Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Evolutii si implicatii ale ratei dobanzii bancare in Romania in perioada de dupa 1991

Finante












ALTE DOCUMENTE

SALARIZAREA
Conditiile de fond ale societatii comerciale bancare
Aspecte financiare si organizationale - Leon Waisbein
EFICIENTA ECONOMICA nivel greu
REFERAT LA AUDIT FISCAL - IMPOZITUL PE SALARII
CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE - S.C.CEREALE S.A
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
Notiunea de finante si premisele existentei finantelor
Principii bugetare
Metode si tehnici de impunere, urmarire si percepere a impzitelor si taxelor

Evolutii si implicatii ale ratei dobânzii bancare în România în perioada de dupa 1991

[1]



De-a lungul timpului în tarile socialiste s-au practicat dobânzi simbolice atât în cazul creditului pentru activitatea curenta a întreprinderii, cât si în relatiile cu populatia. În România s-au practicat pâna în anul 1967 dobânzi anuale de 1-2% la creditele pe termen scurt, dupa care, sub influenta exigentelor FMI, acestea au fost majorate la 4-5% si chiar 7-8 %. Fiind însa suportate prin costuri, care la rândul lor erau temei pentru majorarea 717n1317h preturilor, dobânzile nu au îndeplinit un rol real în reducerea apelului întreprinderilor la credite bancare. În conditiile în care relatiile tarii noastre cu FMI s-au înrautatit si statul a hotarât sa nu mai contracteze noi împrumuturi si sa restituie toate creditele externe angajate, politica dobânzilor a fost radical reconsiderata, în ideea lipsei lor de influenta reala. Astfel, în cadrul masurilor introduse din iulie 1986, menite sa contracareze fenomenul stocurilor supranormative, s-a trecut la înasprirea conditiilor de creditare, dar, paradoxal, si la reducerea nivelului ratelor dobânzii, în flagranta contradictie cu intentia de a promova politica de credit restrictiv.

În ceea ce priveste dobânzile bonificate la depunerile populatiei, acestea au fost considerate oficial "venituri fara munca", ce trebuie sa fie descurajate.

În conditiile tranzitiei la economia de piata, rolul dobânzii a fost în mare masura reconsiderat, aceasta corelându-se cu rata inflatiei. Trecerea la constituirea de depozite de catre întreprinderi si populatie, în conditii de liberalizare a nivelurilor de dobânzi si a sumelor minime necesare pentru constituirea de depozite la termen, a  potentat considerabil rolul dobânzilor în acumularea de disponibilitati, constituirea de resurse de finantare si combatere a inflatiei. Fenomenele de deteriorare a situatiei financiare a unor banci si a unor fonduri comune de investitii survenite în ultimul timp au contracarat în buna masura aceste evolutii pozitive.[2]

[3]

[4] Totusi, prin masurile luate,BNR a reusit în perioada respectiva sa previna actiunile speculative vizând moneda nationala, pe care unele banci le initiau ca mijloc de presiune asupra ratelor dobânzii Bancii Centrale si ale certificatelor de trezorerie.

Tabelul 2.1. Evolutii ale ratei dobânzii la creditele de refinantare în perioada 1992- 2006 (dec./dec.)

-         procente -

Anul

Credit structural

(rata dob. de referinta) (2)

Credit de licitatie

Credit special

(3)

Credit lombard (4)

facilitati permanente

Credit cu dobânda preferen-tiala (5)

Credit cu derogare de la re-gulament

Rata dobânzii active pt. Clienti nebancari

Rata inflatiei

1992

70,0

-

-

-

10,1

-

43,6

199,2

1993

70,0

175,5

-

250,0

16,6

-

86,4

295,5

1994

58,0

66,6

58,0

130,0

23,4

-

61,8

61,7

1995

35,0

63,9

45,0

100,0

10,0

-

47,5

27,8

1996

35,0

52,7

36,2

90,0

13,0

39,0

53,6

56,9

1997



40,0

-

-

140,0

13,0

40,0

55,6

151,4

1998

35,0

-

-

95,0

13,0

35,0

58,9

40,6

1999

35,0

-

35,0

95,0

-

35,0

62,0

54,8

2000

35,0

-

-

75,0

-

-

49,2

40,7

2001

35,0

-

-

65,0

-

-

40,6

30,3

2002

20,41

-

-

45,0

-

-

28,9

17,8

2003

20,4

-

-

30,0

-

-

25,6

14,1

2004

17,96

-

-

30,0

-

-

24,7

9,3

2005

7,5

-

-




25,0

-

-

15,7

8,6

2006 ian.

7,5

--

-

14,0

-

-

15,8

1,06

2006 feb.

7,5

-

-

14,0

-

-

13,9

0,24

2006 martie

8,47

-

-

-

-

-

-

0,21

2006 aprilie

8,50

-

-

-

-

-

-

-

(1)     Linie de credit pâna la 31 iulie 1995;

(2)     Taxa oficiala a scontului pâna la 1 februarie 2002;

(3)     Credit pe termen fix pâna la 31 iulie 1995;

(4)     Credit overdraft pâna la 31 iulie 1995;

(5)     Credit special pâna la 31 iulie 1995.

Sursa : Rapoartele anuale si buletinele lunare ale BNR, 1997-2006

Aceasta practica a bancilor a devenit mai evidenta si cu impact mai profund în momentul în care Ministerul de Finante a fost nevoit sa se împrumute de pe piata interna, accesul la finantarile externe fiind suspendat pentru o periaoada. Conjunctura creata, coroborata cu gradul de risc mai ridicat presupus atunci de acivitatea de creditare bancara, a dus la propagarea efectului de avictiune, bancile preferând plasarea lichiditatilor în titluri de stat, în detrimentul creditarii economiei.

În aceste conditii, Trezoreria Statului alimenta profitul bancilor prin remunerari "aberante" ale titlurilor de stat. Evolutia ratele dobânzilor la titlurile de stat emise s-au situat, conform datelor din rapoartele BNR, a fost urmatoarea: în 1998 între 47-206%, în 1999 între 48-105%, în 2000 între 39,88-92,5%, în timp ce rata inflatiei a fost de 40,6; 54,8 si respectiv 40,7%.

Din anul 2001, în conditiile în care s-a largit foarte mult accesul Ministerului Finatelor Publice la surse de finantare externe si la cele interne nebancare, s-a putut impune reducerea ratelor dobânzii la titlurile de stat pe termen scurt.  Dobânzile mai mici, comparativ cu perioada anterioara au determinat scaderea atractivitatii acestor titluri, bancile fiind, astfel, determinate sa plaseze lichiditatile detinute în economie, prin credite acordate sectorului nebancar.

În semestrul I 2004, procesul de întarire a politicii monetare initiat în ultima parte a anului 2003 a continuat, desi cu o intensitate mai scazuta, BNR pastrând constant nivelul nominal al ratei dobânzii de politica monetara (21,25 la suta), în pofida declinului aproape continuu al ratei anuale a inflatiei. Retinerea Bancii Centrale de la initierea coborârii ratei dobânzii în acest context a reflectat cu precadere preocuparea acesteia pentru prevenirea dezvoltarii potentialului inflationist al cresterii neasteptat de viguroase a ambelor componente ale absorbtiei interne. De altfel, natura conflictuala a acestui cadru macroeconomic, caracterizat prin derularea simultana a fenomenului de dinamizare fara precedent a cererii interne - având ca rezultanta pe termen scurt adâncirea dezechilibrului extern - si a dezinflatiei, s-a mentinut si chiar s-a adâncit treptat în anul 2004. Înasprirea conditiilor monetare prin majorarea componentei reale a ratei dobânzii BNR din prima parte a anului a fost motivata, în principal, de necesitatea temperarii vitezei de crestere a creditului neguvernamental, care, în contextual producerii unei relative relaxari a politicii veniturilor, devenise nesustenabila din perspectiva obiectivului dezinflatiei. Consecventa politicii ratei dobânzii de politica monetara a avut ca efect potentarea preluarii majorarilor operate de banca centrala în ultima parte a anului precedent de catre ratele dobânzilor la creditele în lei acordate populatiei.[5]

Îmbunatatirea conditiilor de creditare, semnalele din partea Bancii Centrale de reducere a dobânzii de referinta în contextul scaderii ratei inflatiei, reducerea costului de finantare a deficitului si a serviciului datoriei externe au determinat înscrierea ratelor de dobânda pe un trend descendent (garficul 2.1.).

Graficul 2.1. Evolutia ratelor de dobânda*

* Din septembrie 2004 cifrele sunt aferente randamentului obligatiunilor de stat cu dobânda si nu certificatelor de trezorerie cu discont.

Sursa: Florian Neagu, Angela Margarit, Mihai Copaciu, Irina Racaru, Romulus Mircea, Arpad Andrassy, Creditul neguvernamental în România: perspective si impicatii, caiet de studii nr.15/februarie 2006, p.13,www.bnr.ro

[6]

[1] Ovidiu Stoica (coordonator), Bogdan Capraru, Dragos Filipescu, Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2005, p.189

[2] Vasile Turliuc, Vasile Cocris, Angela Boariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirlesan, Moneda si credit, Editura Economica, Bucuresti,2005, p.154

[3] Ovidiu Stoica (coordonator), Bogdan Capraru, Dragos Filipescu, Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2005, p.191

[4] Antohi Dorina, Udrea Ioana, Braun Horia,   Mecanismul de transmisie a politiciimonetare în România, caiete studii, nr.13, ianuarie, 2003, BNR

[5] Raport anual 2004 al BNR, p.54

[6] Florian Neagu, Angela Margarit, Mihai Copaciu, Irina Racaru, Romulus Mircea, Arpad Andrassy, Creditul neguvernamental în România: perspective si impicatii, caiet de studii nr.15/februarie 2006, p.13,www.bnr.ro



loading...











Document Info


Accesari: 1925
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )