Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Operatiunile de Piata ale Societatii de Servicii de Investitii Financiare

Finante












ALTE DOCUMENTE

Cererea de moneda
ETAPE ALE SPALARII BANILOR
Investitorii
fiscalitate (ordine alfabetica)
Originea, evolutia si functiile banilor
Cota Bursei de Valori
Conceptul de credit
Operatiunile de Piata ale Societatii de Servicii de Investitii Financiare

Operatiunile de Piata ale Societatii de Servicii de Investitii Financiare

Investitorii îsi bazeaza motivatia investitiei lor pe asteptarile proprii privind evolutia pretului pietei in viitor estimand: o crestere, o scadere, o constanta, sau o schimbare a volatilitatii fata de o referinta.



Atitudinile lor pe piata vor reflecta aceste pozitii prin aplicarea unor strategii care, la rândul lor, sunt clasificate ca fiind de tip: bullish, bearish, neutre, sau bazate pe volatilitate.

In economia de piata  complexitatea emisiunii, miscarii si a exersarii drepturilor aferente investitorilor în instrumentele financiare depaseste cadrul reglementativ, operativ si de control al pietei de capital. In mod constant orice referire la piata de capital ne poarta gândul catre institutia sa cea mai reprezentativa care este bursa.

Considerând investitorii ca fiind principalii agenti ai dezvoltarii economice prin plasamentele lor în valorile mobiliare, iar bursa locul principal de manifestare a pozitiilor si intereselor acestora, atunci putem considera ca rezultatele si calitatea activitatii bursiere sunt  mijlocul principal de masura a intensitatii si diversitatii miscarii economice prezente si viitoare.

8.1. Evidenta operatiunilor cu valori mobiliare

In sensul lor general, toate instrumentele financiare si valorile mobiliare sunt privite ca fiind contracte cu clauze, obligatii si drepturi multiple, care atunci când sunt exersate, sau când aceste instrumente circula, creeaza profit sau pierderi participantilor.               

Participarea individuala sau asociata la investitiile financiare,   prin care circula capitalul în societate este negociata între emitenti si investitori sau numai între investitori.

În legatura cu calitatile instrumentelor financiare existente, operatiunea de transfer a proprietatii prin vânzare-cumparare constituie numai o latura a procesului de tranzactie, deoarece orice investitor, poate exploata si alte calitati ale valorilor mobiliare detinute, tranzac 747j914h tionând si alte drepturi ale lor pe piata de capital prin operatiuni de închiriere, împrumut, gajare sau garantare cu titluri financiare.

Pe piata de capital,  operatiunile de emisiune si miscare a instrumentelor financiare provoaca transmitere partiala, totala, temporara sau definitiva, a unor drepturi si obligatii care sunt  însotite de asumarea de riscuri, rezultând avantaje cuantificate  fie sub forma profitului din investitii sau de capital, pierderi partiale sau totale si poarta denumirea generica de tranzactie.

8.1.1. Conduita agentului de invetitii financiare

 Agentul trebuie sa acorde clientilor suportul sau profesional, fara discriminare. Sfaturile date investitorului de catre agent, cu privire la vânzarea, cumpararea sau schimbarea de titluri financiare trebuie sa fie obiective, complet dezinteresate, fara intentie de manipulare a clientului.

Agentul de investitii trebuie sa construiasca profilul fiecarui client - investitor, profil care include în mod necesar obiectivele investitorului: obtinerea de venit prin investitii sau prin cresterea de capital, sau mixt, pe termen scurt sau lung, conservarea capitalului propriu, avantaje fiscale, diversificarea portofoliului sau speculatii, asigurarea de lichiditate.

  Agentul are obligatia de a pune la dispozitia investitorului, instructiuni scrise privind tranzactiile cu optiuni, contracte futures si în contul de siguranta, înainte ca acesta sa efectueze primele sale tranzactii de acest tip.

 Nici un agent de investitii nu este îndreptatit sa promita unui investitor obtinerea certa de profit prin tranzactii la bursa cu titluri financiare sau marfuri.

 Periodic, agentul trebuie sa raporteze clientilor-investitori situatia contului lor. Situatia contului trebuie sa cuprinda: pozitiile acoperite si neacoperite, balanta debitoare sau creditoare, dobânzi platite pentru împrumuturi si mentinerea contului, comisioane platite si încasate, dobânzi si dividende încasate, datele de tranzactii, numerar încasat si platit. Daca este cazul, situatia contului se transmite si partenerului sau, sau persoanei numite de client.

Daca agentul opereaza un cont discretionar, el trebuie sa aiba acordul scris al investitorului, cu specificatia gradului de discretie. Acordul presupune numai dreptul împuternicitului de a efectua tranzactii în cont pe raspunderea titularului, cu raportarea fiecarei miscari de pozitii, nu de a retrage bani din cont. În scopul prevenirii abuzului de tranzactii în contul discretionar în urma carora numai agentul este cel care încaseaza comision, se interzic tranzactiile care nu aduc titularului de cont profit în bani sau în calitatea titlurilor financiare.

8.1.2. Relatii  care privesc comportamentul pe piata

 Se considera a fi o practica anticomerciala a agentului care, desi ofera o cotatie ferma, nu se angajeaza sa execute tranzactia la acea cotatie.

Este  interzis ca agentii de investitii sa participe la actiuni de manipulare a pietei, sa colporteze zvonuri privind piata, preturile, sau titlurile financiare.

Se considera activitati ilegale: efectuarea de tranzactii fictive care pot crea o piata falsa, transmiterea de cotatii incorecte, vânzarea "în absenta" a titlurilor financiare pentru care s-a facut o oferta de achizitionare a unei societati de catre o alta, rezervarea de titluri financiare din emisiunea primara sau vânzarea lor rudelor, a personalului bancar, sau rudelor acestora.

Nici un agent nu poate accepta a fi delegat sa voteze în adunarea actionarilor, daca votul clientilor sai nu este la unison (contest de vot).

Persoana afiliata - insider - care detine informatii sensibile privind activitatea financiara a unei societati, trebuie sa raporteze organului de stat toate tranzactiile în contul sau personal. O astfel de persoana nu are libertatea de a utiliza în mod personal informatiile confidentiale detinute sau de a le divulga persoanelor straine. Orice informatie care, în prealabil,  nu a fost data publicitatii este considerata a fi confidentiala.

Societatile financiare ale caror angajati efectueaza tranzactii în cont personal, trebuie sa fie informate si sa informeze asupra tranzactiilor si asupra situatiei contului fiecarui angajat.

 Membrii  societatilor de servicii de investitii financiare nu au voie sa solicite sau sa-si acorde servicii reciproce numai spre a se îndatora reciproc.

Societatile si agentii de servicii de investitii financiare recunosc oricarei persoane calitatea de investitor.

Titlurile financiare apartinând unui client, depozitate la sediul agentului, sunt clasate în conturi separate de cele apartinând altor clienti sau firmei respective; este interzis amestecul,  societatile si agentii de servicii de investitii financiare sunt obligate de a mentine activa balanta titlurilor financiare.

Se recomanda stabilirea unor relatii oficiale agent - client - investitor, sau agent - agent, orice persoana straina de societatea  de investitii este considerata si tratata ca având statut de client.

Societatile si agentii de servicii de investitii financiare  nu pot regaja titlurile financiare ale unui client peste o anumita limita a datoriei acestuia.

Contractul reciproc de gajare si regajare a titlurilor financiare nu presupune în mod necesar transportul si livrarea lor la sediul furnizorului de credit, dar presupune clasarea si evidenta obligatorie în mod separat a titlurilor.

Titlurile financiare aflate în custodia agentului, care depasesc limita maxima care poate fi gajata, sunt obligatoriu clasate separat. Societatile de servicii de investitii financiare sunt obligate sa raporteze periodic organului de stat, marimea si tipurile de titluri financiare proprii si pe cele detinute în "street name".

Retinerea de catre membrii sindicatului de plasament a unei cantitati de titluri financiare încredintate spre vânzare, în vederea comercializarii lor ulterioare, este interzisa; titlurile financiare care fac obiectul unei emisiuni primare se vând numai publicului investitor.

Dovezile de detinere sau titlurile financiare mutilate, necesita autentificarea de catre agentul de transfer, de catre registrator sau de catre emitent

Orice ordin de tranzactii trebuie sa contina numarul de identificare al agentului si numarul de cont al clientului. Este interzisa tinerea ordinelor la piata.

Pozitia ocupata de executantul tranzactiei, pozitie de agent sau de comerciant, trebuie dezvaluita clientului pentru a preveni încasarea ambelor forme de remunerare, comision si adaos de comercial.

Indiferent de forma adaosului la pretul de tranzactie - comision, marja, concesiune, alocatie - acesta trebuie sa fie onest si rezonabil, bazat pe întelegerea între comerciantii care tranzactioneaza titluri financiare si marfuri de aceeasi clasa, iar marimea adaosului trebuie dezvaluita în scris la confirmarea tranzactiei.

Tranzactia si livrarea de titluri financiare în alte cantitati decât stocuri standard, se face numai în diviziuni ale acestuia, astfel ca prin consolidare sa se poata constitui alt stoc standard.

În cadrul tranzactiilor, nici un agent sau companie financiara nu are voie sa intercaleze o a treia parte, decât în cazul în care investitorul obtine avantaje evident mai mari decât printr-o tranzactie directa.

Reclama privind tranzactiile si operatiunile cu titluri financiare sau marfuri trebuie sa fie clara, directa, sa nu cuprinda informatii si date deliberat distorsionate sau sa ofenseze în vreun mod concurenta; deoarece textul reclamei angajeaza întreaga firma, trebuie aprobat de un functionar superior al societatii; originalul textului - reclama, trebuie pastrat  în arhiva societatii.

Orice  reclamatie trebuie înregistrata de institutia financiara careia îi este adresata, rezolvata si tinuta în evidenta pe o perioada stabilita de lege.

În lipsa altei cai de rezolvare, diferendele dintre institutiile financiare se rezolva prin arbitraj, a carui decizie este obligatorie si inatacabila. Arbitrajul între o societate financiara si client este posibil numai daca, în prealabil, la deschiderea contului, agentul si partenerul au cazut de acord asupra acestui mod de rezolvare a unui eventual diferend.

Reglementarile prevad masurile pecuniare si administrative împotriva membrilor care au comis  fapte ilicite sau de contraventii care uneori nu  sunt prevazute si sanctionate prin lege, din aceasta cauza reglementarile bursei apar si sunt mai restrictive decât cerintelele comerciale ordinare.

Astfel  utilizarea datelor si a informatiilor se face numai în legatura cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu, iar persoanele care detin informatii confidentiale, se abtin de la a transmite astfel de informatii sau de a efectua tranzactii pe baza lor.

Din aplicarea în totalitate a acestor reguli de comportament si de tranzactionare -bursa stabileste  sanctiuni pentru  abaterile de la reglementarile sale cum sunt:

Ignorarea de reglementari si decizii ale organelor bursei;

Transmiterea de informatii false si nerespectarea prevederilor referitoare la informatiile confidentiale;

Tranzactionarea în conditiile unui conflict de interese si operatiuni care afecteaza pretul, cum sunt: manipularea, conspiratia,  urmarirea tranzactiilor, piata artificiala, tranzactii în avans, etc;

Nealimentarea conturilor de decontare pentru stingerea obligatiilor rezultate din tranzactii sau neactualizarea cerintelor privind disponibilitatile contului de garantare;

Calcularea eronata a capitalului minim net, sau a limitei de tranzactionare si neglijarea controlului intern;

Incadrarea conturilor de investitii în alta categorie decât cea potrivita clientului,  modificarea datelor privind clientii, sau ale contului de investitii fara consimtamântul clientului;

Executarea ordinelor de tranzactie  în alte conditii decât cele prevazute sau solicitate de clienti;

Încalcarea prioritatii în defavoarea clientilor, sau modificarea ordinului de tranzactionare fortata, garantarea pentru clienti;

Încasarea comisionului în afara procedurilor stabilite;

8.2. Contul de investitii - instrumentul de operare al investitorilor 

Deoarece instrumentele si  valorile mobiliare sunt de regula înscrise în cont, iar  piata acestora este  reglementata si intermediata, evidenta si miscarea acestora este înregistrata  si dirijata în primul rând, prin intermediul operatiunilor ce au loc prin conturile si contractele de investitii.

Contul de investitii este un instrument juridic general, un contract cu caracter permanent si repetabil dintre investitor si agentul de investitii, care stabileste conditiile generale de tranzactionare a valorilor mobiliare, a platilor si încasarilor, prin care se recunoaste legal ca investitorul dispune liber de activele înregistrate în contul sau, si ca riscul pierderii si profitul obtinut prin tranzactiile cu instrumentele financiare îi revin în totalitate.

Structura contului de investitie si procedurile de lucru în cont sunt uniformizate si aprobate de organul de stat specializat; clauzele conturilor de investitii sunt diferite pentru a raspunde eterogenitatii investitorilor si intereselor lor.

Din punct de vedere al clauzei efectuarii platii tranzactiilor, sunt urmatoarele tipuri de cont:

Contul general - în numerar sau cu plata integrala a tranzactiei, este acel contract prin care investitorul, în urma unei tranzactii, este obligat sa efectueze plata integrala, într-un timp prestabilit (T+3) de la data executarii ordinului. Deoarece contul general nu permite existenta soldului debitor, orice întârziere peste aceasta limita de timp da dreptul agentului de a proceda la executarea tranzactiei fortate pe raspunderea investitorului.

Cont cumulativ - este specific numai anumitor categorii de investitii pasive; acesta permite investitorului sa efectueze plati partiale si sa intre partial în posesia unei investitii nenominalizate sau colective. În unele tari acest tip de cont se întrebuinteaza în cazul unor tipuri de investitii în societati pe actiuni în comandita care prevad posibilitatea de plati partiale sau de aporturi viitoare la capital, sau unele planuri de investitii deschise salariatilor sau în cazul investitiilor în anumite fonduri mutuale.

Contul de siguranta sau in marja - în marja sau cu plata partiala a tranzactiei este acel tip de contract care permite investitorului obtinerea automata a unui credit din partea agentului, pe baza unei garantii - colateral formata din pozitiile detinute în acelasi cont.

Investitorul dispune oricând de orice pozitie din contul sau de siguranta, dupa primirea confirmarii executarii acesteia, indiferent daca a efectuat sau nu plata pentru toata tranzactia ordonata.

Pentru fiecare operatiune investitorul are responsabilitatea sa efectueze o plata initiala, partiala si sa raspunda oricarei solicitari de echilibrare (apel în marja) a contului într-un termen stabilit (o zi). În functie de tranzactia de deschidere a pozitiei, acest cont poate fi: (long) deschidere prin cumparare si (short) deschidere prin vânzare în absenta.

Functionarea contului de siguranta este determinata si de rolul pe care îl îndeplineste marja initiala, care poate fi parte din pretul de tranzactie în cazul vânzarii/cumpararii, sau poate fi depozit de buna credinta, în cazul contractelor futures si cu optiuni.

În functie de dreptul legal de efectuare a tranzactiilor de investitii în cont, exista:

Conturi individuale - pe numele titularului în care investitorul este o persoana fizica, care de regula ia decizii de investitii în nume propriu.

Conturi administrate - sunt acele tipuri de conturi înregistrate de persoane juridice sau asociatii de persoane fizice si juridice, în care dreptul de operare în cont este stabilit si atribuit fie printr-o hotarâre judecatoreasca, fie printr-o întelegere aditionala între parteneri, unei persoane nominalizate, numita administratorul contului. Întelegerea sau contractul de administrare stabilesc domeniile de tranzactii si limitele raspunderii administratorului. Daca aceste limite nu sunt stabilite, contul functioneaza dupa regula prudentei maxime sau a omului prudent, în sensul ca administratorul trebuie sa opereze activele încredintate cu diligenta cu care ar opera bunurile proprii. În cazul unui cont de siguranta administrat, trebuie sa se specifice limita maxima pâna la care pot avea loc astfel de tranzactii, precum si numele persoanelor autorizate sa le controleze sau sa le aprobe în prealabil.

Contul de investitii pentru persoane juridice  necesita aprobarea din partea conducerii legale a persoanei juridice care deschide contul; aprobarea trebuie însotita de o copie a statutului sau a regulamentului de functionare a persoanei juridice, în care se mentioneaza acordul de deschidere a unui cont de investitii; daca este vorba de un cont de siguranta, trebuie sa se specifice limita maxima pâna la care pot avea loc astfel de tranzactii, precum si numele persoanelor autorizate sa le efectueze. Apropierea în scop personal a unei parti din activele contului de catre administratorul lui, se pedepseste de lege.

Contul de investitii anonim - este acel contract în care numele titularului investitor nu este cunoscut publicului. Acest tip de cont se deschide numai cu permisiunea organelor fiscale ale tarii, care sunt detinatoare ale identitatii proprietarului de cont. Titularul unui astfel de cont poate fi o singura persoana sau mai multe; conturile anonime comporta cheltuieli suplimentare, deoarece tranzactiile sunt executate numai de catre un singur agent pe baza verificarii codului sau a unei parole.

Contul de investitii colectiv - este un tip de cont administrat specific numai persoanelor fizice. Orice cont colectiv trebuie sa specifice întelegerea partenerilor asupra activelor din cont si metoda de rezolvare a situatiei contului, în cazul în care unul dintre membri intra în incapacitate juridica, fizica sau decedeaza. Administratorul contului este obligat ca în termen de o zi sa anunte agentul ori de câte ori au loc asemenea evenimente cu unul dintre membrii contului colectiv. Contul colectiv are doua variante:

Contul colectiv cu drepturi acordate supravietuitorilor;

Contul colectiv cu drepturi acordate mostenitorilor;

Conturile fiduciare si custode - sunt conturi administrate de catre o persoana în favoarea titularului de cont din motive operationale, de siguranta, sau în cazul în care titularul fiind în incapacitate juridica, nu îsi poate exercita legal drepturile asupra activelor contului, sau în cazul în care proprietarul de drept este minor.

 Contul discretionar - este acel cont prin care proprietarul încredinteaza unui agent de investitii drepturi limitate sau nelimitate, sa efectueze tranzactii în cont, pe riscul si raspunderea titularului.

Notiunea de discretie limitata sau nelimitata acordata agentului se refera numai la tranzactiile cu valori mobiliare si nu la posibilitatea de lichidare sau retragere de numerar din cont, acesta constituind un atribut exclusiv al investitorului titular. De regula, tranzactiile într-un cont discretionar au loc numai cu informarea unuia dintre conducatorii societatii de investitii în care activeaza agentul, acesta fiind raspunzator de securitatea activului din cont si având sarcina de a elimina posibilitatea abuzului de tranzactii (Churning).

Contul de grup - este un cont cu functie operativa care cumuleaza temporar mai multe ordine de tranzactii, aproximativ omogene, de aceeasi parte a tranzactiei care este executata unitar în vederea obtinerii de avantaje oferite fie de piata, fie de costuri de utilizare a sistemului de tranzactionare.

 

8.2.1. Informatii cuprinse în contul de investitii

La deschiderea oricarui tip de cont, investitorul trebuie sa furnizeze o serie de informatii pe care acesta este obligat sa le amendeze ori de câte ori apar modificari. Într-un cont de investitii trebuiesc cuprinse cel putin urmatoarele informatii:

Datele de identificare numele, data nasterii, adresa, cetatenia si rezidenta, starea civila si familiala, numarul persoanelor dependente.



Date privind profilul si capacitatea financiara - legala a investitorului, profesia si ocupatia, daca investitorul este sau nu în legatura cu activitatea financiar - bancara sau a valorilor mobiliare, surse de venituri, impozite, lichiditatea si solvabilitatea clientului, alte conturi de investitie,  depozite si referinte bancare;

Experienta în piata financiara si în tranzactiile cu valorile mobiliare, tipuri de investitii practicate de investitor;

Obiectivele investitorului, consevare de valoare, venit, câstig de capital, speculatie,etc.

Tipul de cont deschis de investitor: general, cumulativ sau de siguranta:

Mentiuni privind drepturile asupra proprietatii si tranzactiilor din contul de investitii;

Clauza exonerarii societatii de servicii de investitii financiare privind datoria fiscala a investitorului;

Documente auxiliare la contract, declaratii speciale privind întelegerea clauzelor specifice privind contul de siguranta, tranzactia fortata, options, decizia investitorului privind livrarea valorilor mobiliare, alte detalii mentionate mai jos.

Clauza de împuternicire,  daca investitorul permite unei alte persoane sa opereze în contul sau, permisiunea trebuie data în scris, însotita de informatii amanuntite referitoare la persoanele în cauza.

Locul de detinere al titlurilor, investitorul decide daca lasa titluri financiare posedate în custodia agentului, în "street name", sau daca doreste ca acestea sa-i fie livrate la alta desatinatie.  Agentul trebuie sa execute prompt, oricând, livrarea titlurilor financiare, la cererea investitorului.

Clauze speciale, în cazul deschiderii unui cont de siguranta, investitorul declara în scris ca se va conforma regulilor de functionare a acestui tip de cont.  În plus, el semneaza contractul de gajare a titlurilor sale financiare, precum si contractul de împrumut pentru orice tranzactii efectuate în cont. Daca investitorul deschide un cont de siguranta si este angajatul unei societati financiare, el trebuie sa furnizeze acordul locului de munca unde se trimit duplicate ale tranzactiilor efectuate de el.

Adrese speciale, investitorii care doresc sa utilizeze casute postale pentru corespondenta, trebuie sa dea si adresa unde pot fi contactati direct în caz de nevoie.

Compatibilitatea investitorului, premergator primei tranzactii cu optiuni, investitorului i se cer relatii privind experienta sa în domeniul investitiilor. În functie de experienta si starea financiara a investitorului, agentul sau institutia financiara decid asupra tipului de tranzacti - acoperite sau descoperite - pe care acesta le poate efectua în cont.

Formularul de evidenta a pozitiilor din cont este un document  standardizat care face parte din contul investitorului si în care sunt înscrise principalele date privind fiecare tranzactie în functie de specificul valorii mobiliare, pentru fiecare pozitie el cuprinde pentru:

Actiuni comune / unitati de investitii, fonduri mutuale, numarul de titluri tranzactionate, codul si identificarea titlului, dividendul anual pe actiune, total venit, data, pretul si costul total al cumpararii, data, pretul si costul total al vânzarii, câstigul si pierderea de capital;

Actiuni preferentiale: numarul de titluri, codul si identificarea, rata dividendului prestabilit, data si pretul rascumpararii, data retragerii si pretul, profitul, pretul si costul total de cumparare, pretul si venitul total din vânzare, câstigul si pierderea de capital.

Obligatiuni, bonuri, bilete de tezaur si alte titluri de credit, suma titlului, codul si identificarea titlului, dobânda sau dobânda nominala, data maturitatii, pretul si data rascumpararii, profitul la maturitate, pretul si costul total al cumpararii, pretul si câstigul total al vânzarii, câstigul si pierderea de capital;

Drepturi: numarul de titluri, codul si identificarea titlului, valoarea teoretica în perioada ex drept, pretul la data exersarii, pretul si câstigul total al vânzarii, câstigul si pierderea de capital;

Garantii: numarul de titluri, codul si identificarea titlului, pretul si costul total al cumpararii, pretul si data exersarii, pretul si câstigul total al vânzarii, câstigul si pierderea de capital;

Contracte options si futures: numarul de contracte, codul si identificarea contractului, data, pretul si costul total al cumpararii, data, pretul si câstigul total al vânzarii, câstigul si pierderea de capital.

Rubrici de evidenta operativa, contul mai cuprinde rubrici ale evidentei profitului lunar pe fiecare titlu financiar si  cheltuielilor de tranzactie, iar în cazul contului de siguranta evidenta titlurilor gajate, împrumutate, marcarea la piata a valorilor, de declansare a apelului de echilibrare.

Pe lânga aceste formulare, pentru evidenta tranzactiilor agentul de investitii financiare trebuie sa mentina la zi un centralizator operativ de evidenta a tranzactiilor pe clienti, care cuprinde urmatoarele informatii: data tranzactiei, data decontarii/compensarii, data receptionarii platii sau a livrarii, contul si numarul clientului, numarul de titluri tranzactionate, codul si identificarea titlurilor, pretul de executare a tranzactiei, comisionul agentului, valoarea totala a tranzactiei, valoarea totala a comisionului.




8.3. Ordinul de tranzactie - mijloc de actiune al investitorilor pe piata

Ordinul de tranzactie este mijlocul de operare al contului de investitii si cuprinde conditiile concrete de executie ale unei singure tranzactii, prin care investitorul instruieste agentul sa efectueze operatiunile de vânzare, cumparare, gajare, împrumut, plati si transfer de active.

Ordinele se diversifica în functie de clauzele lor privind durata de valabilitate, conditiile de fixare a pretului si de valoarea titlurilor financiare sau cantitatea de marfuri tranzactionate, de maniera de executie si plata.

Pe oricare piata reglementata de tip bursier sau OTC a valorilor mobiliare, tranzactiile sunt executate dupa proceduri standardizate si de aceea ordinele au aceleasi clauze, continut si sunt tipizate pâna la nivel international.

În functie de intervalul de timp în care un ordin îsi pastreaza valabilitatea, acestea pot fi:

Ordin de tranzactie la zi - care trebuie executat numai în cursul zilei în care a fost lansat; la încheierea zilei de lucru, ordinul neexecutat se anuleaza automat. În absenta unei mentiuni exprese, toate ordinele din piata de capital sunt ordine de tranzactie la zi.

Ordin de tranzactie cu valabilitate prestabilita - este acel tip de ordin prin care investitorul stabileste o durata de timp în care accepta executarea tranzactiei. Expresia specifica acestor ordine este "bun/valabil pâna la . . ." urmata de data, numarul de zile, saptamâni, etc. când ia sfârsit perioada de valabilitate a ordinului, care este de pâna la 6 luni, investitorul având dreptul de a-l anula oricând, înaintea executarii lui.

Luând drept criteriu de ordonare pretul de tranzactie, exista doua mari categorii de ordine la pretul pietei sau la un pret prestabilit:

Ordine executate la pretul pietei - market orders - este ordinul prin care investitorul impune tranzactionarea imediata a unei cantitati sau valori de instrumente financiare, sau de marfuri la pretul pietei.

Logica "ordinului la piata" este aceea ca oricând exista un cumparator si un vânzator de titluri financiare, daca se pune problema tranzactiei în sine si nu a pretului. Investitorul nu specifica pretul, ci numai cantitatea, ordinul trebuie executat imediat, adica în câteva minute de la lansare.

Lansând acest tip de ordin, investitorul pune accent pe tranzactie, el cunoaste pretul pietei în momentul lansarii ordinului (Tl) si este constient ca ordinul sau se va executa imediat, (Te) desi la un pret nedeterminat înca, pe care se obliga sa-l accepte.

Ţinerea sau întârzierea ordinelor la piata constituie o încalcare a practicilor din piata de capital si poate atrage dupa sine compensarea investitorului de catre vinovat.  Exista doua mari grupe de ordine de tranzactie la piata:

Ordin "cumpara la piata", prin care investitorul solicita cumpararea imediata a unui numar de titluri financiare la pretul pietei.

Ordin "vinde la piata",  prin care  investitorul solicita vinderea imediata a unor titluri financiare la pretul pietei.

 Ordine de tranzactie executate în conditiile unui pret de referinta mentionat de investitor, dar cu respectarea practicilor pietei de capital, este cazul ordinelor "la limita" si "stop limita"

Ordinul de tranzactie fata de o limita - limit order - este un ordin prin care investitorul pune accentul pe pret, în sensul ca acesta solicita ca tranzactionarea sa aiba loc la un anumit pret, numit limita sau la unul mai avantajos.  Investitorul estimeaza ca pretul va evolua atingând marimea vizata pentru încheierea tranzactiei.

Ordinul are doi timpi: unul de asteptare de la momentul lansarii (T0) pâna când piata atinge pretul limita (Td) când acest ordin se declanseaza pentru executie si un timp de executie (EC) pentru cumparare si (EV) pentru vânzare, daca sunt întrunite conditiile solicitate de investitor.

 Text Box: 		    EV
	Td
		  
     EC
To


Schema ordinului de tranzactie limita la....

Riscul este ca limita stabilita de el sa nu fie atinsa, deci ordinul sa nu poata fi executat, de asemenea atingerea pretului limita vizat nu înseamna ca tranzactia are loc imediat. Se poate întâmpla ca la acelasi pret sa fie licitate alte ordine cu prioritate de timp. Este cazul "tranzactiei în avans", care nu este altceva decât un ordin identic, dar lansat anterior, deci care are prioritate de executie. Tot asa, se poate întâmpla ca între timp, pretul sa ia valori în afara limitei ordinului, drept pentru care investitorul este nevoit sa astepte o alta ocazie, când pretul titlurilor financiare sau al marfii vizate atinge din nou valoarea limita.

Acest tip de ordin de tranzactie  cunoaste doua forme:

Ordinul "vinde la limita la.", prin care investitorul specifica pretul minim, limita, de la care agentul poate începe vânzarea titlurilor sale financiare.


                               

           Plv                                                                              

        A


               

       A               B     C                                                                                           

                                                                                                                               

 Functionarea ordinului " vinde limita"

Ordinul "cumpara la limita la."   investitorul  specifica pretul maxim la care se angajeaza sa cumpere titlul financiar vizat.

 

 

 

 

 

 


Functionarea ordinului "cumpara limita"

In care:

AC = linia generala a pretului pietei;

A = momentul lansarii ordinului limita (AA'B zona de asteptare)

B = momentul declansarii ordinului (zona BC de executare)

AA' = cât trebuie sa creasca sau sa scada pretul pietei pentru a atinge pretul limita.

Plv si Plc = linia preturilor limita de la care are loc declansarea ordinelor limita.

Ordinul de tranzactie . stop - stop order - consta din instructiunea data de investitor ca o tranzactie sa se execute imediat dupa ce pretul pietei atinge o anumita valoare numita "stop".

Ordinul de tranzactie stop are si el doua faze: o perioada de asteptare, pâna când pretul atinge valoarea stop, când se declanseaza si intra în faza a doua de executie, devenind ordin "la piata" în suspensie; ele se executa respectându-se procedurile de timp ale pietei. Logica ordinului stop consta în credinta investitorului într-o piata, în care fata de pozitia sa de deschidere, evolutia curenta a pretului pietei îi este favorabila pâna în prezent si doreste continuitatea acestei miscari a pretului, dar nu este sigur cât va dura.  Deoarece exista si posibilitatea ca pretul sa-si schimbe directia, fapt care-i va aduce neajunsuri, pentru a se asigura în acest caz, investitorul lanseaza un ordin stop de închidere a pozitiei la o oarecare diferenta dintre pretul stop si cel de deschidere al pozitiei, sau cel curent, care este acceptabil, sau care corespunde asteptarilor sale. În functie de starea pietei si a situatiei din contul investitorului, daca diferenta dintre cele doua preturi este pozitiva, ordinul îndeplineste functia de conservare a profitului potential, iar daca aceasta este negativa,  el reprezinta acceptarea unei eventuale pierderi potentiale limitate.

Ordinul "vinde stop la." este dat de un investitor care prevede o scadere a pretului pietei si are menirea de a proteja un câstig potential, sau a limita o pierdere, în eventualitatea ca pretul în miscarea sa atinge valoarea specificata prin comanda stop.

                Text Box:                                                                

                                Pvs                                                                        

                                                               


 

                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                               

Functionarea ordinului "vinde stop"

Procedura prin care investitorul aflat în pozitie long, urmareste cresterea pretului pe piata, prin lansarea succesiva de ordine "vinde stop" la preturi din ce în ce mai mari si care au ca scop conservarea profitului potential, se numeste "glisarea ordinelor stop


 

                Pcs                         


                                 B                            C


                                                                               

Functionarea ordinului " cumpara stop"

în care:

AC = linia generala a pietei

A = momentul lansarii ordinului stop (AA'B zona de asteptare)

B = momentul declansarii ordinului (BC zona de executie)

AA' = cât trebuie sa creasca, sau sa scada pretul pietei pentru a atinge pretul stop.

Psv si Psc = linia preturilor stop de vânzare si de cumparare

În cazul în care dupa executare pretul continua sa scada sub valoarea executata, investitorul va trebui sa ia masuri de limitarea pierderii printr-un ordin de vinde stop lansat imediat dupa executarea primului ordin de cumpara stop.

Ordinul "cumpara stop la." arata limita maxima a pretului la care sunt dispusi investitorii de a intra în tranzactia de cumparare.

Investitorul  urmarind evolutia în scadere a pretului considera ca aceasta va temporara pâna la o valoare determinata de el numita stop, dupa care îsi va schimba directia de evolutie si va creste peste valoarea stop aducându-i profit.

 

Ordin alternativ este  întâlnit mai rar si cuprinde instructiuni sau combinatii de ordine de tipul vinde sau cumpara. Lansarea lui impune agentului sa aleaga între doua valori de evolutie a pretului dar pe acelasi sens.

Asemenea ordine sunt de acelasi fel, fie numai de cumparare fie numai de vânzare Ex. (daca pretul creste la ..vinde . daca pretul scade la .. vinde..)

 

Ordinul de tranzactie stop limita - stop limit - este un tip dre ordin alternativ, acel ordin de tranzactie stop care, la declansare, devine ordin "limita", în loc de ordin "la piata"

O ordonare pe criteriul cantitate - maniera de tranzactie a instrumentelor  financiare sau marfuri, diferentiaza ordinele astfel:

Ordin a carui cantitate tranzactionata este acceptata numai integral de investitor; toate ordinele de tranzactii trebuie executate integral, în absenta unei instructiuni contrare date de catre investitor;

Ordin a carui tranzactie este acceptata si partial de investitor, de exemplu ordinul "imediat si anuleaza" admite o tranzactie imediata partiala, daca nu se poate efectua în totalitate.

Un alt criteriu de separare a modului de executie consta în numarul încercarilor de executie a unui ordin pe piata. Dat fiind caracterul de mozaic al operatiunilor cu valori mobiliare, este evident ca ordinul de tranzactie are numeroase variante sau maniere de executie exprimate astfel:

totul sau nimic - all or none - cere tranzactionarea unui stoc de titluri financiare în totalitate sau deloc;

dintr-odata sau deloc - fill or kill  - necesita executarea imediata într-o singura etapa a tranzactiei, la pretul stabilit; în caz contrar, ordinul se anuleaza;

imediat sau anuleaza - immediate or cancel - cere agentului sa execute tranzactia imediat, total sau partial; iar partea neexecutata a ordinului se anuleaza;

ordin la deschidere - at the opening - cere agentului efectuarea tranzactiei la pretul aplicabil deschiderii pietei, sau se anuleaza automat daca nu se executa la momentul indicat.

ordin la închidere - at the close - cere agentului efectuarea unei tranzactii în ultimele 30 de secunde ale zilei de lucru, de obicei agentii nu pot garanta executarea unui astfel de ordin din cauza limitei tehnice a sistemului de tranzactionare.

8.3.1. Fazele  derularii  ordinului de tranzactie

Înregistrarea operatiunilor în contul de investitii are loc în momentul confirmarii executarii acesteia. Procesul de tranzactionare cuprinde mai multe faze executate   în urmatoarea ordine:

- lansarea ordinului de tranzactie consta în initiativa investitorului care solicita efectuarea unei operatiuni în contul sau. Pe baza discutiilor cu agentul de valori mobiliare, acesta fixeaza conditiile în care doreste sa aiba loc tranzactia, utilizând o anumita categorie de ordin la piata, limita sau stop.



completarea formularului de ordin, acesta  este un document standardizat care cuprinde datele necesare privind valoarea mobiliara ce urmeaza a fi tranzactionata, cantitatea, pretul limita sau stop; investitorul sau agentul completeaza acest formular cu numele si contul investitorului, numarul si codul sau si al societatii de valori mobiliare.

confirmarea lansarii tranzactiei este operatia prin care agentul de valori mobiliare verifica daca sunt îndeplinite de catre investitor conditiile de solvabilitate privind raspunderea asumata, informându-l pe acesta ori de câte ori sunt discrepante între raspunderea asumata de investitor si scopul investitiei mentionate anterior cu ocazia deschiderii contului. Dupa rezolvarea acestor probleme agentul confirma angajarea sa în executarea ordinului lansat de investitor.

transmiterea ordinului spre executie este operatiunea prin care agentul în functie de organizarea interna a societatii si a pietei pe care urmeaza sa aiba loc acea tranzactie, transmite ordinul depersonificat la piata respectiva.

- confirmarea executarii ordinului - imediat dupa executia fiecarui ordin, agentul de valori mobiliare contacteaza clientul si raporteaza verbal acestuia de executarea ordinului, amintind investitorului conditiile în care s-a executat tranzactia si respectiv obligatia de plata, data limita a platii daca este cazul. Societatea de valori mobiliare procedeaza apoi la transmiterea scrisa a confirmarii tranzactiei pe adresa indicata de investitor.

- înregistrarea tranzactiei în contul investitorului  are loc imediat ce a fost verificata executarea tranzactiei respective. Fiecare tranzactie se înregistreaza cronologic, separat, chiar daca în contul investitorului sunt deja tranzactii cu acelasi obiect de contract, la acelasi pret dupa principiul FIFO.  Datele privind orice tranzactie sunt accesibile numai agentului , superiorului sau/si serviciului de evidenta si contabilitate din societate. Este bine sa existe înregistrari ale tranzactiilor, atât electronic cât si pe suport material .

- decontarea , compensarea si transferul de proprietate au loc prin institutiile specializate care deservesc piata  în acest scop urmând procedurile stabilite de catre aceasta. Odata cu deschiderea contului de investitii este bine sa se informeze fiecare investitor despre procedurile de tranzactii, raspunderea si riscul neîndeplinirii la timp a obligatiilor contractate prin orice tranzactie  si este bine ca acesta sa semneze uneori chiar separat un acord al executiei de tranzactie fortata.

În cazul în care una dintre parti nu îsi poate onora obligatia fie de livrare fie de plata, dupa trecerea perioadei fixate de reglementari, agentul de valori mobiliare al carui client nu onoreaza tranzactia este obligat sa efectueze o tranzactie fortata pentru a clarifica situatia contului clientului sau astfel :

Tranzactia fortata de cumparare (buy in) are loc când investitorul a avut în tranzactie pozitia de vânzator si nu poate executa livrarea catre cealalta parte a contractului . În aceasta situatie agentul executa o cumparare în contul si pe cheltuiala clientului a aceluiasi obiect de contract pentru a acoperi lipsa livrarii. Operatiunea are loc prin vânzarea unor pozitii alese de catre agent din contul investitorului si cu banii astfel obtinuti se cumpara de la piata  valorile mobiliare care nu au fost furnizate la timp pentru a se închide pozitia de livrare.

Tranzactia fortata de vânzare (sell out) are loc atunci când investitorul având pozitia de cumparator întârzie plata. În aceasta situatie agentul de valori mobiliare vinde oricare alte pozitii din contul investitorului cu care achita ultima tranzactie.

8.4. Bursa - relatie principala a pietei de capital

În conditiile economiei de piata, prin produsele sale derivate, bursa ofera singurele solutii reale de planificare si control a riscului de pret si de aceea negarea, neglijarea si ignorarea activitatii bursiere constituie  sursa principala a ineficientei, a instabilitatii în alegerea cailor de conducere economica.

Prin starea si dinamica sa, bursa reprezinta latura vie a pietei de capital, iar prin indicatorii sai, sintetizeaza starea si perspectivele economice;  ea ofera posibilitatea de a organiza tranzactionarea  oricarei valori mobiliare specifice pietei de capital, precum si oricarui produs derivat constituit pe baza instrumentelor financiare, al produselor sau al valorilor economice care intereseaza investitorii si emitentii. 

Dezvoltarea economica, nevoile finantarii intensive si ordonate în societate au determinat în timp limitarea relatiilor  de piata aleatorie cu valori mobiliare, accentuând dezvoltarea relatiilor de piata intermediata, comerciale, care au culminat cu organizarea pietelor centralizate, reglementate sub forma burselor.

Având în vedere interesul manifestat de toate partile implicate în activitatea economica stabilirea relatiilor de tip bursier reprezinta solutia conlucrarii intermediarilor financiari cu agentii economici, pentru satisfacerea nevoilor de finantare a dezvoltarii economice, prin atragerea sistematica a capitalului de la mai multi investitori, participanti.  Astfel ca prin relatiile stabilite de bursa:

- agentii economici au gasit o alta sursa de finantare a dezvoltarii lor practic nelimitata, care este mai ieftina, alternativa la cea bancara;

- relatiile de emisiune si schimb a valorilor mobiliare fiind centralizate si tipizate în cadrul institutiei bursiere, intermediarii si-au extins mai usor posibilitatile de conlucrare interna si internationala,  standardizând operatiunile efectuate pe aceasta piata;

- datorita conditiilor de tranzactionare, obligatiile de informare si transparenta impuse de catre piata prin institutia sa bursa emitentilor, comportamentul si corectitudinea acestora si al agentilor, creeaza mai multa siguranta investitorilor care gasesc ca plasamentele lor prin bursa sunt mai sigure si mai lichide, decît în cazul unei piete a plasamentelor private, închise cu reguli  personalizate si foarte diversificate;

Din punct de vedere tehnic, pe bursa se pot desfasura atât distributii primare cât si secundare, aceasta având capacitatea de segmentare a sistemelor sale de tranzactionare pentru toate categoriile de cantitati: disparate, standard,  multiple si speciale.

Diversitatea tipurilor de valori mobiliare cu specificul lor a diversificat relatiile pietei primare  în functie de aspectul  continuu sau discontinuu si de cel determinat sau nedeterminat al emisiunii instrumentelor.

   Piata  secundara  reprezinta  ansamblul relatiilor dintre investitorii care îsi transfera în mod continuu drepturile si riscurile lor asupra valorilor mobiliare aflate pe piata  si dintre investitori, stat si emitenti cu privire la exersarea si redistribuirea drepturilor ce izvorasc din detinerea valorilor mobiliare.

Distributia secundara, relatia investitor-investitor, are caracter permanent, continuu pe întreaga durata de existenta a valorilor mobiliare, pe când distributia primara are loc o singura data.

8.4.1. Bursa institutie reprezentativa a pietei. Forme de organizare

Fata de cele expuse, bursa apare ca un cadru instututional, loc stabilit de catre intermediarii financiari, în care respecând anumite reguli, emitentii pot gasi surse competitive de finantare a functionarii si dezvoltarii lor, iar investitorii au acces simultan la un numar mare de oferte de plasament, în conditii nediscriminatorii si informare  transparenta.

Tranzactiile bursiere prezinta particularitatea desfasurarii lor dupa regulile prestabilite, ale licitatiei de bursa, denumite si principii sau prioritati, în urma carora mai multi vânzatori si mai multi cumparatori, tranzactioneaza simultan mai multe obiecte de contract.

Daca la început bursa a aparut ca un loc de întâlnire, apoi de tranzactionare, cu timpul, dezvoltarea sistemelor de comunicatii, a sigurantei transportului de date si informatii a schimbat aspectul procesului initial.

Persoanele interesate au organizat bursele fie sub forma multiinstitutionala sau uniinstitutionala în functie de conditiile concrete existente pe plan national, a implicarii statului în activitatea bursiera, a posibilitatilor de aplicare a regimului juridic bursier, luând în calcul eficientizarea operatiunilor derulate prin aceasta institutie.

                Beneficiarii pietei de capital sunt în general agentii economici care prin emisiunea de instrumente financiare, utilizeaza capitalul publicului investitor comasat, centralizat si distribuit pe baza raportului risc si eficienta a sa.

                In cadrul pietei, evidenta emisiunilor si  miscarii instrumentelor financiare este de regula tinuta de catre o institutie independenta numita depozitar care îndeplineste urmatoarele functii:

- detine evidenta permanenta a instrumentelor financiare si a proprietatii asupra lor;

- efectueaza transferul de proprietate asupra instrumentelor ca urmare a tranzactiilor din piata;

- casa de compensatie a miscarilor de numerar datorat tranzactiilor cu instrumente financiare.

Depozitarul nu lucreaza de regula cu publicul investitor si de aceea confirmarile curente privind drepturile de detinere a proprietatii asupra instrumentelor financiare sunt eliberate catre institutiile pietei care sunt în relatie cu depozitarul, acestea fiind intermediarii financiari autorizati prin care sunt efectuate tranzactiile din piata si care detin conturile la zi ale investitorilor si  custozii care au rolul numai de depozit de siguranta individuala a investitorului.

                Exersare a drepturilor rezultate din detinerea instrumentelor financiare, revine proprietarului de moment, miscarea continua a valorilor mobiliare din cadrul pietei secundare necesita o raportare a distributiei valorilor mobiliare pe detinatori pentru acel moment, care se realizeaza  de catre o alta institutie numita registru.

O bursa uniinstitutionala îndeplineste toate functiile legate de evidenta, tranzactionarea si transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare. 












Document Info


Accesari: 2170
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )