Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































GESTIUNEA PLASAMENTELOR INSTITUTIILOR DE CREDIT

Finante












ALTE DOCUMENTE

Secretul profesional
Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate
Fiscalitatea persoanelor fizice si juridice
FISCALITATE REZOLVARI
Dobanda nominala, dobanda reala si inflatia
Definitii cu privire la dobanda
Definitii cu privire la dobanda
CONCEPTUL DE APARAT SI SISTEM BANCAR
PIETELE FINANCIARE INTERNATIONALE
CONTURI SINTETICE-CONTURI ANALITICE

GESTIUNEA PLASAMENTELOR INSTITUŢIILOR DE CREDIT

Introducere

Am examinat, într-un capitol precedent, cotinutul si structura resurselor existente în bilantul



institutiilor de credit, modul cum se realizeaza o functie importanta în activitatea bancara si anume:

atragerea resurselor banesti temporar disponibile în economie si la populatie.

În acelasi timp, bancile sunt preocupate de modul cum utilizeaza atât resursele proprii (capitalurile)

cât si pe cele atrase de la clienti.

Principalele operatiuni de plasament ale bancilor comerciale sunt urmatoarele:

o Creditarea agentilor economici si a persoanelor fizice

o Titlurile de stat: certificatele de trezorerie si bonurile de tezaur

o Împrumuturile interbancare

o Sumele detinute în conturile curente deschise la Banca Nationala a României

o Depozitele constituite la BNR

o Plasamente efectuate în valori mobiliare:actiuni si obligatiuni emise de entitati juridice cu

capital privat sau de stat.

o Sume existente în casieriile bancilor, necesare efectuarii operatiunilor cu numerar în favoarea

clientului sau în n 636h79g ume propriu

o Active imobilizate, respectiv contravaloarea fondurilor proprii utilizate de banci pentru

cumpararea logisticii necesare activitatii bancare: sedii, mobilier, tehnica IT si de casierie,

masini de transportat valori, autoturisme etc.

o Participatii la capitalul unor societati comerciale, necotate la bursa.

În cadrul managementului activelor sale, banca are în vedere, mai multe aspecte, între care

mentionam:

· Structura si scadentele pasivelor/resurselor sale respectând regula ca o resursa pe

termen scurt - de exemplu - nu poate fi plasata pe termen mediu sau lung, iar

scadentele plasamentelor trebuie sa fie mai mici decât ale resurselor atrase

· Asigurarea unui nivel rezonabil de lichiditate pentru ca oricând platile în favoarea

clientilor sa fie efectuate la solicitarea acestora

27

· Realizarea unui nivel de profitabilitate suficient de motivant pentru actionari si

salariati, dar si pentru cresterea fondurilor proprii ale societatilor bancare

· Împlinirea cerintelor clientelei privind creditarea activitatii curente, de investitii sau de

consum

· Realizarea nivelului minim al rezervelor obligatorii constituite la BNR

Potrivit datelor sintetice existente la BNR, la 30.09.2009, bancile românesti aveau urmatoarea

structura a plasamentelor:

Tabel nr.1 mil.lei

Explicatii Valoare % în total activ

Activ bilant net 322.469 100%

din care:

- Casa si disponibilitati

la banci centrale 51.419 15,9%

- Titluri de tranzactie,

plasament si investitii 34.435 10,7%

- Credite si creante

(inclusiv leasing) 223.491 69,3%

- Imobilizari corporale 7.353 2,3%

-Alte active 4.202 1,3%

Dupa cum se poate lesne observa cele mai mari resurse utilizate de banci se regasesc în activitatea de

creditare, respectiv 69,3%, aceasta asigurând si cele mai ridicate surse de venituri. Apoi, datorita

nivelului înca ridicat al rezervelor minime obligatorii impus de BNR: 15% pentru resursele în lei si 25%

pentru cele în valuta, ponderea plasamentelor la BNR se mentine la peste 15%. Amintim ca

remunerarea acestor plasamente este scazuta, ceea ce duce la o diminuare a veniturilor bancilor, dar

le asigura un nivel înalt de lichiditate.

28

5.1. Continutul si functiile creditului

"Creditul reprezinta o categorie economica, ce exprima relatii de repartitie a unei parti din Produsul

Intern Brut sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitatile din

economie si se creaza noi mijloace de plata, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital si a realizarii

unor obiective ale politicii economice"1

În esenta, creditul reprezinta schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare

viitoare.

Cu privire la functiile atribuite creditului amintim urmatoarele grupe de opinii:

a) Creditul are, ca si în cazul finantelor, functiile de repartitie si control. Astfel, relatiile de credit



fac parte din relatiile financiare în sens larg;

b) O alta grupa de opinii adauga o a treia functie creditului si anume functia de emisiune

c) O a treia grupa analizeaza functiile creditului ca: functie de mobilizare si functie de

redistribuire;

d) În sfârsit, o alta grupa de opinii considera creditul ca fiind însotit permanent de dobânda,

atribuindu-i-se, în acest fel, functia de purtator de dobânda.

În sinteza, putem retine din aceste opinii exprimate cu privire la functiile creditului urmatoarele:

· functia de repartitie

· functia de control

· functia de emisiune

5.2. Elementele si trasaturile creditului

În relatiile de credit distingem urmatoarele elemente:

o participantii la raportul de credit

o promisiunea de rambursare

o garantarea creditului

1. 1 Nicolae/Dardac, Teodora Barbu, Moneda Banci si Politici monetare, Editura Didactica si Pedagogica, RA Bucuresti;2005, pg.157

29

o scadenta

o dobânda (pretul creditului)

o Participantii la raportul de credit, creditorul si debitorul, sunt denumiti în literatura de

specialitate cu termenul "subiecte ale raportului de credit"2.

Grupând creditorii si debitorii în trei mari categorii putem distinge:

Ř Agentii economici sunt atât în pozitia de furnizori de lichiditati ai sistemului bancar:

conturi curente, depozite etc, cât si de mari debitori prin contractarea unui volum

însemnat de credite bancare necesare activitatii curente, dar si pentru investitii în

metinerea sau dezvoltarea de noi capacitati.

Ř Populatia formeaza, la rândul sau un volum important de disponibilitati institutiilor de

credit, dar este si în pozitia, din ce în ce mai evidenta de împrumutat pentru

satisfacerea unor nevoi crescânde atât pentru consum, cât si pentru achizitia de bunuri

de folosinta îndelungata sau investitii imobiliare.

În România, creditele acordate populatiei au cunoscut o evolutie exploziva în ultimii ani, asa cum

rezulta si din datele de mai jos:

Tabel nr.2 mil.lei

Explicatii 31.12.2006 31.12.2007 %fata de 2006 31.12.2008 % fata de 2007

Total activ bilantier (net) 172.837 251.426 +45,5 314.441 +25,1

Total credite acordate

clientelei (net) din care: 92.688 149.126 +61,5 196.831 +32,2

populatie 39.271 71.362 + 81,7 99.329 +39,2

%în totalul credite acordate

clientelei 42,4% 47,9% 50,5%

2 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Moneda, Credit Banci; EDP, pg.126

30

Daca la începutul anului 2000 aceste credite detineau o pondere de cca. 10% în totalul creditelor, în

decurs de numai 7 ani aceasta pondere a crescut de 5 ori. În prezent acest ritm s-a redus considerabil.

Statul în calitate de debitor se împrumuta pe piata monetara pentru acoperirea deficitului bugetar,

lansând emisiuni de titluri de stat de la termene scurte: 1, 3, 6 luni pâna la termene mai lungi de 2,3

ani sau chiar mai mult.

o Promisiunea de rambursare consta în angajamentul debitorului (împrumutatului) de a

restitui, la termen, valoarea capitalului împrumutat, plus dobânda, ca pret al creditului. În

cazul imposibilitatii debitorului de a rambursa partial sau integral creditul, institutia bancara va

adopta masurile necesare de recuperare, inclusiv pe calea executarii silite a garantiilor.

o Garantarea creditelor constituie pentru banci un element în plus de siguranta privind

hotarârea si posibilitatile debitorului de a rambursa împrumutul la scadenta. Garantiile pot fi:

reale sub forma de ipoteci asupra unor bunuri imobile, gajuri asupra unor bunuri mobile,

garantii bancare sau ale altor societati cu bonitate ridicata, iar, uneori, garantii personale ce

reprezinta angajamentul asumat de o terta persoana de a plati suma ajunsa la scadenta, în

cazul incapacitatii de plata a debitorului. La acordarea creditelor, bancile tin seama, în primul

rând, de capacitatea debitorului de a obtine profit din activitatea sa curenta si viitoare. În cazul

proiectelor de investitii bancile acorda o atentie deosebita fluxului pozitiv de numerar în anii




ce vin, pâna la rambursarea integrala a creditului acordat. O importanta deosebita în

garantarea creditelor o constituie evaluarea justa a bunurilor aduse în garantie, urmarindu-se

evitarea supraevaluarii acestora. Amintim, în treacat, ca supraevaluarea pe scara larga a

garantiilor ipotecare din SUA a generat o creditare excesiva în cazul unor persoane cu venituri

modeste, care la izbucnirea crizei creditelor sub-prime nu au mai fost în stare sa faca fata

ratelor la credite si au declansat una dintre cele mai grave crize din ultimii 70 de ani.

o Scadenta sau termneul de rambursare stabilit în contract are o gama larga pornind de la o zi

în cazul creditelor interbancare si pâna la durate medii (1-5 ani) sau lungi (peste 5 ani) în cazul

creditelor de investitii sau a împrumuturilor obligatare.

o Dobânda însoteste obligatoriu creditul si reprezinta "pretul" utilizarii capitalului împrumutat

achitat de catre debitor creditorului. Pentru banci, dobânda încasata în costul creditelor

acordate, reprezinta o sursa importanta de venit din care se acopera costurile resurselor, cele

31

operationale si asigura un nivel rezonabil de profitabilitate. În economia de piata, dobânda

evolueaza în functie de nivelul inflatiei, gradul de lichiditate din economie, rapiditatea

circulatiei monetare, politica bancii centrale, cererea si oferta de resurse si de credite etc.

5.3. Formele creditului

În aceasta privinta, literatura de specialitate si practica bancara folosesc mai multe criterii de

clasificare, în functie de care distingem urmatoarele forme de credit:

§ dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, remarcam: creditul comercial,

creditul bancar, creditul de consum, creditul imobiliar, creditul ipotecar, creditul obligatar.

§ dupa calitatea debitorului distingem: creditul acordat persoanelor juridice, creditul acordat

persoanelor fizice.

§ dupa calitatea debitorului si a creditorului: creditul privat, creditul public.

§ dupa scopul acordarii creditului: credite de productie, credite pentru actele de comert, credite

de consum, credite ipotecare/imobiliare.

§ dupa modul de stingere a obligatiilor de plata: credite amortizabile (cele care se ramburseaza

în mai multe rate), credite neamortizabile sau rambursabile într-o singura rata.

§ dupa termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt (pâna la un an),

credite pe termen mediu (între 1-5 ani), credite pe termen lung (peste 5 ani).

In ultimii ani dinamica activitatii de creditare a impus si tendinte noi, ca de exemplu:

Ř S-au produs schimbari în destinatia creditului, în sensul cresterii creditelor de consum,

a creditelor ipotecare, dar si a creditelor pentru investitii acordate agentilor economici;

Ř A sporit creditul bancar fata de creditul comercial;

Ř Prin scontarea frecventa a efectelor de comert (cambii, bilete la ordin) se realizeaza o

transformare a creditului comercial în credit bancar;

Ř S-au extins mult scadentele lungi, mai ales în cazul creditelor imobiliare si ipotecare

unde regasim durate de 30, 35 de ani;

Ř Dobânzile au cunoscut o evolutie descrescatoare, pâna în vara anului 2008, când, în

conditiile crizei financiare internationale, se remarca, din nou, o crestere sensibila a

dobânzilor la creditele bancare.

32

Vom trece acum în revista principalele forme de credit, în baza clasificarii de mai sus.

Creditul comercial apare în relatia dintre agentii economici la vânzarea marfurilor sub forma amânarii

platilor. În schimbul marfurilor livrate, furnizorii primesc de la clienti efecte de comert: cambii sau

bilete la ordin, platibile la o data ulterioara. În acest caz, vânzatorii pot accelera desfacerea

produselor, crescând cifra de afaceri, iar cumparatorii capata suficient timp pentru asigurarea banilor

necesari la momentul platii. Creditul comercial se manifesta sub doua forme:

v creditul cumparator, când vânzatorii de produse primesc un avans din partea cumparatorilor,

asigurându-le astfel o prefinantare. De regula, aceste avansuri se utilizeaza în cazul unor

produse complexe: masini, utilaje, instalatii, constructii de nave etc.

v creditul vânzator are ca obiect vânzarea marfurilor cu plata amânata. În ambele cazuri,

partenerii de afaceri îsi realizeaza propriile interese economico-financiare, în conditiile

stabilite prin contract.

Creditul bancar apare atunci când un agent economic sau o persoana fizica primeste finantare de la o

institutie de credit, sub forma:

§ Avansurilor în cont curent, ce sunt destinate acoperirii unor goluri de casa, aparute în

mod incidental; se mai numesc si credite de trezorerie, nu sunt garantate cu garantii

reale, ci prin bonitatea firmei.

§ Linia de credit simpla reprezinta nivelul maxim al creditului ce se poate acorda unui



client, într-un cadru prestabilit.

§ Linia de credit confirmata, semnifica suma ce poate fi acordata sub forma de credit si

care este consemnata într-un document scris, încheiat între banca si client.

§ Linia de credit revolving reprezinta un mecanism de creditare ce presupune ca pe

masura restituirii unei parti din creditele acordate, banca acorda noi credite în cadrul

limitei stabilite, fara întocmirea de noi documente. De regula, liniile de credit se acorda

pe o prioada de pâna la 12 luni, iar la reînnoirea acestora, clientul trebuie sa depuna în

banca documentatia necesara.

§ Credite cu destinatie speciala sunt acordate agentilor economici pentru efectuarea

lucrarilor agricole sezoniere, constituirea unor stocuri de materii prime agricole,

materiale de constructii, marfuri de sezon etc.

33

§ Creditul de consum (nu creditul bancar destinat consumului populatiei) reprezinta

vânzarea cu plata în rate a unor bunuri de consum pentru populatie, de folosinta

îndelungata si de o valoare mai mare (articole de uz casnic, mobila etc). Pentru a putea

acorda astfel de credite, comerciantii recurg la credite bancare, al caror cost se include,

în general, în pretul marfurilor vândute în rate.

§ Creditul obligatar, reprezinta o modalitate prin care agentii economici sau statul, dupa

caz, mobilizeaza resurse din economie prin emisiunea de obligatiuni (titluri de valoare

cu o scadenta mai mare de 1 an) si plasarea acestora pe piata primara de capital. Statul

emite obligatiuni pe piata interna sau internationala, în vederea finantarii deficitului

bugetar sau a unor obiective de investitii de anvergura, de interes national. Unitatile

administrativ teritoriale, respectiv primariile oraselor si municipiilor emit obligatiuni

municipale pentru atragerea de fonduri necesare finantarii unor obiective de interes

local. Societatile comerciale mari pot recurge la emiterea de obligatiuni, ca alternativa

la creditul bancar, acestea fiind cunoscute si sub denumirea de obligatiuni corporative.

Bancile comerciale pot lansa, la rândul lor, emisiuni de obligatiuni pentru asigurarea

unor resurse suplimentare de creditare a clientelei. Garantarea împrumutului obligatar

se realizeaza în baza bonitatii emitentului si cu veniturile viitoare prezentate în

prospectele de emisiune. Cumparatori ai obligatiunilor pot fi investitori persoane fizice

sau juridice, din tara sau din strainatate, iar intermediari pot fi: BNR pentru

obligatiunile emise de stat sau bancile comerciale pentru celelalte tipuri de obligatiuni.

§ Creditul ipotecar si imobiliar, reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare

(cladiri, terenuri) si cunoaste o mare dezvoltare în economiile moderne, detinând

uneori o pondere de 60-90% din PIB. În tara noastra ponderea este de cca. 5%

existând un mare potential pentru dezvoltare. În acest mod se dezvolta sectoare

economice legate de constructii, se ofera posibilitatea multor familii sa-si

construiasca/cumpere o locuinta, iar pentru creditori reprezinta o posibilitate de

plasament pe termen lung cu dobânzi avantajoase si cu garantii solide, ce acopera, de

regula, peste 120% din valoarea împrumuturilor acordate.

§ Creditele pentru investitii, acordate agentilor economici pentru modernizarea sau

construirea unor capacitati noi de productie, desfacere sau prestari de servicii.

Caracteristic acestor credite este gradul mai mare de risc, de unde rezulta necesitatea

34

întocmirii unor documentatii tehnico-economice complexe, bine fundamentate, în

conditii de eficienta economica ridicata. Rambursarea acestor credite trebuie sa aiba

loc pe seama rezultatelor financiare pozitive ale institutiilor finantate, iar calculele

privind costurile de investitii si apoi de exploatare, trebuie sa fie foarte bine

fundamentate.

Dupa modul cum se garanteaza creditele putem deosebi:

- Credite cu garantii reale: ipoteci, gajuri pe utilaje, masini sau valori mobiliare,

actiuni, obligatiuni existente în portofoliul clientilor.

- Credite cu garantii bancare, situatie în care debitorul aduce bancii creditoare

scrisori de garantie emise de aceste banci în favoarea sa.

- Credite cu garantii personale: garantii morale, giranti etc.

În finalul acestui capitol, putem afirma ca în materie de creditare vom regasi o gama extrem de larga

de produse bancare sau alte modalitati de creditare si, aceasta oglindeste în buna masura,

dezvoltarea unei economii, gradul de intermediere financiara, un bun management al riscurilor în

creditare, precum si gradul de racordare la resursele internationale de finantare.













Document Info


Accesari: 1972
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )