Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LUCRARE DE LICENTA DIAGNOSTICUL FINANCIAR SI EVALUAREA S.C. EUROCONSTRUCT S.A.

Finante












ALTE DOCUMENTE

LEASING-UL CA FORMA DE FINANTARE
Eficienta investitiilor - Sursele de finantare a investitiilor
OPERATIUNI BANCARE PRIVIND GARANTIA CREDITELOR
COMUNICARE ORGANIZATIONALA
REFERAT LA AUDIT FISCAL - IMPOZITUL PE SALARII
EVOLUTIA SISTEMULUI DE PENSII IN ROMANIA
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
Conceptul de sistem bugetar
Formarea capitalurilor din surse interne

Universitatea BANATULUI TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINtE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANtE - contabilitate



lUCRARE DE LICENta

Diagnosticul financiar si Evaluarea

 S.C. EUROCONSTRUCT S.A.

Timisoara

2002
CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. ..      1

1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE .......................  1

1.2. MOD DE CONSTITUIRE ........................... 1

1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZĂRI. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII ................      2

1.4. PREZENTAREA GENERALa A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE ............      5

1.5. PIAŢA PRODUSELOR sI A SERVICIILOR .......................   5

2. INSTRUMENTE UTILIZATE ĪN ANALIZA FINACIARĂ ............    7

2.1. BILANŢUL CONTABIL .... .............................  7

2.2. BILANŢUL FINANCIAR ... ...............................  7

2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL .. ...............................  8

3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI ..........    9

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI ..........................   9

            3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termen de exigibilitate .........         9

            3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta .........        10

3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI ....................   15

            3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate .....................      15

            3.2.2. Analiza ratei activelor circulante ........................     15

4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ...................    20

4.1. FONDUL DE RULMENT ...............................................  20

            4.1.1. Fondul de rulment net ..........................  20

            4.1.2. Fondul de rulment propriu ........................    22

            4.1.3. Fondul de rulment net ..........................  22

            4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment ...........         22

            4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment ................         23

4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT .....................    23

4.3. TREZORERIA ...................................................... 25

4.4. LICHIDITATEA .....................................................  25

4.5. SOLIVABILITATEA ....................................................  27

5. DIAGNOSTICUL GESTIONĂRII FINANCIARE ................   28

5.1. GESTIUNEA STOCURILOR .....................................................   28

            5.1.1. Structura stocurilor .............................   28

            5.1.2. Rotatia stocurilor ...........................  28

5.2. GESTIUNEA CLIENŢILOR .......................................................  32

5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR .....................................................  32

5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII .................................................   33

6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR ...............   35

6.1. RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE .........................................   35

6.2. RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE ..........................................    36

6.3. RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE ...........................................   38

6.1. RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE .....................................    39

7. RISCUL DE FALIMENT ...........................   40

7.1. MODELUL CONAN-HOLDER ..............................................   41

7.2. MODELUL ALTMAN .....................................................  42

8. EVALUAREA  ĪNTREPRINDERII ......................   44

8.1. Valori  obtinute  prin  actualizare...........................    46

    8.1.1. Metoda  actualizarii profitului ...............................      49

    8.1.2. Metoda  actualizarii  cash-flow-ului .......................................................      50

8.2. Valori  obtinute  prin  capitalizare...........................    54

    8.2.1. Valoarea  de  randament .............................   54

    8.2.2. Valoarea  de  rentabilitate ..............................   55

BIBLIOGRAFIE ...............................  57

ANEXE


CAP. 1. PREZENTAREA  GENERALĂ  A  SOCIETĂŢII

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.

1.1. Elemente de identificare

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. este persoana juridica romāna ce īsi desfasoara  activitatea pe raza judetului Timis  si  partial Arad, cu scopul de a realiza  lucrari de constructii - montaj, de a  aproviziona, produce si desface materiale si prefabricate pentru  constructii. Societatea  īsi  are  sediul  īn  Timisoara, str. General  Dragalina nr. 27, avānd  subunitati  de productie si īn municipiul  Lugoj, judetul  Timis, si īn  satul  Milova, judetul  Arad. Societatea  este  īnmatriculata  la  Camera  de  Comert  si  Industrie  Timisoara, sub  Nr. J35/705/1991  si  la  Ministerul  Economiei  si  finantelor  la  Cod  fiscal Nr. 18347484. Societatea are  contul  nr. 251100910902303  deschis  la  Banca  Romāna  de  Dezvoltare, sucursala  Timis . Forma juridica  a  societatii este societate pe actiuni, iar  forma de proprietate este privata.

1.2. Mod  de  constituire. Scurt  istoric

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.  Timisoara  a fost īnfiintata  īn 1991 prin Hotarārea Guvernului Romāniei nr.1334/1990, prin  dezmembrarea fostului Trust de Constructii  Industriale  Timisoara.

Īn zona de sud-vest a tarii, profund implicata īn dezvoltarea acesteia, a  functionat  una  dintre  cele  mai reprezentative unitati de  constructii  din  zona, Trustul de Constructii  Industriale  Timisoara.  Pentru  realizarea  investitiilor  īn zona  Banatului, īn  anul  1966, sunt  infiintate 2 importante  santiere  de constructii- montaj, respectiv santierul nr. 615  Banat al Īntreprinderii  nr. 6  Constructii  Craiova  pentru  constructii  industriale  si  santierul  nr.3 al I.S.C.M.  Craiova  pentru  constructiile  de  chimie.

santierul  nr. 615 Banat  devine  īn  1967 Grupul  de  santiere  Banat.

Īn  1969, cānd a luat  fiinta  Ministerul  Constructiilor  Industriale, cele  doua  unitati  sunt comasate īn cadrul Īntreprinderii nr. 13 Constructii Timisoara , care īn anul 1971 devine Trustul de Constructii Industriale  Timisoara, forma organizatorica  sub care functioneaza  pāna īn anul 1990, fie sub aceasta denumire, fie  sub aceea  de Trustul  de Antrepriza Generala de Constructii  Industriale  Timisoara.

Trustul de Constructii  Industriale  Timisoara a realizat cele mai importante  investitii  din judetele din zona, respectiv Timis, Arad, Caras- Severin si Hunedoara.

Dupa  1989  T.C.I. Timisoara  s-a īmpartit  īn  mai multe societati : Societatea "EURO-CONSTRUCT", Societatea  "TRAIAN" , Societatea "ALFA", Societatea "INCONSTRUCT", Societatea "INPROIECT"( proiectare) si Societatea "INVEST" (izolatii, īnainte numindu-se B.M.P.I.).

Īn anul  1990, cānd  societatea  s-a  īnfiintat  ca  societate pe actiuni, conform  Hotarārii  Guvernului nr. 1334/ 21.12.1990, capitalul  social īn valoare  de  138 827 mil . lei era  detinut  integral  de  catre stat.

La  īnfiintarea S.C. "EUROCONSTRUCT"S.A., preponderenta era activitatea de contractare a lucrarilor de constructii- montaj si de asigurare a bazei materiale pentru societatile desprinse din vechiul trust, activitate insuficienta  pentru nivelul  si  capacitatea  colectivului. Acest lucru, baza tehnico- materiala, ca de altfel si activitatea de marketing desfasurata pentru testarea cerintelor pietei  de constructii, au impus reconsiderarea situatiei si reorientarea  activitatii catre activitatea de constructii- montaj.

Hotarārea luata s-a dovedit a fi corespunzatoare, societatea devenind cea mai bine situata  īn  zona, realizānd  lucrari  si  prestatii  a  caror  cifra de afaceri  a crescut īn valori comparabile  de la circa 300 mil. lei anual la peste 40395 mil. lei īn 1998.

Īn prezent, actiunile  societatii  sunt  detinute, astfel:

INTERFINANCIAR  HOLDING  LUXEMBURG - 81,23 %

NOVA PRECOMPRESIV ALSUGANA  - 12,58 %

Persoane  fizice  si  FPS  - 6,19 %

1.3. Obiect de  activitate. Realizari. Evolutia  activitatii

Obiectul de activitate de baza  al  societatii este:

a) realizarea si comercializarea de produse pentru constructii

b) executarea lucrarilor de constructii- montaj

Realizeaza de asemenea:

a) aprovizionarea si desfacerea de materiale de constructii

b) servicii de cazare si de cantina pentru constructii

c) proiectarea de lucrari pentru constructii

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, īsi realizeaza obiectul de activitate prin urmatoarele subunitati īn activitatea industriala :

- Baza de productie Timisoara cu:

. 3 statii de betoane si mortare Timisoara

. Atelier confectii  metalice Timisoara

. Poligon de prefabricate Timisoara

. Sector  Mecanizare

- Baza de productie Lugoj cu:

. Statia de extragere- sortare agregate din rāul Timis

. Statia de betoane si mortare

- Baza de  productie Milova cu:

. Statia de extragere - sortare agregate din rāul  Mures

. Statia de betoane si mortare

- Balastiera Jena

- Depozitul central

- Laboratorul  de īncercari- atestat  de  catre  Autoritatea  īn  domeniu

Activitatea preponderenta a societatii este activitatea de constructii- montaj, sector īn care īn cursul anului 1998, s-a realizat un volum de lucrari de constructii- montaj de 2-3 mld. lei/luna, materializat īn lucrari de constructii industriale, constructii social- culturale, drumuri,   platforme, piste de aviatie, lucrari edilitare si altele.

Societatea a realizat , īn sfera sa de activitate, lucrari de mare importanta pentru viata economica si social- culturala a judetului Timis, astfel: Fabrica de Īmbuteliere Coca-Cola Ti-misoara, Fabrica de vitrine frigorifice Frigorex  Timisoara, hala de prese si modernizari platforme la Electromotor Timisoara, Fabrica de vata Timisoara, modernizare piste de aviatie si cladire Aeroport International Timisoara , Fabrica de Ţigari Timisoara, Antene Telefonie mobila Timisoara, Uzina de apa nr. 5 si nr. 2 - 4 Timisoara, Bara de īntretinere si deszapezire din Timisoara, Sala de sport - complex Rudolf- Walter  Timisoara, Complex Comercial Metro  Timisoara, Facultatea de stiinte  Economice la Universitatea de Vest  Timisoara, Centrala  digitala  MobiFon GSM Timisoara, Sediul  Bancii Romāne de Dezvoltare Sucursala  Timisoara, Crown Pack  Romania, Billa 1( zona  Soarelui ), Billa( zona  Circumvalatiunii), Solectron Timisoara.

Sunt īn curs de realizare: spitalul  Municipal Timisoara, Lotizare Zona Industriala  Monlandys Timisoara, Facultatea de prelucrare a produselor alimentare la Universitatea de stiinte  Agricole a Banatului Timisoara, Sectia de īntretinere si deszapezire Savārsin.

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, realizeaza o gama larga de produse pentru constructii folosite atāt pentru nevoile proprii , cāt si pentru necesitatile pietei mate-rialelor de constructii din zona. Realizeaza si desface īntreaga gama de agregate minerale de balastiera, necesare prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru executia drumurilor si platformelor, īn cadrul statiilor de sortare- spalare  agregate Lugoj si Milova. Realizeaza  curent betoane de marci B50- B500 pentru structuri, drumuri si platforme, precum si mortare de marci M4-M100 pentru tencuieli si zidarie. Realizeaza  orice tip de prefabricate din beton si beton armat, carcase si armaturi din otel  pentru betoane īn cadrul Poligonului de prefabricate Timisoara si īn noua fabrica de prefabricate. Realizeaza de asemenea, confectii si constructii  metalice  ( tāmplarie  metalica, grilaje, rezervoare  metalice si altele). Produsele se realizeaza la un īnalt nivel calitativ determinat si de introducerea pentru fiecare lucrare ce urmeaza  a se executa , a Programului calitatii, bazat pe Manualul calitatii, introdus īn cadrul S.C. "EURO-CONSTRUCT" S.A.

Īndeplinirea acestor deziderate este demonstrata de prestigiul capatat de firma, de locurile fruntase pe care s-a situat societatea īn anii anteriori si de aprecierile date de beneficiari pentru activitatea prestata:

- diploma si locul I īn topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie  Timisoara pe anul 1993

- diploma si locul III īn topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie  Timisoara pe anul 1996

- diploma si locul I īn topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie  Timisoara pe anul 1997

- diploma si locul IV īn topul national al firmelor de profil din tara pe anul 1993, date de Consiliul de Cooperare al Camerelor de Comert si Industrie din  Romānia

- trofeul calitatii pe anul 1995 si diploma pentru executia lucrarilor de la Compania Coca-Cola, acordata de Asociatia Romāna a Antreprenorilor din Constructii

- atestarea si aprecierea deosebita pentru calitatea lucrarilor executate acordata de ADOQ  Paris , Republica Franceza

- certificatul de autorizare pentru efectuarea lucrarilor īn domeniul infrastructurilor  destinate transporturilor, eliberat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romāna

- aprecieri pentru calitatea deosebita a lucrarilor si pentru reducerea duratelor de executie, acordate de catre Compania Coca-Cola, R.A. Aeroport International Timisoara , firma Bosch-Temeco  Timisoara, S.C.   I.M.P.  Romānia Industrial C.O. SRL Timisoara, Italian Knitwer Craiova, Banca Romāna de Dezvoltare , MobiFon Bucuresti, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina  Veterinara a Banatului Timisoara, DRDP Timisoara, Frigorex Timisoara, s.a. Realizarile actualizate din ultimii 4 ani , au avut o evolutie īn general  ascendenta (tabelul nr. 1.1)

Dimensiunea  si tendinta  afacerii

                                                                                                                              Tabelul 1.1.

Indicatorul

UM

An 1997

An 1998

An 1999

An 2000

Cifra de afaceri

mii lei

30710838

40395050

80453122

150.778.120

Numar personal

Pers.

398

347

354

340

Productivitate

mii lei/ pers.

77.162,91

116.412,24

227.268,7

443.465,06

Profit  brut

mii lei

4.043.689

-724.418

4.119.854

6.578.949

Marja de profit

%

13,17

-1,79

5,12

4,36

Indicele  CA cu  baza  īn  lant

-

1,71

1,32

1,99

1,87

Figura nr. 1.1.

Figura nr. 1.2.

Din ceea ce rezulta din figura anterioara, putem  spune ca  firma  a  trecut  printr-o  faza  de  recesiune ( anul 1998)  urmata  de  dezvoltare, īn  prezent  mai  existānd  unele  probleme de  mentinere  a  echilibrului.


1.4. Prezentarea generala a capacitatilor de productie

 S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. dispune īn prezent de urmatoarele capacitati impor-tante de productie (Tabelul  1.2.).

                                                                                                                        

Capacitatile  de  productie

                                                                      Tabelul 1.2.                                                                                                                                         

Activitate

UM

Capacit.

Grad de utilizare

Grad uzura

Fabricarea betoanelor si mortarelor

mc/an

80000

45%

40%

Extragerea si prelucrarea agregatelor de  rāu

mc/an

120000

30%

50%

Realizarea confectiilor si constructiilor metalice

to/an

500

55%

56%

Realizarea de carcase si armaturi pentru betoane

to/an

900

100%

100%

Realizarea prefabricatelor din beton si beton armat

mc/an

1200

25%

30%

Transportul betoanelor si mortarelor (10km/cursa)

mc/an

30000

100%

30%

Transport auto agregate sortate ( 70 km / cursa)

mc/an

30000

100%

10%

Transport agregate pe calea ferata

mc/an

24000

85%

85%

Realizarea lucrarilor de constructii  montaj

mil lei/an

25000

100%

 

Gradul de utilizare īnregistrat este īnca o consecinta a cererii destul de reduse pe piata de constructii. Dotarea tehnica cu utilaje corespundea, pāna  īn urma cu cātiva ani, anilor 1970-1980 īnsa  īn ultimul timp  au īnceput sa creasca  investitiile , ceea ce va duce tot mai mult , īn viitor,  la cresterea  capacitatii  de  productie.

Gradul de uzura īnregistrat, a impus dirijarea eforturilor de investitii spre asigurarea u-nui minim necesar de dotare, respectiv spre īmbunatatirea īn special a capacitatilor de  transport beton si agregate de balastiera, spre modernizarea  activitatii de realizare a lucrarilor de betoane īn drumuri si platforme betonate, precum si spre īmbunatatirea micii mecanizari si a sistemului informational.

 

1.5. Piata produselor si serviciilor

 Īn raza de activitate a societatii exista o cerere de produse pentru constructii, cu precadere īn zona Timisoara ,īn principal pentru:

-         realizarea lucrarilor contractate  si īn curs de executie necesita un volum important de agregate de balastiera si betoane precum si de armaturi pentru betoane, confectii si constructii metalice

-         lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor consuma de asemenea un mare volum de betoane si agregate de balastiera

-         realizarea lucrarilor ce urmeaza sa fie contractate īn viitorul apropiat vor fi de asemenea mari consumatoare de produse de balastiera si de betoane

-         cererea de produse pe piata de constructii este si ea īn crestere

 Toate acestea duc la concluzia ca īn anii urmatori cererea pe piata de constructii va creste substantial. Odata cu aceasta va creste īn mod corespunzator si concurenta. Firme pre-cum: S.C. CONSTRUCTIM S.A., ITALROM CONSTRUCŢII SRL, S.C. ALFA S.A., S.C. ICIM S.A., S.C. RIPS SRL, S.C. CONAR S.A. Arad si multe altele vor actiona pentru īmbu-natatirea activitatii  si reducerea costului materialelor  si īn consecinta a valorii constructiilor supuse licitatiilor.

 Licitatia lucrarilor noi s-a facut si se face cu o concurenta deosebita. Cāstigarea licita-tiilor la multe lucrari a avut ca principala motivatie seriozitatea colectivului si calitatea lucra-rilor executate si mai putin pretul produselor, mai ales cānd diferentele nu erau semnificative. Īn noile conditii, cānd preturile au crescut īn mod deosebit, licitatiile se vor adjudeca īn prin-cipal pe baza preturilor practicate, de aceea īn perioada urmatoare, este imperios necesar ca eforturile sa fie dirijate spre modernizarea activitatii, cu consecinte īn reducerea preturilor.

 ­Uneori preturile au fost superioare celor practicate de firmele concurente datorita folo-sirii de mijloace de productie ale unor firme de prestari care practica preturi superioare pretu-rilor  mijloacelor proprii. Acesta a fost motivul pentru care efortul de investitii a fost īndreptat spre īmbunatatirea si modernizarea unei parti a dotarii cu utilaje si mijloace de transport per-formante.

Cea mai mare parte a activitatii de constructii- montaj se realizeaza pentru terti.        Principalii beneficiari ai societatii au fost si sunt:

a)pentru activitatea de constructii-montaj: Compania Coca- Cola, Directia Sanitara Judeteana  Timis, directia Regionala Drumuri si Poduri Timis, Universitatea de Vest Timisoara, Aeroportul International Timisoara, Universitatea de stiinte Agricole Timisoara, Solectron Timisoara, Metro  Timisoara, Crown Pack  Romania, Billa

b)pentru activitatea de productie industriala: S.C. ITAL-ROM  CONSTRUCŢII  Timisoara, S.C. MECTRANS  S.A. Timisoara, S.C. DIPENTA Timisoara si altii

Cresteri importante ale volumului lucrarilor de constructii- montaj se prevad si īn urmatorii ani.


CAP. 2.   INSTRUMENTE UTILIZATE ĪN ANALIZA FINANCIARĂ

2.1.    BILANŢUL CONTABIL

Diagnosticul financiar este un instrument la īndemāna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvāntul "diagnostic" este de origine greaca si īnseamna "apt de a discerne". El are īn economie aceeasi acceptiune ca īn medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.

Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, īn vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc īntr-un mediu concurential extrem de dinamic. Īntreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor īn elemente componente īn parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Descompunerea se face īn trepte, de la complex la simplu īn vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor, dupa mecanismul clasic.

Informatia financiara poate fi gasita īn documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel īncāt sa corespunda anumitor utilizari si interese.

Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.

Bilantul patrimonial este un inventar al averii īntreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului, prezentānd interes pentru actionari, dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt:

-       institutiile guvernamentale care solicita informatii economice īn scopuri privind impozitarea veniturilor;

-       salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care īi plateste.

Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate īn sistemul contabil sunt managerii unei societati, care trebuie sa foloseasca informatiile economice īn directionarea activitatii īntreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.

Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat informatiile cuprinse īn bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000 īn anexe.

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, prezentānd o situatie de fapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decāt probleme trecute.

Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.

2.2.   BILANŢUL FINANCIAR

Realizarea bilantului financiar se face plecānd de la bilantul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel īncāt sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.

Īntre datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a īntreprinderii pot sa apara distorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate īn anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel īncāt ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.

Bilantul "lichiditate-exigibilitate" urmareste sa puna īn evidenta capacitatea īntreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a bonitatii financiare.

Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere.

Corectiile  aplicate  bilantului  contabil, privesc:

a) retratarea  bilantului  care  presupune:

-         eliminarea  elementelor  de  activ  fictiv ( cheltuieli  de  constituire ocaziona-te  de  majorarea  sau  reducerea  capitalului, cheltuieli de cercetare - dezvol-tare, decontari cu asociatii  privind  capitalul, cheltuieli  īnregistrate īn avans, diferente de conversie  activ, prime  de  rambursare  a  obligatiunilor). Aceste  elemente de activ  fictiv  se  scad  atāt  din  activul  bilantului, cāt  si  din  pasivul  bilantului, cu  aceeasi  suma;

-         retratarea  grupei " Conturi  de  regularizare - pasiv";

-         veniturile  īnregistrate  īn  avans, avānd un  termen  de  exigibilitate  mai  mic  de  un  an , se  īnregistreaza  la  " Datorii  pe  termen  scurt";

-         reclasificarea  participarii  salariatilor  la  profit.

Participarea  salariatilor  la  rezultatele  exercitiului, se  clasifica  astfel:

-   īn  capitalurile  proprii, daca  participarea  salariatilor  a  fost  varsata  sub  forma           actiunilor  atribuite  salariatilor;

-   īn  datorii pe termen scurt, daca  participarea este destinata sa  fie  varsata īntr-o  perioada  mai  mica  de  un  an;

-   reclasificarea  provizioanelor  pentru  riscuri  si  cheltuieli . Provizioanele  pentru  riscuri si cheltuieli  sunt  incluse  īn  capitalurile  proprii, ele  neaco-perind  ,īn  fapt, riscuri  si  cheltuieli.

b) regruparea  elementelor  bilantiere. Activul  cuprinde  activele  imobilizate, activele  circulante (stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si  asimilate. Pasi-vul cuprinde: capitalurile  proprii , datorii  pe  termen  mediu  si  lung si  datorii pe  ter-men  scurt

         c) īnregistrarea datoriei fiscale

2.3.   BILANŢUL FUNCŢIONAL

Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luānd īn considerare rolul fiecaruia īn functionarea īntreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea īntreprinderii, ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting:

-                                  ciclul de investitii, caruia īi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv, resursele stabile;

-                                  ciclul de exploatare, caruia īi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare;

-                                  ciclul de finantare, caruia īi corespunde ansamblul resurselor.

Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a īntreprinderii si, īn acelasi timp, face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are īntreprinderea si a surselor de finantare disponibile.


CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI

3.1.  ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul de formare al resurselor financiare pe categorii de surse si pe termene de exigibilitate.

3.1.1.   Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate

3.1.1.1.  Analiza stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune īntreprinderea  īn mod stabil (pe o perioada de 1 an) si patrimoniul total.Se calculeaza astfel:

Preponderenta capitalului permanent īn resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii conferind un grad ridicat de siguranta prin stabilitate īn finantare.

Stabilitatea financiara

                                                                                                                                 Tabel 3.1.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Capital permanent

mii lei

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

2

Pasiv total

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Rata stabilitatii financiare

%

56,02

62,80

85,58

68,66

4

Valoare minim acceptabila

%

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe īntreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de stabilitate financiara. Situatia este favorabila chiar daca īn ultimul an aceasta īnregistreaza o reducere datorata ritumului mai ridicat de crestere a pasivului total (152%) decāt ritmul de crestere a capitalului permanent (122%). Īn ultimul an al analizei firma īsi finanteaza peste 68,66% din necesarul de resurse din capitalurile permanente, beneficiind de o buna stabilitate financiara.

3.1.1.2.  Analiza gradului de finantare curent

Gradul de finantare curent reflecta masura īn care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Acesta se calculeaza astfel:

Īntreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie:                                       

Gradul de finantare curent

                                                                                                                                 Tabel 3.2.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Datorii pe termen scurt

mii lei

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

2

Pasiv total

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Gradul de finantare curent

%

43,98

37,20

14,42

31,34

4

Val.maxim acceptabila

%

50,00

50,00

50,00

50,00

Īn primii 3 ani ai perioadei de analiza tendinta indicatorului este de scadere, adica scade ponderea resurselor curente īn totalul surselor de finantare. Īn ultimul an de analiza īnsa, indicatorul īnregistreaza o crestere brusca. Cu toate acestea  nivelul indicatoului se afla īnregistreaza un nivel acceptabil, fapt care asigura īntrepriderii un nivel ridicat al stabilitatii financiare.

3.1.2.   Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta

3.1.2.1.   Analiza autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare globale arata cāt din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii:

Īntreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Autonomia financiara globala

                                                                                                                                 Tabel 3.3.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75831664

81676656

2

Pasiv total

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Rata autonomiei financiare globale

%

56,02

62,80

77,18

54,66

4

Valoare minim acceptabila

%

33,00

33,00

33,00

33,00

Īn ultimul an firma īsi finanteaza activitatile īntr-o proportie de 54,66% din resurse proprii adica cu 22,52% mai putin decāt īn anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide a resurselor totale (152%) decāt a resurselor proprii (108%). Īn primii 3 ani ai analizei tendinta a fost de crestere, dupa care scade īn ultimul an, dar fara a ajunge sub nivelul minim acceptabil.

Indicele autonimiei financiare globale arata raportul de finantare īntre resursele proprii si cele straine. Arata si masura īn care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii.

Indicele autonomiei financiare globale

                                                                                                                                 Tabel 3.4.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

2

Datorii totale

mii lei

7.406.315

12.737.615

22.424.135

67.763.289

3

Indicele autonomiei globale

%

127,36

168,79

338,17

120,53

4

Val. minim acceptabila

%

55,00

55,00

55,00

55,00

Pe parcursul īntregii perioade de analiza, firma a fost capabila sa-si acopere mai mult decāt integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. Īn ultimul an capitalurile proprii au fost cu 20,53% mai mari decāt cele īmprumutate si atrase, fapt datorat :

-         cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%;

-         cresterii datoriilor totale cu 202,19%.

Īn primii 3 ani tendinta a fost de crestere a nivelului ratei, pentru ca īn ultimul an situatia sa prezinte o tendinta de scadere, ceea ce conduce la concluzia ca mentinerea tendintei indicatorului va avea consecinte negative asupra autonomiei financiare globale.

Autonomia financiara la termen reflecta proportia īn care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente.

Valoarea minim admisibila a indicatorului este de 50%, sub aceasta limita firma se afla īntr-o situatie nefavorabila īn ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.

Valorile indicatorului la SC Euroconstruct SA sunt:

Autonomia financiara la termen

                                                                                                                      Tabel 3.5.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

2

Capital permanent

mii lei

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

3

Autonomia financiara la termen

%

100,00

100,00

90,18

79,60

4

Valoarea minim acceptabila

%

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe īntreaga perioada firma se īncadra īntr-un grad ridicat de autonomie financiara, desi tendinta indicatorului īn ultimii doi ani este de scadere. Astfel, īn ultimul an, capitalurile proprii ale firmei reprezinta peste 79,86% din cele permanente, cu 10,58% mai putin decāt īn anul precedent. Acest fapt s-a datorat cresterii īntr-un ritm mai rapid al capitalurilor permanente (22,02%) decāt cele proprii (7,71%), ceea ce īnseamna ca datoriile pe termen mediu si lung au avut o dinamica mai accentuata decāt resursele proprii.

Indicele autonomiei financiare la termen reflecta masura īn care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.

Firma analizata prezinta urmatoarea situatie:

Indicele autonomiei financiare la termen

                                                                                                                                 Tabel 3.6.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

 

1

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

 

2

Datorii pe termen mediu si lung

mii lei

0

0

8.253.927

20.927.776

 

3

Indicele autonomiei financiare la termen

%

-

-

918,73

390,28

 

4

Valoare minim acceptabila

%

100,00

100,00

100,00

100,00

 

Īn ultimul an de analiza capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 3,9 ori valoarea datoriilor pe termen mediu si lung, aceasta valoarea fiind favorabila īntreprinderii. Pe de alta parte, tendinta īnregistrata de indicele autonomiei financiare īn ultimiul an este de reducere semnificativa (135,4% īn valori relative), fapt ce indica o potentiala problema. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a datoriilor pe termen mediu si lung (202,19%) fata de capitalurile proprii (7,71%). Firma se afla īntr-o situatie confortabila, īnsa trebuie sa acorde o atentie deosebita ritmului rapid crescator a datoriilor.

3.1.2.2.   Analiza īndatorarii

Rata īndatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale īn patrimoniul firmei. Arata īn ce masura sursele īmprumutate si atrase participa la finantarea activitatii.

Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Īndepartarea de valoare de siguranta semnifica o reducere a īndatorarii firmei, respectiv o crestere a autonomiei financiare.

Īndatorarea globala

                                                                                                                                 Tabel 3.7.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Datorii totale

mii lei

7.406.315

12.737.615

22.424.135

67.763.289

2

Total pasiv

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Rata īndatorarii globale

%

43,98

37,20

22,82

45,34

4

Valoare maxim acceptabila

%

66,00

66,00

66,00

66,00

Din acest punt de vedere firma se afla īntr-o situatie favorabila, pe īntreaga perioada de analiza aflāndu-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului. Tendinta indicatorului a fost favorabila (de reducere) īn primii trei ani, pentru ca īn ultimul an al perioadei de analiza sa īntregistreze o crestere brusca (98,69%), ceea ce reprezinta un semnal de alarma privind tendinta īndatorarii.

Indicele īndatorarii globale masoara raportul capitalurilor īmprumutate si atrase fata de capitalul propriu.

Valoarea maxim admisibila este de 200%. Peste acest nivel, firma se afla īn pericol de insolvabilitate.

Indicele īndatorarii globale

                                                                                                                      Tabel 3.8.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Datorii totale

mii lei

7.406.315

12.737.615

22.424.135

67.763.289

2

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

3

Indicele īndatorarii globale

%

78,52

59,24

29,57

82,97

4

Valoare maxim acceptabila

%

200,00

200,00

200,00

200,00

Din acest punct de vedere firma se afla īn siguranta, pe īntreaga perioada analizata aflāndu-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului, manifestānd īn primii 3 ani o tendinta de reducere a acestuia, datorita cresterii īntre-un ritm mai rapid a datoriilor totale fata de capitalurile proprii. Īn ultimul an de analiza capitalurile proprii sunt doar cu aproximativ 17% mai mari decāt datoriile totale, valoarea indicatorului rescānd cu 180,56% (īn valori relative) fata de anul precedent.

Rata īndatorarii la termen reflecta masura īn care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.

Valoarea maxim admisibila este de 50%. Peste acest nivel firma se afla īn pericol de insolvabilitate:

Īndatorarea la termen

                                                                                                                      Tabel 3.9.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Datorii pe termen mediu si lung

mii lei

0

0

8.253.927

20.927.776

2

Capital permanent

mii lei

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

3

Rata īndatorarii la termen

%

0

0

9,82

20,40

4

Valoare maxim acceptabila

%

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe īntreaga perioada analizata firma a īnregistrat un grad redus de īndatorare la termen, situāndu-se limita maxima admisa. Īn ultimul an aproximativ 20,4% din resursele permanente proveneau din datorii pe termen mediu si lung, adica cu 10,58% mai mult fata de anul precedent. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a īmprumuturilor pe termen mediu si lung, crestere mult mai accentuata decāt cresterea capitalului permanent.

Indicele īndatoririi la termen reflecta raportul īn care se afla datoriile pe termen mediu si lung fata de capitalurile proprii.

Valoarea maxim admisa este de 100%.

Indicele īndatorarii la termen

                                                                                                                                 Tabel 3.10.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Datorii pe termen mediu si lung

mii lei

0

0

8.253.927

20.927.776

2

Capital propriu

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

3

Indicele īndatorarii la termen

%

0

0

10,88

25,62

4

Valoarea maxim admisibila

%

100,00

100,00

100,00

100,00

Pe īntreaga perioada analizata firma a beneficiat de un grad redus de īndatorare la termen (grad ridicat de autonomie financiara la termen). Īn ultimul an datoriile pe termen mediu si lung reprezentau 25,62% din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ 14,74% mai putin fata de anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor pe termen mediu si lung fata de cresterea capitalurilor proprii.

Concluzie:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide ca firma se afla īntr-o situatie favorabila caracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad redus de īndatorare si o siguranta ridicata. Cu toate acestea, tendinta indicatorilor din ultima perioada a fost nefavorabila, semn ca structura financiara a īntreprinderii s-a deteriorat.

3.2.   ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire al patrimoniului concret-real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate al acestor elemente.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea īntreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

3.2.1.   Analiza ratei activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectānd si gradul de investire al capitalului īn firma. De asemenea, reflecta gradul de imobilizare al activului.

SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Rata activelor imobilizate

                                                                                                                                 Tabel 3.11.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Imobilizari  nete

mii lei

7.983.997

24.062.783

77.828.909

96.139.690

2

Activ total

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Rata activelor imobilizate

%

47,41

70,28

79,21

64,33

4

Valoare maxim acceptabila

%

60,00

60,00

60,00

60,00

Rata activelor imobilizate a avut o evolutia oscilanta, existānd o tendinta de crestere īn primii 3 atingāndu-se un maxim de 79,21% īn 1999, dupa care rata a īnregistrat o reducere īn 2000.

Astfel, īn ultimul an aproximativ 64% din total active erau imobilizate, ceea ce reprezinta un grad semnificativ de investire a capitalului. Situatia poate fi considerata normala, avānd īn vedere domeniul de activitate al firmei.

3.2.1.1.   Analiza ratei imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale īn total imobilizari. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale īn total investitii. De asemenea, indica si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Īn cazul firmei analizate, valorile ratei sunt:

Rata imobilizarilor corporale

                                                                                                                                 Tabel 3.12.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Imobilizari corporale nete

mii lei

7.334.347

23.108.788

74.900.357

92.550.007

2

Active imobilizate nete

mii lei

7.983.997

24.062.783

77.828.909

96.139.690

3

Rata imobilitarilor corporale

%

91,86

96,04

96,24

96,27

4

Valoare minim acceptabila

%

85,00

85,00

85,00

85,00

Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) aratānd o conversie mai dificila a activelor īn disponibilitati. Faptul ca celelalte categorii de imobilizari nu detin ponderi relevante semnifica o activitate nesemnificativa de portofoliu financiar si inexistenta activitatilor de cercetare-dezvoltare, fapt ce īn mare parte este justificat de obiectul de activitate al īntreprinderii.


3.2.2.   Analiza ratei activelor circulante

Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic total īn patrimoniu. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Rata activelor circulante

                                                                                                                      Tabel 3.13.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Active circulante

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

2

Activ total

mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

3

Rata activelor circulante

%

52,59

29,72

20,79

35,67

4

Val.minim acceptabila

%

40,00

40,00

40,00

40,00

Nivelul ratei este oscilant pe parcursul orizontului de analiza, astfel īncāt īn primii trei ani aceasta cunoaste o reducre constanta de la 52,59% īn 1997 la 20,79% īn 1999, pentru ca īn ultimul an rata sa īnregistreze o crestere brusca, situāndu-se la un nivel de 35,67%. Situatia este considerata normala din punctul de vedere al structurii activului, fiind justificata din perspectiva obiectului de activitate al societatii.

3.2.2.1  Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide īn total active circulante.

Rata stocurilor

                                                                                                                                 Tabel 3.14.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Stocuri

mii lei

2.006.062

3.396.900

5.340.311

15.990.076

2

Active circulante

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

3

Rata stocurilor

%

22,65

33,38

26,14

30,00

4

Valoare maxim admisibila

%

50,00%

50,00%

50,00%

50,00%

Ponderea stocurilor īn cadrul activului circulant au o tendinta contradictorie pe parcursul īntregii perioade de analiza, astfel, īncāt īn ultimul an aceasta are o valoare de 30%, considerata normala pentru o īntreprindere din domeniul constructiilor

3.2.2.2.  Analiza ratei creantelor

 Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma īn total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare decāt cel al stocurilor.

Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel:

Rata creantelor

                                                                                                                                 Tabel 3.15.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Creante

mii lei

4.106.917

4.769.903

10.051.016

24.856.875

2

Active circulante

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

3

Rata creantelor

%

46,38

46,88

49,20

46,64

Īn ultimul an ponderea creantelor īn total active circulante era de 46,64%, mai redusa cu 3,44% fata de anul precedent, fapt datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea ce īnseamna reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante.

Totusi nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil deoarece societatile de constructii īsi īncaseaza foarte dificil creantele din activitatea de exploatare.

3.2.2.3.   Analiza ratei disponibilitatilor

Rata disponibilitatilor arata pondere activelor celor mai lichide īn total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.

Īn cazul SC Euroconstruct SA se īnregistreaza urmatoarea situatie:

Rata disponibilitatilor

                                                                                                                                 Tabel 3.16.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

1997

1998

1999

2000

1

Disponibilitati

mii lei

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

2

Active circulante

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

3

Rata disponibilitatilor

%

30,97

19,74

24,65

23,36

4

Valoare minim acceptabila

%

5,00

5,00

5,00

5,00

5

Valoare maxim acceptabila

%

25,00

25,00

25,00

25,00

Pe īntreaga perioada analizata nivelul ratei a fost cu mult peste valoarea minima acceptabila (de 5%), īn primul an al perioadei de analiza depasind chiar plafonul maxim admisibil (de 25%). Īn ultimul an s-a ajuns sa fie de 23,36%. Din acest punct de vedere situatia este satisfacatoare, deoarece o īntreprindere din sfera constructiilor are nevoie de un importante rezerve de numerar pentru a face fata fluxului de numerar specific domeniului constructiilor, care genereaza īn unele perioade (īnceput si vārf de sezon de constructii) iesiri masive de numerar.

Concluzie:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide ca societatea se afla īntr-o situatie favorabila, analiza reflectānd o structura adecvata a activelor imobilizate si a activelor circulante, īn special daca se are īn vedere obiectul de activitate al īntreprinderii.


CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Echilibrul  financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii  stabilite īntre diferite  fluxuri  financiare. Se poate afirma  ca  echilibrul  financiar  se apreciaza  cu  ajutorul  urma-torilor  indicatori: fondul  de  rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, lichiditatea si  solvabilitatea.

4.1. Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura  finanta-rea  activelor  circulante. Acest  excedent de resurse permanente, rezultat  din  partea de sus a  bilantului, este  folosit pentru  acoperirea  nevoilor de finantare din  partea  de  jos  a  bilan-tului  si  este  folosit  pentru  reīnnoirea  activelor  circulante.    

Se  poate afirma ca echilibrul  financiar se  realizeaza  atunci cānd firma  are fond  de  rulment  suficient pentru a  asigura  atāt  nevoia  de  fond de rulment, cāt  si  un  sold de tre-zorerie pozitiv.

Notiunea  de  fond  de  rulment  poate  lua  diferite  forme:

4.1.1. Fondul de rulment net 

Se calculeaza  pe  baza  bilantului  financiar, ca  diferenta  īntre  capitalul  permanent (CP) si  activele  imobilizate (diferenta  dintre  resursele  stabile si  utilizarile  stabile) sau  ca  diferenta  īntre  active circulante (AC) si  datoriile  pe  termen scurt (DTS) ( figura 4.1).

                Figura 4.1.  Reprezentarea  grafica a fondului de  rulment net    

ACTIVELE  BILANŢULUI  FINANCIAR

PASIVELE  BILANŢULUI FINANCIAR

Active  imobilizate

(AI)

Capital  permanent

(CP)

FRN

Active  circulante

(AC)

Datorii pe termen scurt

(DTS)

       Fondul de rulment net se modifica datorita  posturilor  de activ  si  de  pasiv  din  bi-lant. Cresterea  fondului  de  rulment net  se poate realiza prin cresterea  resurselor stabile (ca-pitalul  permanent) si  scaderea  utilizarilor  stabile ( active imobilizate).

             Fondul de rulment  net  se  poate  determina  īn  doua  moduri:

             FRN= CAPITAL  PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE

             FRN= ACTIVE  CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN  SCURT

             Evolutia  marimii  fondului de  rulment net  calculat  la  S.C. EUROCONSTRUCT  S.A. , se  prezinta  conform  tabelului 4.1.

                            


                                                                                          

Fondul  de  rulment  net [mii lei]

                                                                                                                      Tabelul  4.1.

Specificatie

1997

1998

1999

2000

Capital permanent

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

Active imobilizate nete

7.983.997

24.062.783

77.828.909

96.139.690

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

Active circulante

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

Datorii pe termen scurt

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

              Īn  anii  1997, 1999 si 2000 fondul de rulment  net este pozitiv ceea  ce  īnseamna  un  echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantānd  o parte di activele  circulante  iar o parte din resursele  permanente contribuie  la realizarea  echilibrului  financiar pe  termen scurt.

    Īn anul  1998 fondul de rulment  net  este  negativ , situatie  nefavorabila  de deze-chilibru  financiar  datorat  nerespectarii  principiului de  finantare  conform  caruia  nevoilor  permanente  li  se  aloca  resurse  permanente.

      Analiza  fondului  de  rulment  net  se  realizeaza  īn  general  prin  metoda  ratelor, cu  ajutorul  urmatorilor  indicatori (tabelul 4.2.):

-         rata  fondului de rulment net ( "marja de securitate a firmei")

rFR = (FRN / CA)   *  360

-         rata  finantarii  activelor  circulante din fondul  de  rulment 

rfAC = (FRN / AC)  *  100        ,      AC- active  circulante

-         rata  de  acoperire  a  necesarului  de  fond  de  rulment

rfNFR = (FRN / NFR)  * 100 

Analiza  fondului  de  rulment  net

                                                                                                                        Tabelul  4.2.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

FRN

Mii lei

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

CA

Mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

AC

Mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

NFR

Mii lei

-1.293.336

-4.570.812

916.371

-5.988.562

rFR

Zile/an

16

     -22,84

27

15

rfAC

%

16,36

-0,25  

30,63

12,13

rfNFR

%

-1,12

56,06

682,77

-107,95

 Rata  fondului  de  rulment  net  īn  conditii de echilibru  financiar  ar  trebui  sa  fie  īn-tre  30  si  90  zile pe an. Marimea  acestei  rate  este  direct  proportionala  cu  marimea  fon-dului  de  rulment  net.

   Rata  finantarii  activelor  circulante  din  fondul  de  rulment  net  optima , variaza  īn  functie  de  sectorul  de  activitate  si  specificul  activitatii  desfasurat  de  fiecare  firma, īntre  20%  si  45%, astfel  putem  spune  ca  un  nivel  cu  adevarat  īngrijorator  s-a  atins  īn  anul  1998 cānd  nu  a  fost  posibila  finantarea  activelor circulante  din sursele  temporare.

   Rata  de  acoperire  a  necesarului  de  fond de rulment, din fondul de rulment asigura  imaginea  derularii  procesului  de  exploatare  din  societate. Valorile  scazute  ale  acestei  rate  ne  arata  faptul  ca  nu  se  poate  realiza  acoperirea  necesarului de fond  de  rulment  din  fondul  de  rulment, valoarea  optima  a  acestei  rate  fiind  rfNFR  > 100% .

  

4.1.2. Fondul  de  rulment  propriu

  Pune  īn  evidenta  gradul  īn  care  echilibrul  pe  termen  lung  se  asigura  prin  capitalu-rile  proprii  si  reprezinta  excedentul capitalurilor  proprii  īn  raport  cu  activele  imobilizate  nete. Se determina  pe  baza  relatiilor :

  FRP= Capitalul  propriu - Active imobilizate nete

  FRP= FRN - Datorii pe termen  mediu  si  lung

Fondul  de  rulment  propriu [mii lei]

                                                                                                                 Tabelul  4.3.

Specificatie

1997

1998

1999

2000

Capital propriu

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

Active imobilizate nete

7.983.997

24.062.783

77.828.909

96.139.690

FRP

1.448.882

-2.562.412

-1.997.245

-14.463.034

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

Datorii pe termen mediu si lung

0

0

8.253.927

20.927.776

FRP

1.448.882

-2.562.412

-1.997.245

-14.463.034

  Din  tabelul  anterior  se  observa  tendinta  clara  de  scadere  a  fondului  de  rulment  propriu, ceea  ce  reprezinta  un  deficit  al  capitalului  propriu  fata  de activele  imobilizate.

4.1.3. Fondul  de  rulment  strain

  Reflecta  masura  īndatorarii  pe  termen  lung  pentru  finantarea  nevoilor  pe  termen  lung  si  se  calculeaza  cu  relatiile:

           FRS = FRN - FRP

           FRS = Capital  permanent - Capital  propriu

        

Fondul de rulment strain [mii lei]

                                                                                                                      Tabelul  4.4.

Specificatie

1997

1998

1999

2000

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

FRP

1.448.882

-2.562.412

-1.997.245

-14.463.034

FRS

0

0

 8.253.927

20.927.776

Capital  permanent

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

Capital  propriu

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

FRS

0

0

  8.253.927

20.927.776

4.1.4. Rata  finantarii  activelor  circulante  prin  fondul  de  rulment

         Rata  finantarii  activelor circulante  pri  fondul  de  rulment  net  se  calculeaza  ca  raport  īntre  marimea  fondului  de  rulment  si  valoarea  activelor  circulante  de  finantat.

          

Evolutia  ratei  finantarii  activelor  circulante  prin  NFR

                                                                                                                                                             Tabelul  4.5.

Specificatie

1997

1998

1999

2000

FRN (mii lei)

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

Active circulante

 (mii  lei)

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

r FRN/AC (%)

16,36

-25,18

30,63

12,12

4.1.5. Rata  finantarii  stocurilor  prin  fondul  de  rulment

                Se  determina  ca  raport  īntre  marimea  fondului  de  rulment  si  valoarea  stocuri-lor de  finantat.

Evolutia  ratei  finantarii  stocurilor  prin  FRN

                                                                                                                                                             Tabelul 4.6.

Specificatie

1997

1998

1999

2000

FRN ( mii lei)

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

Stocuri ( mii lei)

2.006.062

3.396.900

5.340.311

15.990.076

r FRN/St ( % )

72,22

-75,43

117,16

40,43

4.2. Necesarul  de  fond  de  rulment

              Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt  acoperite, īn  cea mai mare parte, din surse temporare  corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc). Nevoia  de  fond  de  rulment  este tocmai  diferenta  dintre  necesitatile de finantare ale  ci-clului de exploatare  si  datoriile  de  exploatare. Altfel  spus, reprezinta  partea  din  activele  curente care trebuie  finantata  din  pasivele  curente.

            NFR= Active curente - Pasive  curente

            NFR = (AC - Disp.) -( DTS - CBTS)

AC- active circulante

Disp.- disponibilitati

DTS- datorii pe termen scurt

CBTS- credite  bancare pe termen  scurt

Necesarul  de  fond  de  rulment [mii lei]

                                                                                                                                 Tabelul  4.7.

Specificatia

1997

1998

1999

2000

AC

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

Disp.

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

Active curente        (AC-Disp.)

6.112.979

8.166.803

15.391.327

40.846.951

DTS

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

CBTS

0

0

0

0

Pasive curente      (DTS-CBTS)

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

NFR

-1.293.336

-4.570.812

1.221.119

-5.988.562

  Nevoia  de  fond de rulment  pozitiva  din anul 1999  a  semnificat  un  surplus  de  ne-voi  temporare, īn raport  cu  sursele  temporare, situatia  fiind  rezultatul  unei  politici  de  in-vestitii īn  domeniul  activitatii  de  exploatare  si  al  cresterii  volumului  de  activitate.

  Īn ceilalti  ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia  de  fond  de  rulment  a  fost ne-gativa , ceea  ce  īnseamna  un surplus de surse temporare īn raport cu  nevoile  corespunza-toare de capitaluri  circulante . Aceasta  situatie  este  si  ca urmare a relaxarii  scadentelor  datoriilor. 

  Marimea  necesarului de  fond de rulment depinde de : marimea  stocurilor, structura  exploatarii, volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea  activitatii, natura  secto-rului de activitate, durata  ciclului de exploatare, organizarea  gestiunii firmei, durata de  rota-tie a activelor  si  pasivelor etc.

  Marimea necesarului  de  fond de rulment  depinde de nivelul  cifrei de afaceri, īnregistrānd  tendinte  similare (Figura  4.2.)

          Figura 4.2. Legatura  dintre  cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment

Analiza necesarului de fond de rulment    se  realizeaza  īn general , prin  metoda  ratelor.

-         rata necesarului de fond de rulment

rNFR = NFR / CA  *  360

         -     rata de acoperire a necesarului de fond de rulment  rfNFR

-         rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie

rT = T / NFR * 100

analiza  necesarului  de  fond  de  rulment

                                                                                                                      Tabelul 4.8.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

NFR

Mii lei

-1.293.336

-4.570.812

1.221.119

-5.988.562

CA

Mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

rNFR

Zile/an

     -4,2

       -11,3

    5

        -3,9

T

Mii lei

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

rT

%

-212,02

-43,94

412,37

-207,95

 

          Rata necesarului de fond de rulment  uzuala  este cuprinsa  īntre  10% si  15%. Scade-rea  acestei  rate este benefica  pentru firma  si  semnifica  o  īmbunatatire a trezoreriei.

        

.

4.3. Trezoreria

        

         Reprezinta  surplusul  sau  deficitul  de lichiditati  generat  de activitatea  īntreprinderii.

Se calculeaza  astfel:

            T= FRN-NFR   sau

            T= Disponibilitati  si plasamente  - Credite de trezorerie

            T - trezoreria

        

Trezoreria [mii lei]

                                                                                                                        Tabelul 4.9.

Specificatia

1997

1998

1999

2000

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

NFR

-1.293.336

-4.570.812

1.221.119

-5.988.562

T

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

Disp. si plasamente

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

Credite de trezorerie

0

0

0

0

T

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

   

        Trezoreria  pozitiva  īn  toti  cei  patru ani , īnseamna  ca  fondul  de  rulment  e  suficient de mare pentru a asigura nu  doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci, mai  ramān  lichiditati  pentru a efectua plasamente , fara a  afecta  continuitatea  activitatii. O trezorerie  prea  ridicata  īnseamna  si  unele  deficiente  manageriale  īn  ceea ce priveste  plasarea  co-recta  a  lichiditatilor , care trebuie  sa asigure rentabilitatea, siguranta  si  lichiditatea  optima.

                

Figura 4.3. Evolutia trezoreriei.

4.4. Lichiditatea 

          Lichiditatea, ca  forma a echilibrului  financiar, se defineste ca fiind  capacitatea  unor  active  de a fi transformate la un  moment dat īn  bani. Mai poate fi definita  ca  si  capacitatea pe care o are īntreprinderea  de a acoperi  cu ajutorul  activelor  circulante, obligatiile  pe termen scurt.

          Aprecierea  lichiditatii se  face cu ajutorul urmatorilor  indicatori  indicatori:

1)      lichiditatea  curenta (lc) reflecta capacitatea īntreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor  circulante īn disponibilitati

               AC                  AC - active circulante

                           lc = ---

                                     PC                  PC - pasive circulante ( datorii pe termen scurt )

                           Valoarea optima se situeaza īn intervalul  [1,2 ; 2]

2)      lichiditatea  rapida  (lr)  se exprima ca raport īntre  activele circulante li-chide  medii  si  pasivele  circulante ( datorii  pe termen scurt)

                            ACl                 ACl - active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati  si

                      lr = --                                                                                      plasamente)

                             PC

                            Valoarea optima  apartine intervalului  [0,6 ; 1]

3)      lichiditatea  foarte  rapida ( lfr ) reflecta capacitatea īntreprinderii de a-si  onora obligatiile pe termen scurt  din  disponibilitati si plasamente, calculāndu- se cu relatia :

              Dp                 Dp - disponibilitati si plasamente

                            lfr = --

                                    PC

                             Valoarea  optima  se  īnscrie īn intervalul [0,3; 1]

                                          

Lichiditatea  firmei

                                                                                                                                 Tabelul  4.10.              

Specificatie

U/M

1997

1998

 1999  

2000

Active  circulante

Mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

Datorii pe termen scurt

Mii lei

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

Lichiditatea curenta

1,20

0,80

1,44

1,14

Active circulante lichide

Mii lei

6.849.135

6.778.303

15.086.579

37.310.179

Datorii pe termen scurt

Mii lei

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

Lichiditate  rapida                  

0,92

0,53

1,06

0,8

Disponibilitati si plasamente

Mii lei

2.742.218

2.008.400

5.035.563

12.453.304

Datorii pe termen scurt

Mii lei

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

Lichiditate foarte  rapida

0,37

0,16

0,36

0,27

           Din tabelul  prezentat  anterior  se  constata  īn general o  tendinta  normala   a  celor  trei  indicatori, exceptie  facānd anul 1998 cānd  , atāt lichiditatea  curenta, lichiditatea rapida cāt si cea  foarte  rapida  se  situau  sub  valoarea optima. Valorile  ridicate  , din  ultimii 2 ani  ale lichiditatii  curente  si  lichiditatii  rapide  se  datoreaza  unui  volum  mare de creante  ne-recuperate  si uneori  miscarii lente a stocurilor.   

Figura 4.4. Lichiditatea firmei.

4.5. Solvabilitatea

Solvabilitatea reflecta capacitatea īntreprinderii  de  a-si  onora obligatiile pe termen mediu si lung. Īn functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen  lung, se pot con-stitui  urmatoarele  rate de solvabilitate:

·        solvabilitatea patrimoniala (SP)  exprima gradul īn care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung, determināndu-se cu relatia:

            CS                                     CS- capital social

SP = ――--- *  100

                                      ĪTML+CS                            ĪTML - īmprumuturi pe termen mediu si lung

                  Nivelul  sau  optim este cuprins  īntre [40%; 60%], limita  minima  fiind  30%

·        solvabilitatea  generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti  , īn cazul  falimentului, din activele totale, calculāndu-se cu relatia :

                  AT                                      AT - activ  total

                  SG =------                       DTS - datorii pe termen scurt

                          DTS+ĪTML+DT                     DT - dobānzi totale aferente

                  Marimea  sa  optima  este cuprinsa  īntre  1  si  3.

Solvabilitatea  firmei

                                                                                                                      Tabelul 4.11.

Specificatia

U/M

1997

1998

1999

2000

CS

Mii lei

5.357.359

17.402.359

68.223.728

71.710.728

ĪTML

Mii lei

0

0

6.528.689

16.532.943

ĪTML+CS

Mii lei

5.357.359

17.402.359

74.752.417

88.243.671

SP

%

100

100

91,27

81,26

AT

Mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

DTS

Mii lei

7.406.315

12.737.615

14.170.208

46.835.513

ĪTML

Mii lei

0

0

6.528.689

16.532.943

DT

Mii lei

0

0

1.725.238

4.394.833

DTS+ĪTML+DT

Mii lei

7.406.315

12.737.986

22.424.135

67.763.289

SG

2,27

2,68

4,38

2,21

 

Solvabilitatea  patrimoniala  a  firmei depaseste  pragul de 60% , ceea ce  īnseamna  ca  ea are capacitatea de a-si  plati datoriile pe termen mediu si  lung.  Solvabilitatea  generala  ne releva  faptul ca īn anul  1999 riscul  neacoperirii  datoriilor  catre terti  din  valorificarea acti-velor  a  fost aproape inexistent, īn ceilalti ani situāndu-se  de asemenea  īn  limite  normale.

Figura 4.5. Solvabilitatea generala.

CAP. 5. Diagnosticul  gestionarii  financiare

5.1.  Gestiunea  stocurilor

    Stocurile  reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pāna cānd aceste stocuri nu  parcurg  tot  ciclul de exploatare  si  sunt  valorificate  sub forma lucrarilor, serviciilor  si a produselor. Pentru  diagnosticul  gestiunii stocurilor  vor fi luate  īn  considerare  urmatoarele  aspecte: structura  stocurilor si  rotatia  stocurilor.

            5.1.1. Structura  stocurilor   

    Ne permite  sa  evidentiem  supra  sau  subdimensionarea  unor  elemente  de  stoc, elementele de stoc  fara  miscare  sau cu miscare  lenta  si  evolutia  īn  timp  a  structurii  sto-curilor , pe  elemente  componente.

             Pentru a obtine aceste date, se  vor  calcula  urmatorii  indicatori (Tabelul 2.16):

-    ponderea  stocurilor  īn  total  active  circulante  = stocuri / active circulante   *  100

-         ponderea  stocului de materii prime, materiale  consumabile, obiecte de inventar si baracamente īn  stocurile  totale =  materii prime, etc / stocuri  *  100

-         ponderea stocurilor aflate la terti īn stocurile totale =stocuri aflate la terti/stocuri* 100

-         ponderea  stocului  de semifabricate, produse finite si produse reziduale  īn  stocurile  totale  =  semifabricate, produse  finite, produse  reziduale / stocuri  *  100

-         ponderea  stocurilor de ambalaje īn stocuri totale = ambalaje / stocuri * 100

             Ponderea  celorlalte  elemente  ale  stocurilor ( marfuri, productie īn curs de executie) īn total  stocuri este  egala  cu  0 , īn  toti  cei  patru ani  considerati.

Structura  stocurilor  societatii

                                                                                                                                 Tabelul  5.1.

Specificatie

Not.

U/M

1997

1998

1999

2000

Stocuri

S

mii lei

2.006.062

3.396.900

5.340.311

15.990.076

Active circulante

AC

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

Ponderea stocurilor

īn active circulante

P1

%

22,65

33,38

26,14

30

Materii prime, mat consumabile,

ob .de inventar , baracamente

Mp

mii lei

1.100.595

2.263.192

3.117.112

8.133.041

Stocuri aflate la terti

St

mii lei

476.987

1.236

15.700

47.300

Semifabricate, produse finite,

Produse reziduale

Pf

mii lei

418.183

1.119.129

2.198.850

7.783.838

Ambalaje

Am

mii lei

10.297

13.343

8.649

25.897

Ponderea Mp īn  stocuri  totale

P2

%

54,86

66,63

58,37

50,86

Ponderea St īn  stocuri  totale

P3

%

23,78

0,04

0,29

0,3

Ponderea  Pf  īn stocuri  totale

P4

%

20,85

32,95

41,17

48,68

Ponderea Am īn  stocuri  totale

P5

%

0,51

0,38

0,17

0,16

Figura 5.1. Evolutia structurii stocurilor societatii comercial

   Ponderea  stocurilor de produse finite īn  total  stocuri  este īn crestere, fapt determi-nat  de modificarea  structurii activitatii  de  productie, care a condus la cresterea duratei ci-clului de desfacere  si reducerea  duratei ciclului de  aprovizionare.

   Ponderea  materiilor  prime si materialelor  īn  total  stocuri  are  o  tendinta  de  des-crestere  ceea ce  īnseamna  o  buna  dimensionare  a  aprovizionarilor, īn  concordanta  cu  nevoile  de  productie.

    

            5.1.2. Rotatia  stocurilor

     Este  urmarita  pe  componentele  structurale  ale  stocurilor:

·        rotatia  stocurilor  totale  , se  apreciaza  cu ajutorul  indicatorilor  urmatori:

-         numarul de rotatii  

         CA              CA- cifra de afaceri

n1  = --             Sm - stocuri totale medii                                                        

                      Sm         

-         durata īn zile a unei rotatii

 Sm

         d1= --  x  T       T- perioada ( aici, 360 zile)

                 CA                  

·        rotatia  stocurilor de materii  prime, materiale  , se  apreciaza  cu ajutorul indicato-rilor:

-         numarul de rotatii

        CA             Mpm - stocul mediu de materii prime, materiale

                   n2= --

                 Mpm

-         durata īn zile a unei rotatii

      

       Mpm 

           d2= --  x T

                   CA

·         rotatia  stocurilor aflate la terti , se  apreciaza  cu ajutorul indicatorilor:

-         numarul de rotatii

        CA             Stm - stocuri aflate la terti  medii

                   n3= --

                 Stm

-         durata īn zile a unei rotatii

        Stm 

           d3= --  x T

                            CA

·        rotatia  stocurilor de semifabricate, produse finite , se  apreciaza  cu ajutorul indi-catorilor:

-         numarul de rotatii

        CA             Pfm - stocul mediu de semifabricate, produse finite

                  n4= --

                 Pfm

-         durata īn zile a unei rotatii

        Pfm 

           d4= --  x T

                   CA

·        rotatia  stocurilor de ambalaje  , se  apreciaza  cu ajutorul indicatorilor:

-         numarul de rotatii

        CA             Amm - stocul mediu de ambalaje

                    n5= --

                 Amm

-         durata īn zile a unei rotatii

 

       Amm 

           d5= --  x T

                   CA

                    

                               

                  

Rotatia  stocurilor

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

CA

mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

Sm

mii lei

1.773.534

2.701.481

4.368.606

10.665.193

N1

nr. rot.

17,32

14,95

18,42

14,14

D1

Zile

20

24

19

25

Mpm

mii lei

1.044.014

1.681.894

2.690.152

5.625.077

N2

nr. rot.

29,42

24,02

29,91

26,80

D2

Zile

12

14

12

13

Stm

mii lei

354.207

239.112

8.468

31.500

N3

nr. rot.

86,70

138,94

9.500,84

4.786,61

D3

Zile

4

2

0,04

0,08

Pfm

mii lei

365.299

768.656

1.658.990

4.991.344

N4

nr. rot.

84,07

52,55

48,50

30,21

D4

Zile

4

6

7

11

Amm

mii lei

10.015

11.820

10.996

17.273

N5

Nr. rot.

3.066,48

3.417,52

7.316,58

8.729,12

D5

Zile

0,11

0,10

0,05

0,04

                                                                                                                              Tabelul 5.2.

Figura 5.2. Evolutia  rotatiei  stocurilor.

Figura 5.3. Evolutia  rotatiei stocurilor

La  stocurile  de  produse  finite  si  de ambalaje se  remarca  o  scadere   a  vitezei  de  rotatie  a  acestora  si  o  crestere  a  duratei  unei  rotatii  cauzata  de  specificul  activitatii  de  constructii, care  necesita  ca  īntotdeauna  sa  existe  un  stoc  bine  format , atāt  din  materii prime , materiale, cāt  si  din  produse  obtinute  īn  interiorul  societatii  si  care  vor  folosi  activitatii  īn  continua  dezvoltare.

            5.2. Gestiunea  clientilor

  Viteza de  rotatie a creditului client se apreciaza  cu  indicatorii: 

-         nr. de  rotatii  a  creditului  client  = cifra de afaceri / clienti  medii

-         durata īn zile a unei  rotatii = clienti medii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici , 360 zile )

Viteza de rotatie a creditului  client

                                                                                                                 Tabelul 5.3.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Cifra de afaceri

Mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

Clienti  medii

Mii lei

3.432.725

4.196.261

6.709.059

12.258.185

Nr. de rotatii

Rot.

8,95

9,63

11,99

12,30

Durata unei rotatii

zile

40

37

30

29

Figura 5.4. Evolutia  vitezei  de  rotatie  a creditului  client

  Putem  afirma  ca  īntreprinderea  nu  cunoaste  dificultati  īn ceea ce  priveste  īncasa-rea  contravalorii  lucrarilor  executate si  materialelor  livrate  catre  clienti, clientii  respec-tīnd  termenele  de  plata prevazute  īn  contracte. Īn ceea  ce  priveste  matricea  clientilor, cei  mai  multi  sunt  clienti  semnificativi, cu  plata la termen, urmānd  ca  pondere  cei medii  si cei  nesemnificativi, acestia  din urma  doar ocazional.

5.3. Gestiunea  furnizorilor

 

  Creditul  furnizor  contribuie  la cresterea  soliditatii  financiare a īntreprinderii. Ma-sura īn care se beneficiaza  de acest credit  depinde īn  mare masura  de dependenta īntreprin-derii fata de piata de aprovizionare. Cānd dependenta  fata de piata de aprovizionare este ma-re, creditul furnizor are termene strānse iar cānd  aceasta  dependenta  se  manifesta  slab, ter-menele creditului - furnizor sunt relaxate.

  Gestiunea furnizorilor se apreciaza cu  indicatorii  urmatori:

-         numarul de rotatii = total cumparari  de la furnizori / furnizori  medii

-         durata unei rotatii = furnizori medii / total cumparari de la furnizori  x  T

                         T- perioada (aici, 360 zile)

          

Viteza de rotatie a creditului  furnizor

                                                                                                                                     Tabelul 5.4.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Total cumparari de la furnizori

Mii lei

24.497.224

32.413.933

33.952.524

54.623.100

Furnizori  medii

Mii lei

1.497.523

2.341.199

6.230.854

17.529.876

Nr. de rotatii

Rot.

16,36

13,85

5,45

3,12

Durata unei rotatii

Zile

22

26

66

115

Figura 5.4. Evolutia  vitezei de rotatie a creditului furnizor

  Reducerea vitezei de rotatie  a creditului  furnizor reflecta o stare nefavorabila  īn  ge-neral , pentru  īntreprindere, īnsa  presiunea  financiara  asupra  societatii  scade  deoarece īn ultimii  doi  ani  viteza de rotatie  a creditului  furnizor  este  mai  mica decāt  viteza de rotatie a creditului client. Īntreprinderea  nu se confrunta  cu  greutati de plata, platile catre furnizori  nefacīndu - se cu īntārziere.

5.4. Gestiunea  capitalurilor  proprii

      

            Modul de gestionare a capitalurilor  proprii  poate fi urmarit  prin intermediul  calcularii  vitezei de rotatie  a capitalurilor  proprii, care se  urmarette cu ajutorul indicatorilor:

       - numarul de rotatii  a  capitalurilor  proprii   =  cifra de afaceri  / capitaluri proprii

       - durata unei rotatii = capitaluri proprii  / cifra de afaceri  *  T

           T - perioada ( aici, 360 zile )

Viteza de rotatie a  capitalurilor  proprii

                                                                                                                         Tabelul 5.5.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Cifra de afaceri

mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

Capitaluri proprii

mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

Nr. de  rotatii

rot.

3,25

1,88

1,06

1,85

Durata unei  rotatii

zile

110

191

339

195


Figura 5.5. Evolutia  vitezei de rotatie a capitalurilor proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii īnregistreaza o evolutia oscilanta pe parcursul perioadei de analiza. Astfel, īn primii trei ani numarul de rotatii a capitalurilor proprii se reduc de la 3,25 īn 1997 la 1,06 īn 1999, urmand ca in anul 2000 sa īnregistreze o crestere de 74% (īn valori relative), valoare care poate fi considerata relativ satisfacatoare pentru gestiunea capitalurilor proprii.


CAP. 6. Diagnosticul  randamentului  financiar

6.1. Rata rentabilitatii  comerciale

  

          Rata  rentabilitatii  comerciale  apreciaza  eficienta politicii  comerciale  si  politica de preturi a  firmei. Rata  rentabilitatii  comerciale  se  determina  prin  raportarea  rezultatelor  firmei  la  cifra  de  afaceri  implicata . Ratele  rentabilitatii  comerciale  sunt:

rata  marjei  brute  de  exploatare - indica  aptitudinea activitatii de exploatare  de a degaja  profit , indiferent de politica  fiscala , financiara, sau de  amortizare  si  netinānd  seama  de  incidenta  elementelor  exceptionale. Se determina  astfel:

                        EBE                               EBE - excedentul  brut al exploatarii

            rEBE = --- * 100                    CA - cifra de afaceri

                                          CA                                

            Excedentul  brut  al  exploatarii  masoara  profitul  economic  brut  ce  provine  din  ciclul de exploatare si  arata  ce-i  ramāne  firmei  dupa  ce  din  valoarea  adaugata  a scazut  costul  fortei  de  munca.

           Excedentul  brut al  exploatarii  se  obtine  ca  diferenta  īntre veniturile  si  cheltuielile  din  exploatare si  nu  include  amortizarile  si  provizioanele, sau  veniturile  din provizioane. Īn cadrul  soldurilor  intermediare de  gestiune  , excedentul  brut de exploatare  se  formeaza  din  valoarea  adaugata  si  subventiile  pentru  exploatare , din care se deduc  impozitele  si  taxele, precum  si  cheltuielile  cu  personalul.

§         rata  marjei  nete de exploatare - reflecta  eficienta activitatii de exploatare, fiind  influentata  de amortismente si provizioane, comparativ  cu  rata  marjei  brute. Se determina  astfel:

                                              REx

                     rREx = --- * 100                     REx - rezultatul  exploatarii

                                              CA

§         rata  marjei nete a  exercitiului - exprima  eficienta  globala  a  īntreprinderii, respectiv  capacitatea de a genera  profit  si  se  calculeaza  astfel:

                                             RE

                                 rRE = --- * 100                         RE - rezultatul  exercitiului

                                             CA

Rata  rentabilitatii  comerciale

                                                                                                                      Tabelul  6.1.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

EBE

mii lei

5.810.994

1.838.861

13.823.858

26.769.474

CA                          

mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

REBE

%

18,92

4,55

17,18

17,75

Rex

mii lei

4.009.732

1.284.487

5.651.976

12.827.913

CA

mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

RRex

%

13,06

3,18

7,03

8,51

RE

mii lei

4.043.689

-724.418

4.119.854

6.578.949

CA

mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

RRE

%

13,17

-1,8

5,12

4,36

Figura 6.1. Evolutia  ratei rentabilitatii comerciale

          Rata rentabilitatii  comerciale  optima  se  considera  a  avea  valori  mai  mari de  15%. Īn cazul  societatii EUROCONSTRUCT  S.A. ( vezi  Tabelul 2.21.) acest  prag  este depasit  de catre  rata  marjei  brute de exploatare  iar  rata  marjei  nete de exploatare este  īn  evolutie  crescatoare ( ca  urmare , pe de o parte, a  cresterii  volumului  productiei  realizate si vāndute, a lucrarilor  de  constructii -montaj  a caror  cerere  a  crescut, venind  din  partea  unor  cli-enti importanti, cu putere  financiara  dornici de extindere, iar  pe  de  alta parte, a scaderii  cheltuielilor  cu  materiile  prime, prin gasirea  unor  furnizori  accesibili din punct de vedere a preturilor  practicate si a pozitionarii  lor  geografice).

6.2. Rata  rentabilitatii  financiare

          Rata rentabilitatii  financiare  masoara  randamentul  capitalurilor  proprii  , deci a pla-samentului  financiar pe care actionarii  l-au  facut pentru  cumpararea  actiunilor  īntreprinde-rii. Aceasta  rata  se poate calcula īn  doua  moduri :

·        rata rentabilitatii  financiare nete  care remunereaza  proprietarii īntreprinderii  prin acordarea de dividende  si prin cresterea  rezervelor  care, īn  ultima  instanta, reprezinta  o  crestere  a  averii proprietarilor

        profit net

rfn = ----- *  100

                        cap. propriu

·        rata  rentabilitatii  financiare  brute  se  determina  prin folosirea  īn locul  profitu-lui  net  , a  capacitatii de  autofinantare, astfel  fiind  eliminate  influentele  practi-cilor de amortizare

              capacitatea de autofinantare

                  rfb=--------------* 100

                          capital  propriu

             Capacitatea  de  autofinantare  reflecta  potentialul  financiar  degajat de  activitatea  rentabila  a  a īntreprinderii  destinat  sa  remunereze  capitalurile  proprii  si  sa  finanteze  in-vestitiile  īn  expansiune  īn  exercitiile  viitoare. Capacitatea  de  autofinantare  poate fi deter-minata  prin  doua  metode:  deductiva  si  aditionala, puse  īn  evidenta  de  structura  contului  de  profit  si  pierdere .( ANEXA 1)

            Prin  metoda  deductiva  , capacitatea  de  autofinantare  e  calculata  ca  diferenta  īn-tre  veniturile  īncasabile  si cheltuielile  platibile.

            CAF= venituri īncasabile - cheltuieli  platibile

                    = EBE + alte venituri  din  exploatare - alte cheltuieli pentru exploatare + ve-nituri  financiare( fara  reluari asupra  provizioanelor) - cheltuieli  financiare ( fara  amortizari  si  provizioane  financiare  calculate)+ venituri  exceptionale ( fara : venituri  din cesiunea e-lementelor de activ, cote parti din subventii  virate  asupra  rezultatului  exercitiului si  reluari  asupra  provizioanelor  exceptionale) - cheltuieli  exceptionale( fara: valoarea net  contabila  a elementelor de activ cedate si  amortizari  si provizioane  exceptionale  calculate)

            EBE- excedentul  brut  din  exploatare ( se calculeaza  ca  diferenta  īntre  veniturile  si  cheltuielile  din  exploatare , dar  nu  include  amortizarile  si  provizioanele)                

Calculul  ratei  rentabilitatii  financiare

                                                                                                                                 Tabelul 6.2. 

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Profit net

Mii lei

2.558.135

-891.929

2.854.239

4.274.559

Capital propriu

Mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

Rata rentabilitatii   financiare  nete 

%

27,12

-4,15

3,76

5,23

Capacitatea de autofinantare

Mii lei

5.844.951

749.757

11.620.616

20.642.048

Capital propriu

Mii lei

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

Rata rentabilitatii  financiare  brute

%

61,96

3,49

15,32

25,27

Figura 6.2. Evolutia  ratei rentabilitatii financiare

            Valoarea  optima  a  ratei  rentabilitatii  financiare  este de  20%. Īn  anul  1998, rata rentabilitatii  a  scazut  foarte  mult, datorita  pierderilor  īnregistrate  īn  activitate  financiara  si  a  cheltuielilor  exceptionale  prea  mari (privind  operatiile  de  gestiune: penalitati, pierderi  din  debitori  diversi, etc.) profitul  din  exploatare  nu  a  putut sa acopere  pierderile  din  celelalte activitati, astfel  ca  īn  1998, rata  rentabilitatii  financiare  a  fost  negativa, dar  īn  anii  urmatori, ea s-a redresat, continuānd  evolutia sa  īn  ritm crescator. Cresterea  profitului net  si  implicit  a ratei  rentabilitatii  nete, s-a datorat  cresterii  profitului  din  activitatea  de  exploatare, nereusindu-se  īnsa  echilibrarea  cheltuielilor  cu  veniturile, atāt  cele din activitatea financiara  cāt  si  cele  din activitatea  exceptionala


6.3. Rata rentabilitatii  economice

        Rata  rentabilitatii  economice  reflecta eficienta activitatii desfasurate, din  perspectiva capitalului permanent sau  a  elementelor  materiale  angajate īn activitatea  īntreprinderii. Se poate calcula  īn doua  moduri:                               REx             REx - rezultatul exploatarii

·        īn functie de activul total angajat  re = --  * 100

                                                                     AT               AT - activ  total

                                                                                              REx

·        īn functie  de capitalul investit          re bruta = -----        * 100      

                                                                                         cap. investit                                                                    

               

Rata  rentabilitatii  economice

                                                                                                                          Tabelul 6.3.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Rex

Mii lei

4.009.732

1.284.487

5.651.976

12.827.913

AT

Mii lei

16.839.194

34.237.986




98.255.799

149.439.945

re

%

23,81

3,75

5,75

7,15

Rex

Mii lei

4.009.732

1.284.487

5.651.976

12.827.913

Capital investit

Mii lei

9.432.879

21.500.371

84.085.591

  48.707.432

 re bruta

%

42,51

5,97

6,72

26,34

 

Figura 6.3. Evolutia  ratei rentabilitatii economice

              Din  anul  1998, cānd  rata  rentabilitatii economice  a  īnregistrat  un  declin, evolutia  sa  urmatoare  a  fost  de  crestere  constanta  , situāndu-se  īnsa  sub  valoarea  considerata  optima  de specialisti , de 15%. Īn  vederea  cresterii  ratei de  rentabilitate  economica , se 

impune  luarea  de  masuri  de crestere  a  vitezei  de  rotatie a   activelor  totale, cum  sunt:

-         lichidarea  stocurilor  de  produse  finite  fara  desfacere  asigurata

-         scaderea  creantelor

-         reducerea  cheltuielilor  de  exploatare ( cu  materiile  prime, materialele  consuma-bile, energia  si  apa)


6.4. Rata  rentabilitatii  resurselor  consumate

         Rata  rentabilitatii  resurselor  consumate  sau  " rentabilitatea  costurilor "caracterizeaza  eficienta  costurilor, determināndu-se  prin  raportarea  unui  rezultat  la  consumul  de  resurse  implicat  īn  obtinerea  lui. Se  disting  doua  forme  ale  acestei  rate:

·    rata  rentabilitatii  resurselor  consumate  bruta

                     RE                                                       RE - rezultatul  exercitiului

                         rRC bruta =  -------  *   100

                                           cheltuieli totale                              

·    rata  rentabilitatii  resurselor  consumate  neta

                   REx                                                       REx - rezultatul  exercitiului          

                         rRC neta = ----------  *  100

                                        cheltuieli de  exploatare

                  

Rata  rentabilitatii  resurselor consumate

                                                                                                                                 Tabelul  6.4.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

RE

Mii lei

4.043.689

-724.418

4.119.854

6.578.949

Cheltuieli  totale

Mii lei

45.876.471

63.290.172

92.525.441

174.199.664

R RC bruta

%

8,81

-1,14

4,45

3,78

Rex

Mii lei

4.009.732

1.284.487

5.651.976

12.827.913

Cheltuieli de  exploatare

Mii lei

45.805.031

61.059.592

87.031.149

164.426.619

R RC neta

%

8,75

2,10

6,49

7,80


Figura 6.4. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate

            Rata  rentabilitatii  resurselor  consumate  bruta  are o evolutie  de  descrestere, datorata  ritmului  alert de  crestere  a  cheltuielilor  de  exploatare  si  financiare  īn  raport  cu  veniturile  implicite. Īn  anul  1998, rata  rentabilitatii  resurselor  consumate  are  valoarea  cea  mai  scazuta, raportat la ceilalti  ani. Pe  ansamblu  se  īnregistreaza  valori  inferioare  celor  optime  datorate  cresterii  consumurilor  de  materii prime si  materiale  de  la o  perioada  la  alta  si  a  cresterii cheltuielilor  cu personalul.


CAP. 7.  RISCUL  DE  FALIMENT

 Imposibilitatea  firmei  de  a-si  onora  obligatiile  scadente  conduce  la  probabilitatea  de  insolvabilitate  a  sa  si  astfel  la  riscul  de  faliment. Existenta  unor  dificultati  permanente  de  achitare  a  obligatiilor  constituie  expresia  unei  inconsistente  economice  si  financiare  la  nivelul  firmei, care  poate  conduce  la  reducerea  activitatii  ,concedierea  salariatilor , restructurarea  organizationala  si  īn  final  la  faliment.

Riscul  de  faliment  este  legat  de  starea  de  dificultate  a  firmei , considerata  ca  fiind  o  situatie  permanenta  de  criza  financiara. Din  punct  de  vedere  juridic, o  firma  se  considera  a  fi  īn  dificultate  atunci  cānd  se  afla  īn  stare  de  īncetare  de  plati, neputānd  face  fata  datoriilor  exigibile, legea  prevazānd  īn acest  caz, reorganizarea  sau  lichidarea  firmei.

Criteriile de  identificare a  firmelor  aflate  īn  dificultate  sunt  īn  general  urmatoarele:   

-         supraīndatorarea, situatie  īn care  firma nu poate face  fata  datoriilor  scadente

-         insolvabilitatea, situatie  īn  care activul  nu este  suficient  pentru  achitarea  datoriilor

          Cauzele principale  care  conduc  la  falimentul  firmelor  tin  de:

-         falimentul  unui  furnizor  sau  al  unui  beneficiar  important

-         accentuarea  concurentei

-         falimentul  bancii  cu  care  firma  are  relatii  importante

-         aparitia  unor  legi  sau  reglementari  noi, carora  firma  nu  le  poate  face  fata

-         scaderea  cotatiei  actiunilor  la  bursa  etc.

Īntre  risc  si  faliment  exista  o  legatura  directa  īn  sensul  ca, cu  cāt  o  activitate  implica  un  risc  mai  mare  , cu  atāt  posibilitatea  aparitiei  falimentului  este  mai  mare.

Īn  literatura  economica  straina, s-au  cristalizat  urmatoarele  metode de  diagnosticare  si  analiza  a  riscului  de  faliment: analiza  statica  pe  baza  bilantului  patrimonial, analiza  functionala  pe  baza  bilantului  functional, analiza  dinamica, analiza  strategica, etc.

Investigarea  clasica  a  riscului de  faliment, prin  metodele  enuntate, permite  evidentierea  performantelor  trecute  ale  īntreprinderii, chiar  si  a  riscurilor  de  exploatare, financiare, de  īndatorare, etc., informānd  īnsa  īn  mica masura  asupra  viitorului  acesteia  si  fara  a  oferi  posibilitatea  evaluarii  globale  a  riscului  de  faliment. Īntrucāt  rezultatele  financiare " se degradeaza" foarte  repede  īn  timp, apare  tot  mai  evidenta  necesitatea  unor  informatii  mai  precise  cu  privire  la  viitor, la  riscul  de  faliment. Ca  o  reactie  la  aceste  cerinte  practice, cercetatorii  si  organismele  financiare  internationale  s-au  preocupat  de  elaborarea  unei  metode  de  predictie  a  riscului de  faliment, denumita  metoda  scorurilor, care  constituie, fara  īndoiala, o  īmbogatire a  analizei  traditionale  prin  rate.

          Metoda  scorurilor  vizeaza  construirea  de  modele  pentru  previzionarea  riscului  de  faliment  al  firmei. Metoda  scorurilor  se  bazeaza  pe  tehnicile  statistice  ale  analizei  discriminate  a  caracteristicilor  financiare  cu  ajutorul  ratelor. Aplicarea  ei  presupune  obtinerea  pentru  firma  a  unui  scor "Z" ca  functie  liniara  a  unui  ansamblu  de  rate  , prin care se  diferentiaza  firmele  sanatoase  de cele  īn  dificultate.

              Z=k1* x1+ k2*x2+ k3*x3+.+ kn *xn

unde: k - coeficientul  de  pondere a  ratelor

          x - ratele  implicate  īn  analiza

          Metodele  scorurilor  cele  mai  des  utilizate  īn  analiza  riscului de faliment  sunt:

·        Modelul  Conan & Holder

·        Modelul  Altman

·        Modelul  Bancii  Centrale  din  Franta

7.1. Modelul  Conan & Holder

        Modelul  are  la  baza  urmatoarea  functie  scor:

                                      Z= 0,24· x1+0,22·x2+0,16·x3-0,87·x4-0,10·x5

                Excedent brut din exploatare

unde: x1= ------------           

                          Datorii  totale

                   Capital  permanent

          x2= ----------

                          Activ  total

 

                Active  circulante-stocuri

          x3= ----------

                          Activ  total

 

                  Cheltuieli  financiare

          x4= ----------

                          Cifra de afaceri

                  Cheltuieli de personal         Valoarea  adaugata = productia  exercitiului-consumul

          x5= ----------           exercitiului  provenit de la terti + marja  comerciala 

                     Valoarea  adaugata           

                                                              Marja  comerciala= vānzari de mf. - reduceri acordate

                                                                    pentru  vānzatori - cost de achizitie  al mf. vāndute

Calculul  ratelor  de  analiza  ale  Modelului Conan & Holder

                                                                                                                                 Tabelul 7.1.

Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Excedent  brut din exploatare

Mii lei

5.810.994

1.838.861

13.823.858

26.769.474

Datorii totale

Mii lei

7.406.315

12.737.615

22.424.135

67.763.289

X1

0,785

0,144

0,616

0,395

Capital permanent

Mii lei

9.432.879

21.500.371

84.085.591

102.604.432

Activ total

Mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

X2

0,560

0,628

0,856

0,687

Active circulante - stocuri

Mii lei

6.849.135

6.778.303

15.086.579

37.310.179

Activ total

Mii lei

16.839.194

34.237.986

98.255.799

149.439.945

X3

0,407

0,198

0,154

0,249

Cheltuieli financiare

Mii lei

50.478

1.313.023

5.362.108

8.452.593

Cifra de afaceri

Mii lei

30.710.838

40.395.050

80.453.122

150.778.120

X4

0,002

0,033

0,067

0,056

Cheltuieli de personal

Mii lei

8.700.141

14.887.431

18.631.588

21.846.632

Valoare adaugata

Mii lei

39.106.694

49.645.241

67.015.622

125.026.138

X5

0,222

0,300

0,278

0,175

                    Z

0,35296

0,14569

0,27471