Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































FINANTAREA PRIN SURSE PERMANENTE DE NATURA CAPITALURILOR

Finante












ALTE DOCUMENTE

Rolurile statului in economie
SITUATIA RAPORTARILOR LA CENTRALA BANCII COMERCIALE ROMANE
SCUTIRI CU DREPT DE DEDUCERE (EXEMPLE)
POLITICI MONETARE
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE - Proiect pentru sustinerea examenului de certificare
CAZ PRACTIC DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL SI CERTIFICAREA SITUATIILOR FINANCIARE
AUDITAREA, FAZE, DESFASURARE, DOCUMENTE ETC.
Banca Transilvania - perspective pentru viitor
CERERE DE CREDIT PENTRU PERSOANE FIZICE
Finante - Impozitul pe profit

FINANŢAREA PRIN SURSE PERMANENTE DE NATURA CAPITALURILOR



            Pentru luarea deciziilor corecte în procesul managerial,orice conducator are nevoie de informatii care sa-i permita examinarea critica a modului de utilizare a resurselor materiale si umane.Ansamblul informatiilor de natura economica se constituie sub forma sistemului informational economic,una dintre componentele de baza ale sistemului fiind contabilitatea.Ea a existat in toate formatiunile social-economice ca rezultat al productiei materiale,dar importanta,modul de organizare si sarcinile ei au fost diferite,în functie de particularitatile modului de productie si telurile fiecarei orânduiri sociale.                                        

            Contabilitatea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a socetatii omenesti,din nevoia de a cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei si schimbului.Ea a izvorât din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor economice de productie si de schimb.

             Prima definitie data contabilitatii apartine italian 929i810j ului Luca Paciolo,fiind formulata în lucrarea sa "Summa de Arittmetica,Geometria,Propotioni et Proportionalita''care a aparut în Venetia în anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind înregistrarea în partida dubla a averii ce apartine unui negustor,precum si la toate ce apartin acestuia,în ordinea în care au loc. În conceptia sa,partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital.Fiecare miscare sau tranzactie intervenita în masa averii implicit a capitalului este reprezentata ca un raport dintre primire si dare ,respectiv între debitor ,cel care primeste valoarea si creditor ,cel care o avanseaza .

            Contabilitatea este astazi o stiinta economica specializata în gestiunea valorilor separate patrimonial inclusa în familia stiintelor sociale.De aceea,împreuna cu alte stiinte de aceeasi vocatie,sunt tratate ca o grupa distincta de stiintele economice generale.

Obiectul contabilitatii consta în evidenta,calculul;analiza si controlul raporturilor de schimb dintre alocarea si finantarea,destinatia si provenienta, utilizarea si reproductia valorilor economice separate patrimonial,cu dezvaluirea situatiei nete si financiare a patrimoniului,precum si a rezultatelor obtinute.

            În prezent actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a evidentei contabile este Legea Contabilitatii nr.82/1991.Acest act normativ contine reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România atât pentrun agentii economici cât si pentru celelalte entitati,inclusive pentru institutiile publice.

         Pentru agentii economici evolutia sistemului contabil a cunoscut schimbari structurale importante marcate prin:

v     H.G. nr.704/1994 - odata cu aprobarea Regulamentului de aplicare aLegii Contabilitatii a aparut si planul de conturi aplicabil tuturor agentilor economici;

v     O.M.F.P. nr.94/2001 - aproba Reglementarile contabile cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile unitatilor economice care îndeplinesc criteriile de marime mentionate în actul normativ;

v     O.M.F.P.nr.306/2002 - aproba reglementarile contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene aplicabile unitatilor economice care se situeaza sub limita stabilita, considerate ca fac parte din întreprinderile mici si mijlocii care au intrat în vigoare la 1.ianuarie.2003.

            Se poate afirma ca o data cu aplicarea ultimelor doua acte normative , sistemul contabil românesc al agentilor ecomomici a fost reformat raspunzând atât necesitatilor de informare a utilizatorilor cât si cerintelor de armonizare cu Directivele Europene si cu Standardele internationale de Contabilitate.

 

Motto:

,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca în gospodaria sa."

                                             

                                         1.1.CAPITALUL SOCIAL

           Sub aspect economic,capitalul cuprinde totalitatea resurselor materiale care,prin asociere cu ceilalti factori de productie (munca,stiinta,informatia,pamântul),participa la producerea de bunuri în scopul obtinerii unui profit.

              Din punct de vedere contabil,capitalurile detinute de agentii economici reprezinta surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial.

              Cu ajutorul capitalurilor,societatea îsi procura mijloacele economice necesare: utilaje,cladiri,mijloace de transport,stocuri de materii prime si materiale,obiecte de inventar,etc.Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de pasiv.

             Capitalurile se formeaza la înfiintarea societatii,iar pe parcursul desfasurarii activitatii ele se majoreaza sau diminueaza,dupa caz,iar la încetarea activitatii se lichideaza.

Conturile de capitaluri cuprind totalitatea resurselor de finantare stabile,aflate la dispozitia unitatii patrimoniale formate din:

v     capitalurile proprii;

v     provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii;

v     împrumuturile pe termen mediu si lung si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.

             Privite în contextul legii nr.82/1991 capitalurile permanente se structureaza:

        CAPITALURI PROPRII care cuprind totalitatea capitalurilor aflate în proprietatea titularilor de patrimoniu (actionari,asociatii,întreprinzatori individuali).Acestea se constituie din aportul proprietarilor,din profit,din subventii,etc.Principalele forme de manifestare ale capitalurilor proprii sunt :

v     capital social

v     prime legate de capital

v     diferente din reevaluare   

v     rezerve

v     rezultat reportat (profit nerepartizat (+)/ pierdere neacoperita(-)

v     rezultat curent (profit (+)/ pierdere (-)

v     fonduri proprii

v     subventii pentru investitii

v     provizoane reglementate

  Capitalul social este evaluat si figureaza în contbilitate prin intermediul actiunilor la societatile de capitaluri si a partilor sociale la societatile de persoane ca notiuni de valoare egala a acestora.Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor duce la evaluarea societatii însasi.

  Actiunile si partile sociale sunt fractiuni din capitalul unei societati stabilite la valori egale prin statutul societatilor,aceasta marime putând determina valoarea nominala.

          Valoarea nominala (V.N.) este data de raportul dintre capitalul societatii si numarul de actiuni emise si reprezinta valoarea de referinta care da posibilitatea evaluarii capitlului unei întreprinderi astfel:

Capital social= Numar de actiuni x Valoare nominala

   Evaluarea întreprinderii se face si pe baza datelor din bilant si astfel se obtine valoarea bilantiera a titlurilor,numita si valoare contabila (V.C.).

    VC =

        

   Activul net contabil (ANC):se determina ca diferenta între activul real si datorii si exprima marimea patrimoniului care ar trebui sa revina asociatilor,daca acestia ar împarti elementele de activ dupa plata datoriilor. 

ANC = Activul real - Datorii

Activul real = Activul bilantier - Activele fictive

           Activul fictiv cuprinde costurile din activ care nu reprezinta valoarea reala pentru întreprindere,cum ar fi:cheltuielile înreregistrate în avans,prime privind rambursarea obligatiunilor,diferente din conversie a creantelor si datoriilr în devize,cheltuieli de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea obligatiuni.   

           În cadrul societatilor comerciale pe actiuni,pentru aporturile în numerar,constituirea capitalului social în raport de stabilire a conditiilor pentru realizarea aportului se delimiteaza în trei pasi succesivi:

v     subscrierea fara apelare - adica fara nominalizare la plata;

v     subscrierea cu apelare fara varsare; subscrierea cu apelare si varsare.

      În mod corespunzator,capitalul social se diferentiaza în:

v     capital subscris neapelat;

v     capital subscris apelat si nevarsat;

v     capital subscris apelat si varsat.

            Capitalul social este divizat în actiuni sau parti sociale, în raport de natura juridica si economico-financiara a societatilor comerciale.

            Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor în comandita pe actiuni si pe actiuni,fractiune care este în mod necesar un titlu de valoare,de valoare egala.Din punct de vedere juridic actiunea este însemnul prin care dreptul actionarului este încorporat,adica un titlu de credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar.

               Conform Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale,actiunile vor cuprinde:

v     denumirea si durata societatii;

v     durata contractului de societate;

v     numarul din registrul comertului în care este înregistrata societatea;

v     capitalul social;

v     numarul actiunilor si numarul de ordine;

v     valoarea nominala a actiunilor si a varsamintelor efectuate;

v     avantajele acordate fondatorilor.

            Asa cum se statuteaza în Legea nr.31/1990 a societatilor comerciale,actiunile se împart în actiuni la purtator si actiuni nominative.Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula;circulatia actiunilor nominative este supusa unor formalitati de înregistrare în registrul actionarilor tinut la sediul societatii,si atunci când capitalul a fost varsat în întregime.

            Societatile pe actiuni pot emite,pe lânga actiunile ordinare,si actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de votActiunile preferentiale nu pot depasi o patrime din capitalul social si au aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

            Capitalul social al societatilor comerciale,altele decât pe actiuni,se împarte în parti sau cote sociale pe valoare egala.Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde:denumirea societatii si capitalul social,numarul si valoarea unitara a partilor sociale,precum si numele titularului lor.De asemenea,va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiind ca potrivit normelor legale în vigoare cesiunea cotelor sociale este îngradita.Fata de terti partile sociale nu pot fi cesionate,numai daca o asemenea operatie a fost permisa prin contractul de societate. De asemenea,ele pot fi cesionate pe baza deciziei generale a asociatilor,adoptata în unanimitate.Cesiunea nu elibereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.Între asociati,partile sociale sunt transferabile fara nici o limitare sau aprobare.

            Pe parcursul functionarii întreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (încorporarea de rezerve,capitalizarea profitului exercitiului precedent,transformarea de obligatiuni în actiuni).De asemenea, capitalul se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital,prin rascumpararea de actiuni,prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente si prin alte operatii potrivit legii.În principiu,capitalurile se evalueaza si înregistreaza în contabilitate la valoarea nominala.Astfel,pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale,în calitatea lor de titluri de valoare.Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de fuziune si de aport).

            Întrucât actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile,în sistemul de gestiune financiara a întreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt:valoarea de piata,valoarea de rentabilitate (valoarea financiara,valoarea de randament)si valoarea patrimoniala(valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca).

            Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vânzare a actiunilor stabilita,de regula,prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta,raport numit cotatie.

            Pretul de piata al unei actiuni este determinat de:

v     dividendele asteptate de actionari;



v     stabilitatea financiara a întreprinderii;

v     situatia activului industrial al întreprinderii;

v     situatia generala a pietei de capital si în limita ratei dobânzii în acel moment opozabila pietei financiar - bancare.

            O specificitate,prezenta în modelul contabil anglo - saxon,este stabilirea valorii de piata a actiunilor,în special a actiunilor preferentiale.Pentru aceste actiuni,valoarea de piata variaza invers proportional cu rata dobânzii practicata pe piata financiar - bancara.

     

    

          Exemplu:

            În strânsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile în momentul emiterii lor.Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este alpari,iar daca este superior valorii nominale,avem curs suprapari,iar în situatia inversa,subpari.

          Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul întreprinderii,care  poate fi:

v     financiara

v     de randament.

            Valoarea financiara (VF): - exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobânzii pe piata,sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobânda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

               Dividendul distribuit pe o actiune

VF =    Rata medie a dobanzii pe piata

            Rata dobânzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate în functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative,în principiu,pentru o actiune).În ceea ce priveste dividendul luat în calcul este cel distribuit în cursul exercitiului sau media aritmetica a dividendelor distribuite în cursul ultimelor cinci exercitii.

            Valoarea de randament ( VR ): -  este acea valoare corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza în cursul unui exercitiu financiar,la o rata medie a dobânzii de piata.

            Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit încorporata în reserve:

           

         Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve

VR =                                       Rata medie a dobanzii pe piata

            Valoarea patrimoniala consta în calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata în bilant.În acest sens,se disting:

v     valoarea matematica contabila,

v     valoarea matemetica intrinseca

v      valoarea de lichidare.

       Valoarea matematica - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportata la numarul de titluri.

            Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:

            ANC = Activul real - Datoriile

                                    sau:

            ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive

            Activul real = Activul bilantier - Activele fictive

            În componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuielile de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor.

            Valoarea matematica - intrinseca a titlurilor se calculeaza împartind activul net intrinsec la numarul de actiuni.

            La rândul sau,activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:

Activul              Activul              Provizioanele pentru            Capital

net            =      net            +      riscuri si cheltuieli          -      subscris

intrinsec            contabil            nejustificate                          nevarsat

            Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezulta din vânzarea fortata a întreprinderii într-un interval limitat.

            Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 "Capital social". În creditul contului se înregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul în bani si/sau în natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar în debit, micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare precedente. Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor întreprinderii.

            Contul sintetic de gradul I, 101 "Capital social" se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II 1011 "Capital subscris nevarsat" si 1012 "Capital subscris varsat". Prin aceasta dezvoltare a conturilor se asigura delimitarea contabila a celor doi pasi, necesara în constituirea capitalului social - subscriere sI varsare.Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzând numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.

            În cazul societatilor comerciale, altele decât cele pe actiuni si în comandita pe actiuni, se conduce un "Registru al asociatilor" în care se înscriu dupa caz: numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la aceasta.Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului social se realizeaza prin contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul". În debitul acestui cont, se înregistreaza capitalul subscris de asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului; în creditul contului, se reflecta valoarea aporturilor varsate în numerar si/sau în natura, precum si capitalul retras de asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. Evidenta analitica a contului se dezvolta pe fiecare actionar sau asociat în calitatea sa de subscriptor sau beneficiar la rambursarea capitalului.

            În relatiile de decontare cu asociatii privind capitalul, alaturi de situatia normala se pot ivi o serie de ipostaze care trebuie delimitate si evidentiate în contabilitate: asociatii în dificultate care nu efectueaza la termen varsamintele la capitalul social subscris si varsarea în avans a capitalului social subscris. Pentru a raspunde la aceasta cerinta este nevoie ca în cadrul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" sa se creeze urmatoarele conturi sintetice de gradul II (subdivizionare):

            456.2 "Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat".

            456.4 "Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat"

            456.5 "Decontari cu asociatii în dificultate"

            456.7 "Decontari cu asociatii privind capitalul de rambursat"

        Actul initial de constituire a capitalului social se identifica în plan economico-financiar cu înfiintarea întreprinderilor societare. În acest scop trebuie sa fie îndeplinite anumite conditii stabilite prin legislatia economico - financiara, prin statut si contractul de societate. Din pachetul de conditii prezinta interes pentru contabilitate problema subscrieii capitalului si a aportului fizic în natura si/sau în bani, dupa caz. Asa cum prevede Legea 31 privind societatile comerciale, la constituirea întreprinderii societare este necesara subscrierea integrala a capitalului social. Totodata, asociatii subscriptori sunt obligati sa aporteze efectiv în natura si/sau în numerar valoarea capitalului subscris. Astfel, în cazul societatilor în nume colectiv si în comandita simpla, data la care se varsa integral capitalul social subscris este stabilita prin contractul de societate. Similar se rezolva problema si în cazul societatilor cu raspundere limitata cu precizarea ca nu pot constitui aporturi prestatiile în munca, creantele si titlurile negociabile. Aporturile în natura reprezinta cel mult 60% din capitalul social. În cazul societatilor pe actiuni si în comandita pe actiuni, întreprinderea societara se poate constitui numai daca întregul capital a fost subscris si fiecare acceptant a varsat în numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Actiunile ce reprezinta aporturi în natura vor trebui acoperite integral. Aporturile în creante nu sunt admise.

            În subscrierea capitalului social se pot întâlni cazuri particulare cum sunt:

v     subscrierile publice: - depasesc capitalul social prevazut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta.Fondatorii sunt obligati sa supuna adunarii constitutive marirea sau,dupa caz,micsorarea capitalului social la nivelul subscriptiei.Daca adunarea constitutiva nu aproba cresterea capitalului social,se procedeaza la reducerea subscrierilor la nivelul capitalului statutar. Surplusul se înapoiaza subscriptorilor;

   În cazul în care exista aporturi în natura,adunarea constitutiva numeste unul sau mai multi experti care îsi vor da avizul asupra evaluarilor.Pentru evaluare se va avea în vedere titlul juridic cu care sunt aduse bunurile în patrimoniul societatii,starea bunurilor,precum si preturile lor.În acest scop se va proceda astfel:

v      sub aspectul titlului juridic,daca bunurile sunt aduse în proprietatea societatii se va lua în considerare întreaga valoare a acestora.Daca sunt transmise în folosinta,se vor aprecia cheltuielile de care societatea va fi scutita,altfel urmând a plati chirie;

v      starea bunurilor va fi estimata prin prisma uzurii fizice si morale, randamentul pe care-l pot da în activitatea concreta în care vor fi folosite;

v      preturile luate în consideratie vor fi acelea practicate pe piata în faza evaluarii (preturi similare prin corelare, preturi medii aparute în diferite publicatii etc.).

            Daca asociatii nu fac în termen varsamintele la capitalul social subscris, ei sunt obligati la plata dobânzii legale pentru durata întârzierii. Plata dobânzii nu exclude raspunderea asociatului pentru daunele cauzate societatii.

            Asa cum se arata în Legea nr. 31 a societatilor comerciale, art. 66, când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor ce le datoreaza, societatea îl va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la interval de 15 zile, în Monitorul Oficial si într-un ziar raspândit.Când nici în urma acestei conditii actionarii nu vor efectua varsamintele,consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele retrase,fie anularea acelor actiunui nominative.

            Daca actiunile sunt anulate,în locul lor vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numar, care vor fi vândute.

            Tipurile de înregistrari care intervin în aceasta situatie sunt:

      a) pentru capitalul nevarsat:

             456.5                                     =                                  456.2

Decontari cu asociatii în dificultate         Decontari cu asociatii privind capitalul subscris

                                                                                                nevarsat

      b) dobânda datorata de actionari:

              456.5                                     =                                   763

Decontari cu asociatii în dificultate               Venituri din creante imobilizate

            Cheltuielile de publicare si vânzare se colecteaza în debitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" în corespondenta cu creditul conturilor care efectueaza modalitatea de plata. La imputarea cheltuielilor se debiteaza contul 465.5 "Decontari cu asociatii în dificultate" si se crediteaza contul 758 "Alte venituri din exploatare".

            La vânzarea actiunilor noi emise se face înregistrarea la pretul de vânzare:

                    512                =                            456.5

 Conturi curente la banci             Decontari cu asociatii în dificultate

            Daca în urma îndeplinirii formalitatilor de anulare si vânzare nu s-au realizat sumele datorate societatii, se procedeaza la reducerea capitalului proportional cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul social.O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturi noi în bani si/sau în natura.

            Cresterea capitalului prin aporturi în numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni.

            Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamântul unanim al actionarilor.

            Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza între valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominala (limita minima).

            În masura în care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decât valoarea matematica contabia a actiunilor vechi, se produce "efectul de dilatare" a capitalului care la rândul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii "vechi" care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri de valoare negociabile care intra în paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza ca diferenta între valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.

            Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel:

v     Capitalul propriu înaintea cresterii prin aporturi noi                                Q × V

v     Cresterea                                                                                                         Q * × E

v     Capitalul propriu rezultat în urma cresterii                                 (Q × V) + (Q * × E)

v      Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu

                                                           

                                                             (Q × V) + (Q * × E)

                                                                        (Q + Q*)




v     Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS)

                                                                       

                                                                        Q* × (V - E)

                                                                                  Q + Q*

unde:

Q - reprezinta numarul actiunilor vechi

Q * - numarul actiunilor noi

V - valoarea matematica contabila a vechilor actiuni

E - pretul de emisiune al noilor actiuni

           

            Rezervele reprezinta în principiu beneficii capitalizate în mod durabil de întreprindere pâna la o decizie contrara a organelor autorizate.Deci ele se constituie si doteaza în raport cu cotele distribuite din beneficiile anului.În mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cum sunt diferentele din reevaluare si primele de capital.

            Structural,rezervele se împart în:

v     rezerve legale

v     rezerve pentru actiuni proprii

v     rezerve statutare

v      alte rezerve

            Rezervele legale - se constituie în proportie de cel putin 5 % din profitul contabil anual înainte de impozitare (profitul brut) pâna la limita când rezerva atinge 20 % din capitalul social - la societatile comerciale cu capital autohton si regiile autonome - si 25% la societatile comerciale cu participare de capital strain. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita a 5% din profitul anual, pâna ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social.

            Legea societatilor comerciale prevede ca în rezervele legale se include si excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la acoperirea cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social în cazul în care exercitiile financiare s-au încheiat cu pierderi.

            Rezervele statutare - se constituie anual din beneficii nete ale unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora. Ele pot avea ca scop temperarea asociatilor de a pretinde dividende în dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale întreprinderii privind functionarea sa normala.

            Alte rezerve - prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor sI din alte surse, cum sunt primele legate de capital,fiind destinate acoperirii pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende si în anii de exercitiu financiar care se încheie cu pierderi,pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii stabilite prin hotarârea generala a asociatilor.

            Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor si din alte resurse stabilite prin lege se realizeaza prin contul de pasiv 106 "Rezerve", dezvoltat pe trei sintetice de gradul II, 1061  "Rezerve legale", 1062 "Rezerve pentru actiuni proprii", 1063 "Rezerve statutare" si 1068 "Alte rezerve" corespunzatoare categoriilor de rezerve pe care le poate constitui si gestiona o întreprindere societara.

            Constituirea rezervelor se înregistreaza în creditul conturilor mentionate mai sus,iar utilizarea lor în debitul conturilor.Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimitate ca sursa de finantare durabila a activelor.

         Rezervele legale constituite în cursul sau la sfârsitul anului din profitul brut se înregistreaza:

                        129                              =                                  1061

        Repartizarea profitului                                             Rezerve legale

       Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul net se contabilizeaza prin

relatia:

                        129                  =                                 1063

       Repartizarea profitului                     Rezerve statutare sau contractuale

                                                                                    1068

                                                                            Alte rezerve

     Rezervele constituite din primele de capital :

                        104                  =                                 1068

      

     Prime legate de capital                                     Alte rezerve

         Alte rezerve constituite ca surse proprii aferente profitului rezultat din vânzari de active,respectiv facilitatilor fiscale acordate pentru facilitati fiscale aferente impozitului pe profit:

                        129                  =                                  1068

       Repartizarea profitului                                      Alte rezerve

    rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare:

                        1061                =                                  117

             Rezerve legale                                     Rezultatul reportat

   

  rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni:

                        1068                =                                  502

                Alte rezerve                          Actiuni proprii

                        1.2.DIFERENTE DIN REEVALUAREA STOCURILOR

      Structura complexa a capitalului determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure înregistrarea,urmarirea si controlul în mod distinct al elementelor specifice în componenta lor.Reevaluarea activelor are consecinte fiscale care conduc la aparitia impozitelor amânate. Este cazul reevaluarilor care nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.Diferenta dintre valoarea fiscala a activelor respective (costul istoric mai putin amortizarea cumulata pe baza costului istoric) si valoarea contabila (valoarea reevaluata mai putin amortizarea calculata pe baza ei) este o diferenta temporara impozabila care da nastere unei datorii din impozite amânate.

                     Solutia prin care se realizeaza provizionarea datoriei fiscale potentiale presupune transferarea unei parti din rezerva (diferenta) din reevaluare într-un cont de provizioane privind impozitele amânate. Obiectivul este acela de a se asigura resurse financiare care sa vina în întâmpinarea unei eventuale datorii fiscale.De exemplu,daca imediat dupa reevaluare,întreprinderea ar vinde activul respectiv,ar avea de platit un impozit calculat asupra diferentei dintre pretul de vânzare si costul istoric mai putin amortizarea cumulata.

            Reevaluarile au loc în perioadele de inflatie si constau în actualizarea valorii de înregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate).

            Reevaluarea trebuie efectUata sufIcient de regulat pentru ca în bilant activele respective sa fie evaluate cât mai aproape de valoarea lor justa (exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani).

            În practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile,care datorita functionarii îndelungate, sufera cel mai puternic impact în perioadele caracterizate prin variatia preturilor.

            Diferentele din reevaluare se stabilesc prin compararea valorii actuale(mai mari) cu valoarea de intrare (mai mica) a elementelor de activ supuse reevaluarii.

            Diferentele din reevaluare se încorporeaza ulterior în rezerve,sau se pot transfera la capital social.De asemenea,cu diferentele din reevaluare se pot acoperi pierdele din exercitiile anterioare.

 

 

                                            1.3.Rezerve

 

            Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite din:

v     profit

v      prime legate de capital

v      diferente din reevaluare

v     etc.

          Ele se constituie de regula la sfârsitul exercitiului financiar.Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii,sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi.Sunt într-un fel,, bani albi pentrui zile negre",adica o expresie a spiritului de prevedere.În principal rezervele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.

             Dupa modul de constituire si utilizare, rezervele se grupeaza astfel:

Rezervele legale care se constituie la sfârsitul anului, obligatoriu, în cota de 5% din profitul brut contabil, anual, pâna când ating 20% din capitalul social. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor precedente.

Rezervele statutare se aseamana cu rezervele legale, cu deosebirea ca modul de constituire nu este stabilit prin lege, ci este prevazut de statutul societatii comerciale si prin contractul dintre asociati sau actionari.Aceste rezerve nu pot fi modificate decât dupa modificarea statutului societatii comerciale. Procentul de statut se aplica asupra profitului net. Se utilizeaza mai ales pentru a fi în capital cu scopul majorarii acestuia.

Alte rezerve sunt prevazute de lege sau de statut si pot fi constituite facultativ din profitul net obtinut (ramas dupa deducerea impozitului pe profit), fiind destinate acoperiri pierderilor, cresteri capitalului social, acordari de dividente si în anii de exercitiu financiar care se încheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate ti alte destinatii stabilite prin hotarârea generala a asociatilor.

                                           

                                             1.4.Profitul

            Aceasta categorie a capitalurilor proprii include si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amânata de adunarea generala a asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pâna în momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul întreprinderii societare,iar pierderea pâna la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate în acest sens.           La întreprinderile personale profitul net virat la capitalul individual în prima zi de deschidere a exercitiului celui care urmeaza realizarii sale.

            Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut în exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amânata pentru exercitiile urmatoare se înregistreaza la contul 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita". Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere.Ulterior, cu ocazia admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii din profitul realizat în perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra capitalului social.Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii rezervelor sau capitalului social.Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

a) în cazul profitului:

                                    121                  =                                 1171

                            Profit si pierdere                   Rezultatul reportat reprezentând profitul

                                                                        nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

b) în cazul pierderilor:

                                    1171                =                                 121

   Rezultatul reportat reprezentând profitul                      Profit si pierdere

  nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

            Pe masura ce se ia decizia de repartizare se fac înregistrarile:

           

           a) în cazul în care profitul este distribuit:

                                    1171                =                                  1012

Rezultatul reportat reprezentând profitul                         Capital subscris varsat

nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita



                                                                                                106

                                                                                             Rezerve

                                                                                                457

                                                                                    Dividende de plata

            b) în cazul în care pierderile sunt acoperite,în ordine,din:

v     rezultatul pozitiv al exercitiului:

                                    121                  =                                  1171

                        Profit si pierdere                       Rezultatul reportat reprezentând profitul

                                                                         nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

v     din rezervele legale constituite:

                                    1061                =                                 1171

                        Rezerve legale                          Rezultatul reportat reprezentând profitul

                                                                        nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

v     din capitalul social constituit:

                                    1012                =                                 1171

                        Capital subscris varsat              Rezultatul reportat reprezentând profitul

                                                                        nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

                     1.5.Subventiile pentru investitii ca sursa de  finantare

          Subventiile pentru investitii sunt sume primite cu titlu gratuit de la buget sau din partea diferitelor persoane fizice sau juridice, în scopul finantarii unor investitii care depasesc puterea financiara a unui agent economic.

          Conform Legii Contabilitatii nr. 82/1991, se asimileaza subventiilor pentru investitii urmatoarele elemente:valoarea imobilizarilor primite cu titlu gratuit;valoarea imobilizarilor constatate în plus la inventar.Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezinta resursele obtinute de la bugete sau alte întreprinderi interesate în vederea procurarii sau crearii de active imobilizate (în special echipamente) sau de a finanta activitati pe termen lung (exemplu, prime de dezvoltare pentru întreprinderile care creeaza noi locuri de munca). De asemenea, sunt asimilate subventiilor pentru investitii activele imobilizate primite cu titlu gratuit prin donatie si cele constatate în plus cu ocazia inventarierii patrimoniului.

            IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala" face o clasificare a subventiilor în urmatoarele categorii:

v     Subventiile guvernamentale - reprezinta asistenta acordata de guvern sub forma unor transferuri de resurse catre o întreprindere în schimbul respectarii, în trecut sau în prezent, a anumitor conditii referitoare la activitatea de exploatare a acestei societati. Subventiile nu cuprind acele forme de asistenta guvernamentala carora nu li se poate atribui o anumita valoare, precum si acele tranzactii cu guvernul care nu se pot distinge de operatiunile comerciale normale ale întreprinderii.

v     Subventiile aferente activelor -  reprezinta subventii guvernamentale pentru acordarea carora principala conditie este ca întreprinderea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze într-un alt fel active pe termen lung. De asemenea, pot exista si conditii secundare care sa restrictioneze tipul sau amplasarea activelor sau perioadele în care acestea urmeaza a fi achizitionate ori detinute.

v     Subventiile aferente veniturilor  - cuprind toate subventiile guvernamentale diferite de cele pentru active.

v     Împrumuturile nerambursabile - sunt împrumuturi al caror creditor se angajeaza sa ispenseze debitorul de rambursarea acestora daca se îndeplinesc anumite conditii prestabilite.

            Subventiile guvernamentale,inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa,nu se recunosc pâna când nu exista suficienta siguranta ca:

v     întreprinderea va respecta conditiile acordarii lor; si

v      subventiile vor fi primite.

            Subventiile guvernamentale trebuie recunoscute ca venit,pe o baza sistematica,de-a lungul perioadelor necesare pentru a le corela cu costurile aferente pe care aceste subventii urmeaza a le compensa.

            Standardul prezinta doua abordari referitoare la tratamentul contabil al subventiilor

guvernamentale:

v     o abordare din punctul de vedere al capitalului, sub incidenta careia o subventie este creditata direct interesului actionarilor

v     o abordare din punctul de vedere al venitului,sub incidenta careia o subventie este inclusa în venit de-a lungul uneia sau mai multor perioade.

            Înregistrarea contabila care intervin în acest caz este:

                        445                  =                     741

                  Subventii                            Venituri din subventii

                                                                    de exploatare

            Subventiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute de regula drept venit de-alungul perioadelor si în proportia în care este recunoscuta amortizarea acelor active.

            Tipurile de înregistrari contabile sunt:

a) înregistrarea dreptului de încasare a subventiei:

                                    445                   =                     131

                              Subventii                            Subventii pentru investitii

b) încasarea subventiei:

                                    5121                =                       445

                    Conturi curente la banci                            Subventii

c) recunoasterea venitului aferent subventiei pe masura amortizarii activului amortizabil:

                                    131                  =                     7584

                Subventii pentru investitii                   Venituri din subventii

                                                                        pentru investitii

            Subventiile pentru activele neamortizabile se recunosc la venituri de-alungul perioadelor care confirma costul realizarii obligatiilor de a caror îndeplinire a fost conditionata acordarea subventiei.

            Subventiile sub forma de compensare a cheltuielilor sau pierderilor aparute într-o perioada contabila precedenta este recunoscuta drept venit al perioadei în care ea urmeaza a fi încasata, tipul de înregistrare contabila fiind:

                                    445                  =                     7415

                              Subventii                            Venituri din subventii

                                                                        de exploatare pentru

                                                                        asigurari si protectia

                                                                                    sociala

            O subventie guvernamentala care urmeaza a fi primita drept compensatie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exercitiului (eliminarea efectelor unor calamitati), fara a exista costuri viitoare aferente, se recunoaste ca venit în perioada în care devine creanta, este înregistrata în grupa veniturilor extraordinare:

                                    445                  =                     771

                               Subventii                           Venituri din subventii

                                                                           pentru evenimente

                                                                        extraordinare si altele

                                                                                    similare

            Pentru contabilitatea întreprinderii din România, s-a adoptat solutia contabilizarii subventiilor în capitalurile proprii, dar numai temporar, urmând sa fie transferate în cote rationale asupra veniturilor pe masura amortizarii, imobilizarilor finantate sau realizarii activelor imobilizate. Daca subventia a servit la finantarea de imobilizari neamortizabile, cota parte anuala este determinata raportând suma subventiilor la numarul de ani stabiliti pentru îndeplinirea obligatiilor prevazute în contract. De exemplu, subventia acordata pentru achizitia unui teren poate fi alocata în conditia construirii pe acesta a unui imobil, în consecinta este etalata în timp în raport de durata de viata a imobilului construit.

            Subventiile pentru investitii sunt evidentiate prin contul 131 "Subventii pentru investitii" care se crediteaza cu subventiile de primit sau încasate de la bugetul de stat sau din alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu valoarea bunurilor de natura activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere. In debitul contului se înregistreaza cotele parti din subventii asimilate veniturilor pe masura amortizarii sau realizarii prin vânzare a activelor imobilizate, finantate pe aceasta cale. Soldul creditor reprezinta subventiile pentru investitii delimitate în pasiv ca sursa de finantare a imobilizarilor create pe aceasta cale.

            Subventiile se prezinta în bilant fie ca venit amânat, fie prin deducerea subventiei pentru obtinerea valorii contabile nete a activului, standardul acceptând ambele alternative.             Cu toate ca,practic,subventiile reprezinta venituri exeptionale,acestea se includ initial în categoria capitalurilor proprii,ceea ce reprezinta un avantj fiscal pentru beneficiarul investitiei.Valoarea subventiei se va include în mod esalonat în venituri astfel:

v     trecerea la venituri a unei sume egale cu marimea amortizarii ,daca investitia rezultata din subventie este amortizabila;

v     trecerea la venituri a unei sume anuale calculate prin împartirea valorii investitiei la 10 ani,daca investitia respectiva este neamortizata;

       În aceasta categorie a capitalurilor proprii sunt incluse donatiile sub forma imobilizarilor si plusurilor la inventar.

      Conform IAS 20 subventiile nu vor fi recunoscute decât în momentul în care exista o             ,, garantie rezonabila" ca întreprinderea va îndeplini conditiile solicitate pentru acordarea subventiei si ca aceasta va fi primita.Aceasta înseamna ca în unele situatii recunoasterea subventiei se va realiza înaintea îndeplinirii conditiilor sociale si prin urmare,subventia poate deveni rambursabila.

         În momentul în care o subventie urmeaza a fi rambursabila,atunci ea trebuie contabilizata ca o modificare de estimare contabila.Rambursarea trebuie recunoscuta în contul de profit si pierdere în anul în care se stie ca se v-a trebui efectuata rambursarea si nu în anul în care se v-a efectua plata propriu-zisa.

 

 

 

 

 

                     1.6.Finantarea investitiilor prin credite bancare

       Creditele bancare sunt surse atrase de întreprindere de la alte societatii sau de la banci,sub forma împrumuturilor pe termen mediu si lung.Ele sunt rambursabile la scadenta si purtatoare de dobânda.

           Cuprind urmatoarele categorii:

v     împrumuturi din emisiuni de obligatiuni

v     credite bancare pe termen mediu si lung

v     datorii legate de participatii

v     alte împrumuturi si datorii assimilate

         Reflectarea în contabitatea financiara a capitalurilor societatii comerciale se realizeaza cu ajutorul clasei de conturi nr. 1 din Planul General de Conturi.

        Conturile din clasa 1,întrucât reflecta resursele întreprinderii (componente ale pasivului patrimonial) functioneaza dupa regula de pasiv.

       Conturile de capital încep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentul initial si cu majorarile de pasiv(la constituirea rezervelor ),se debiteaza cu micsorarile de pasiv ( la constituirea resurselor ),iar soldul final creditor reflecta resursele neutilizate înca(existente).

             Creditele sunt sume împrumutate de catre banci persoanelor fizice sau juridice si care trebuie rambursate (restituite) la un anumit termen numit scadenta.Creditele bancare sunt purtatoare de dobânzi.

       Creditele bancare pe termen lung (peste 5 ani) si pe termen mediu (1-5 ani) sunt destinate finantarii investitiilor.

      La acordarea creditelor,bancile solicita agentilor economici garantii care trebuie sa depaseasca cu 20-30% valoarea creditului si a dobânzilor.De asemenea,agentii economici trebuie sa întocmeasca un dosar de creditare ,care trebuie sa contina informatii privind sediul societatii  obiectul de activitate destinatia creditului,posibilitatile de rambursare,studiu de fezabilitate,bugetul de venituri si cheltuieli,fluxul de trezorerie,bilantul,balanta conturilor etc.

           Daca dosarul se aproba,se întocmesc actele de ipoteca sau gaj asupra garantiilor.

Contractul de credit încheiat între banca si debitor stipuleaza volumul si obiectul creditului, termenul de rambursare,dobânda,comisionul etc.












Document Info


Accesari: 2676
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )