea creditului si d rata anuala a dobanzii;

       pentru un credit pe termen scurt,dobanda se calculeaza de obicei dupa formula dobanzii simple: D=Sdm/360 unde m este numarulde zile pana la scadenta.

       pentru un credit pe termen mediu,dobanda se calculeaza de obicei dupa formula dobanzii compuse.Astfel,daca scadenta este la n ani (1<n<5) dupa acordarea creditului, dobanda datorata este Dn=Sd(1+d) .

Rambursarea creditului in transe egale:

Pentru credite pe termen mijlociu sau lung, rambursarea creditului se poate face in transe egale astfel:in fiecare an se plateste aceeasi transa din credit,plus dobanda la creditul nerambursat (in regim de dobanda simpla)

3

Anual

Transa totala

Creditul nerambursat

Dobanda anuala

Suma anuala de plata

1

S/n

S

Sd

S/n+Sd

2

S/n

[(n-1)S]/n

[(n-1)Sd]/n

S/n+[(n-1)Sd]/n

3

S/n

[(n-2)S]/n

[(n-2)Sd]/n

S/n+[(n-2)Sd]/n

-



-

-

k

S/n

[(n-k+1)S]/n

[(n-k+1)Sd]/n

S/n+[(n-k+1)Sd]/n

-

-

-

n

S/n

S/n

Sd/n

S/n+Sd/n

3.Amortizarea

In procesul de productie,prin capital fix intelegem constructii, utilaje, masini, instalatii,echipamente etc. Prin amortizarea capitalului fix se intelege procesul de recuperare treptata a valorii capitalului fix. Timpul necesar recuperarii integrale a valorii capitalului fix se numeste termen de amortizare.

Amrtizarea anuala reprezinta partea din valoarea capitalului fix recuperat intr-un an.

In acest paragraf ne vom referi la amrtizarea in cote egale (aceasta inseamna ca amortizarea anuala este aceeasi in fiecare an pe toata durata termenului de amortizare).

A=amortizarea anuala

V=valoarea capitalului fix

T=termenul de amortizare

A=V/T

Procentul din valoarea capitalului fix reprezentat de amortizarea anuala se numeste rata anuala de amortizare.

Notand rata anuala de amortizare cu r,avem:

r=A/V 100(%)

Fie V valoarea unui utilaj cu termen de amortizare n ani. Procesul de amortizare este prezentat in tabelul urmator:

4

An

Amortizare anuala

Rata anuala de amortizare

Valoarea amortizata

Procentul de amortizare

Valoarea ramasa de amrtizare

1

V/n

[100/n]%

V/n

[100/n]%

[(n-1)V]/n

2

V/n

[100/n]%

2V/n

[200/n]%

[(n-2)V]/n

3

V/n

[100/n]%

3V/n

[300/n]%

[(n-3)V]/n

-

-

-




k

V/n

[100/n]%

kV/n

[100k/n]%

[(n-k)V]/n

-

-

-

n

V/n

[100/n]%

V

100%

0

4.Costul de productie

Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de o firma pentru realizarea de produse sau servicii.

Dupa dependenta lor de marimea productiei, osturile se clasifica in:

-costuri fixe (care nu depind de volumul productiei)

-costuri variabile (care depind de volumul productiei)

Dupa natura cheltuielilor, costurile se clasifica in:

-costuri materiale

-costuri salariale

5


-amortizare

cheltuieli cu -iluminat costuri fixe

-incalzire materiale

fixe -chirii

salarii indirecte costuri fixe

Costuri salariale

-materii prime

cheltuieli cu -materiale auxiliare costuri variabile

-combustibil materiale

variabile -energie

salarii directe costuri variabile

salariale

Notatii: CT=costuri totale (costul productiei)

CF=costuri fixe

CV=costuri variabile

Cmat=costuri materiale

C s=costuri salariale

CFmat=costuri fixe materiale

CFs=costuri fixe salariale

Cvmat=costuri variabile mteriale

CVs=costuri variabile salariale

Au loc relatiile: CT=CF+CV

CT=Cmat+Cs

CF=CFmat+CFs

CV=CVmat+CVs

Raportul dintre costul total si productie se numeste cost total mediu sau cost unitar si se noteaza CTm. Notand cuQ marimea productiei, avem:



CTm=CT/Q

Raportul dintre costul variabil si productie se numeste cost variabil mediu si se noteaza CVm.

CVm=CV/Q

6

5.Profitul.Rata profitului

Prin profit se intelege venitul obtinut de o firma ca efect al efortului de a realiza produse (bunuri,servicii) competitive. Astfel,profitul reprezint a diferenta dintre incasari si cheltuieli sau dintre valoarea productiei si costul total:

P=VT-CT sau P=pQ-CT

Unde: P=profitul

VT=venituri totale

CT=costul total

p=pretul unitar (pretul unui produs)

Q=productia (numar de produse vandute) Raportul prcentual dintre profit si cost se numeste rata profitului si se noteaza rp.

Exemplu:

Costurile fixe pentru realizarea unor produse sunt de 2,8 milioane lei. Diferenta dintre pretul unui produs si costul variabil mediu este de 20.000 lei. Cate produse trebuie realizate pentru a obtine un profit de 1,2 milioane lei?

Q=(P+CT)/p=(P+CF+Q CVm)/p

Q=(P+CF)/p-CVm

Q=(12 3000+28 5000)/2 4000

Q=[2 4000(6 10+14 10)]/2 4000

Q=60+140

Q=200

Profitul in economia de piata

In economia de piata, rationalitatea activitatilor economice cu caracter comercial este relevata de profit, caruia i se mai spune si beneficiu. Profitul este excendentul incasarilor realizate peste costurile de productie si distribuire a a bunurilor obtinute. Lipsa profitului face dificila sau chiar imposibila existenta in continuare a activitatii care se incheie cu un asemenea rezultat si a firmei ce o realizeaza. Unitatile economice il urmeresc sistematic, constituind motivatia obiectiva a proprietarilor capitalului. Maximizarea profitului la nivelul unitatilor economice constituie criteriul cel mai important al eficientei lor.

7

Din punctul de vedere al firmei, diferenta dintre incasarile totale si costurile reprezinta profitul brut. Dupa ce firma plateste impozitul si alte taxa de profit, partea ce ramane este profitul net.

Pornind de la marimea si modul de stabilire a impozitelor, care constituie de fapt mijloacele prin care se determina profitul ce ramane pur si simplu la dispozitia agentului economic care l-a obtinut, a aparut conceptul de profit admis, ceea ce reprezinta de fapt o alta denumire pentru profitul net. Profitul admis exprima institutionalizarea unei marimi a profitului care se stabileste atat in functie de factorii economici, cat si de decizia autoritatilor si de politica statului de a asigura sau nu un anumit nivel al profitului pe ramuri si subramuri, pe categorii de marime a firmelor etc.

Profitul indeplineste mai multe functii:

1.Ii motiveaza pe propetiarii de capital asupra utilizarii acestuia in activitati cu

caracter comercial.

2.Stimuleaza initiative si acceptarea riscului din partea celor care-l urmaresc

drept scop in actiunea lor.

3.Incita la cresterea eficientii si cultiva spiritul de economie.

4.Aloca resursele (factorii de productie) pe activitati si firme, orientandu-le cu

prioritate spre cele mai profitabile, moderne.

5.Sunt o sursa principala de finantare directa sau indirecta a oricarei activitati,

inclusive a celor social-culturale.

Sistemul activitatilor motivate de obtinerea profitului poate sa genereze si abuzuri.Existenta unui cadru legal puternic descurajat sub acest aspect si a unor mijloace eficente la dispozitia statului, dintre care un sistem de impozite si taxe ce asigura o redistribuire corespunzatoare a veniturilor in societate, poate contracta astfel de fenomene.

Din analiza actelor de profit rezulta factorii de acre depind volumul profitului si gradul de profitabilitate a firmei si anume:

1.Nivelul costului unitar, cu care profitul este intr-o relatie indirecta

2.Nivelul pretului unitar,cu care profitul este intr-o relatie directa

3.Volumul produselor si serviciilor vandute, cu care profitul este intr-o relatie

directa

4.Viteza de rotatie a capitalului folosit, cu care profitul este intr-o relatie directa.

Rata profitului este foarte importanta pentru orientarea structurii productiei de produse,ramuri si subramuri, fiind cautate cele care ofera o rata cat mai inalta.

8

In cautarea acesei rate, unii agenti economiciisi restrang sau chiar abandoneaza anumite activitati (cu profit mai mic) si dezvolta sau initiaza altele (cu profit mai mare), ceea ce imprima tuturor activitatilor o dezvoltare inegala in timp.

Profitul este format din profit obisnuit sau ordinar, iar uneori si din profit suplimentar, care poate fi si profit de monopol.

6.Taxa pe valoarea adaugata

Sa presupunem ca un produs avand o valoare v0 este cumparat de o firma care il prelucreaza sau il imbunatateste si astfel valoarea produsului creste, firma vanzandu-l la valoarea v1>v0. Diferenta v1-v0 se numeste valoare adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este un impozit care se aplica asupra operatiilor de vanzare-cumparare (de transfer al bunurilor si prestari servicii)

Valoarea TVA rezulta din aplicarea unei cote (exprimata printr-un raport procentual)asupra valorii adaugate.De exemplu in anul 2000 cota TVA este 19%.

Impozitarea bunurilor, produselor sau serviciilor are loc atat la cumparare,cat si la vanzare, astfel:sa consideram firmele F0, F1,F2,.,Fn,.Sa presupunem ca firma Fn cumpara un produs de la firma Fn-1 si il vinde firmei Fn+1 (n>1).

Pentru firma Fn sa notam:

cn=pretul de cumparare al produsului

vn=pretul de vanzare al produsului

an=valoarea adaugata

Are loc relatia:

cn+an=vn(n>1)

Daca notam cota TVA cu p,atunci:

TVAn=pan

(TVA n se numeste TVA de plata sau TVA datorata)

Obtinem astfel sirurile (cn)n>1, (vn)n>1, (an)n>1,intre care au loc relatiile:

cn=vn-1 (1)

cn+1=cn+an (2) (n>1)

TVAn=pan (3)

9

Pentru firma Fn, pretul de cumparare cu TVA va fi egal cu cn+pcn, iar pretul de vanzare cu TVA va fi egal cu vn+pvn.

Deoarece TVAn=pan=p(cn+1-cn)=pvn-pvn-1, rezulta ca prin impozitarea in sistemul TVA aceeasi valoare adaugata nu este impozitata de doua ori.

Avem TVAn=pan=p(vn-cn)=pvn-pcn. Valoarea pvn se numeste TVA colectata. Valoarea pcn se numeste TVA deductibila.

TVA de plata = TVA colectata- TVA deductibila.

10












Document Info


Accesari: 5591
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )